Uzucapiune. Sentința nr. 607/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 607/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 3449/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 607/2013
Ședința publică din data de 24 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. M.
Grefier A. P.
Pe rol pronunțarea cauzei Civile formulate de către reclamanta B. C. BAPTISTA BETEL B. în contradictoriu cu pârât M. B. PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, din lipsă de timp pentru deliberare, a fost amânată pronunțarea la data de 24.01.2013.
INSTANȚA
Prin cererea adresată Judecătoriei B. și înregistrată sub nr._ /13.03.2012, reclamanta B. C. Baptista "BETEL" Bacau a chemat in judecată pe pârâtul M. Bacau, reprezentat prin Primar, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 438 mp, teren situat in Bacau, ., judetul Bacau, avand urmatoarele vecinatati:nord: . loan,est:T. loan si .: Salcudeanu D, vest: . particulare, ca efect al prescripției achizitive de 30 de ani.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit Legii nr. 455/2006, articol unic.
In motivarea cererii, reclamanta arată ca începand cu anul 1976, B. Crestina Baptista a detinut si a folosit un imobil impreuna cu suprafata de 1438 mp teren, in Bacau, ., spatiu in care se desfasoara activitati religioase .Pentru suprafata de 1000 mp. teren aferent constructiilor s-a emis Ordinul Prefectului nr. 128 din 07 iunie 2004, ramanand o diferenta de 438 mp. teren pe care îl stăpânește inca din anul 1976, fără act de proprietate.
In anul 1976, un grup de enoriasi crestini au decis infiintarea unei biserici in cultul crestin-baptist si intrucat la acea data nu era autorizata functionarea acestei biserici, membrii acestuia au adunat o suma de bani in vederea cumpararii imobilului din Bacau, . impreuna cu suprafata de 1438 mp.teren. pentru desfasurarea activitatii religioase.
Datorita faptului ca B. Crestina Baptista nu putea dobandi un imobil, nefiind autorizata de Ministerul cultelor s-a luat decizia ca imobilul sa fie cumparat pe numele unui enorias, urmand ca acesta sa fie vandut Bisericii Crestine Baptiste. Potrivit autorizatiei nr. 1363 de functionare a Bisericii C. Baptiste BETEL din Bacau, aceasta a fost infiintata in anul 1976, la data de 17 noiembrie, cu sediul in Bacau, ..
De la data cumpararii imobilului B. Crestina Baptista s-a comportat ca un adevarat proprietar, iar intre timp s-a legalizat functionarea sa ca si cult crestin-baptist. La data de 07 martie 1982 se incheie o conventie de vanzare cumparare intre enorias si B. C. Baptista pentru imobilul din Bacau . in vederea desfasurarii serviciilor religioase. Aceasta conventie de vanzare-cumparare a fost perfectata prin sentinta civila nr. 7215 din 29.05.1995 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 5545/1993, definitiva si irevocabila.
In toata perioada de 36 de ani, din anul 1976 momentul intrarii in posesia terenului si pana in prezent, a exercitat public, continuu, neintrerupt si netulburat, sub nume de proprietar, atributele dreptului de proprietate asupra imobilului din Bacau ., pentru intreg terenul in suprafata de 1438 mp, dovada in acest sens fiind vecinatatile si imprejmuirea ce nu au fost modificate niciodata de la acea data.
Reclamanta a motivat că a exercitat o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar, caractere ale posesiei utile, potrivit art. 1847 C.Civ, timp de de 30 de ani.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1890, art. 1846, art. 1847 C.civ. Avand in vedere prevederile art.6 alin.4 din noul cod civil coroborate cu art.82 si art.201 din Legea nr.7/2011 de punere in aplicare a noului Cod Civil, atat pentru posesiile incepute inainte de 01.10.2011, cat si prescriptiile incepute si neinplinite la data intrarii in vigoare a Codului civil sunt si raman supuse dispozitiilor legale care le-au instituit, astfel ca se aplica vechiul Cod Civil.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus în copie înscrisuri:actul de vanzare-cumparare (provizoriu) incheiat la data de 07.03.1982 prin care B. C. Baptista din Bacau . cumpara acest imobil, sentinta civila nr. 7215 din 29.05.1995 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 5545/1993 prin care s-a perfectat actul de vanzare-cumparare; autorizatia nr. 1363 de functionare a Bisericii C. Baptiste BETEL din Bacau, ordinul prefectului nr. 128 din 07 iunie 2004, expertiză tehnică topocadastru ,proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii C. I. și T. C., declarațiile fiind depuse la filele 45,46, dosar.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii prin care a invocat următoarele motive
La baza actelor invocate de către reclamanta sta contractul de vanzare-cumparare autentificat la notariatul de Stat Judetean Bacau sub nr. 4114/04.11.1977, prin care numitul G. I. M. a devenit proprietarul unui imobil situat in Bacau, ., judetul Bacau, act în care in privinta terenului e facuta mentiunea expresă ca acesta trece in proprietatea statului, iar cumparatorul urmeaza sa primeasca in folosinta de la stat, terenul necesar, pe tot parcursul existentei constructiei si in limitele prevazute de lege, cu plata unei taxe anuale, prin decizie ce urmeaza sa fie data de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Bacau.
Prin Ordinul Prefectului Judetului Bacau nr. 24/1992, i s-a atribuit numitului G. I. M. in proprietate suprafata de teren de 1.000 mp, situat in Bacau, ., judetul Bacau, ordin ce a fost declarat nul prin decizia civila nr. 909/2003, pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul nr. 3996/2002.
Ulterior, in baza cererii formulata de reclamanta si a deciziei civile mai sus mentionata, a fost emis ordinul prefectului judetului Bacau nr. 128/2004, prin care i s-a atribuit in proprietate Bisericii C. Baptiste Bacau suprafata de teren de 1.000 mp, din Bacau, ..
Atat in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare nr. 4114/04.11.1977, cat si in cuprinsul deciziei civile nr. 909/2003, se vorbeste despre dreptul de folosinta asupra terenului in suprafata de 1.000 mp pe care 1-a primit cumparatorul la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Asa cum reiese din toate actele existente, stapanirea suprafetei de teren de 1.000 mp, precum si a terenului in litigiu, de 438 mp, a inceput la acelasi moment, in mod unitar asupra celor doua suprafete de teren. Astfel, exercitandu-se stapanirea in mod unitar chiar din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, nu se poate accepta o scindare a modului de stapanire in sensul ca pentru suprafata de teren de 1.000 mp, teren aferent constructiei, s-a exercitat un drept de folosinta in temeiul contractului de vanzare-cumparare, reclamanta fiind un simplu detentor precar, iar pentru suprafata de teren in litigiu, o posesie sub nume de proprietar.
Pârâta a susținut că simpla detentie precara ori posesia viciata, oricat ar dura in timp, nu poate duce niciodata la uzucapiune. Rezulta, asadar, ca stapanirea unui imobil de catre o alta persoana decat proprietarul, dar cu ingaduinta lui, nu este apta sa duca la dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate, pentru ca acea persoana nu exercita o posesie utila, fiind numai detentor precar.
In cazul de fata nu sunt aplicabile prevederile art. 1858 cod civil care reglementeaza cazurile de exceptie cand este posibila intervertirea detentiei precare in posesie utila. Avand in vedere acest aspect, detentia precara nu poate constitui fundamentul uzucapiunii (art. 1853 cod civil), deci nu se poate constitui ca o posesie sub nume de proprietar si nu va avea ca efect dobandirea dreptului de proprietate.
Asa cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat la Notariatul de Stat Judetean Bacau sub nr. 4114/04.11.1977, la momentul incheierii acestuia, adica în anul 1977, terenul a trecut in proprietatea statului.Avand in vedere faplul ca in anul 1977, domeniul statului era doar public, terenul in litigiu fiind scos din circuitul civil si declarat inalienabil, imprescriptibil si insesizabil, rezulta ca posesia exercitata asupra acestuia nu putea conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Reintrarea bunului in circuitul civil s-a produs abia din anul 1990, astfel incat, abia din acest an, se poate considera ca posesia exercitata asupra terenului ar putea avea ca efect dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata.
B. Creștină Baptistă Betel, cu sediul în mun. B., ., jud. B. a fost înfiițată în anul 1976, potrivit autorizației nr. 1363/03.08.2004 (reînnoită) emisă de Cultul C. Baptist din România (fila 15, dosar).
În probațiune, pârâta a depus înscrisuri.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
B. Creștină Baptistă Betel, cu sediul în mun. B., ., jud. B. a fost înființată în anul 1976, potrivit autorizației nr. 1363/03.08.2004 (reînnoită) emise de Cultul C. Baptist din România (fila 15, dosar).
La data de 29.05.1995, prin sentința civilă nr. 7215/29.05.1995 a Judecătoriei B. (filele 11- 14, dosar), s-a constatat perfectă convenția de vânzare- cumpărare încheiată la data de 07.03.1982, între reclamanta B. CREȘTINĂ BAPTISTĂ, în calitate de cumpărător și numitul G. M., în calitate de vânzător, având ca obiect corpul A, situat în mun. B., ., pentru prețul de 80.000 lei.
La data de 07.06.2004, prin Ordinul prefectului nr. 128/2004 (fila 16, dosar), s-a atribuit în proprietatea reclamantei suprafața de 1000 mp, teren aferent construcțiilor, cu vecinii la N – . I., E - T. I. și .- S. D., V- G. R.., Tomoschi C., C. I., P. A. și .> Potrivit schiței anexă ordinului prefectului, care face parte integrantă din documentația pe baza căreia a fost emis ordinul, în ., suprafața de teren existentă era de 1460 mp, din care suprafața de 249 mp, teren aferent corpului A (ce aparține bisericii) suprafața de 211 mp, teren aferent corpului B (proprietate particulară), iar suprafața rezultată prin diferența de 100 mp a fost inclusă în ordinul prefectului (fiind considerată suprafața de teren aferentă construcției proprietatea bisericii).
Prin expertiza judiciară întocmită de expertul tehnic judiciar A. G. s-a concluzionat faptul că suprafața de teren de 1000 mp, atribuită reclamantei prin ordinul prefectului, reprezintă curtea imobilului, iar terenul revendicat în suprafață de 454 mp este terenul de sub construcțiile A și B.
La termenul de judecată din data de 17.01.2013, reclamanta, reprezentată prin avocat, și-a restrâns petitul acțiunii, arătând că obiectul cererii privește suprafața de 249 mp, aferentă corpului A (aparținând Bisericii Creștine Baptiste Betel B.), identificată pe poligonul punctelor 24 – 28- 29-30-31-32-33-34-24 (fără a mai include suprafața de 205 mp, aferentă corpului B).
In sistemul codului nostru civil uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietății unui bun imobil ca efect al exercitării unei posesiuni utile asupra acelui bun într-un interval de timp determinat de lege.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliara prin uzucapiunea de 30 de ani, potrivit art.1890 Cod civil, este necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată si să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani.
Art.1846 alin.1 Cod civil prevede că orice prescripție este fondata pe faptul posesiunii iar conform art.1847 Cod civil ca să se poată prescrie se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.
Posesia constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun cu intenția și voința de a se comporta față de toți ceilalți ca un proprietar, din această definiție rezultând că pentru existența posesiei sunt necesare două elemente necesare a fi întrunite în persoana celui ce tinde să uzucapeze, inclusiv în persoana autorilor a căror posesie o invocă: unul material - corpus și altul psihologic - intențional animus.
Elementul material constă în totalitatea faptelor materiale, de stăpânire și folosință, executate direct asupra bunului. Elementul intențional constă în intenția sau voința celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar și se dobândește numai în momentul în care cel care are detențiunea materială a bunului își manifestă intenția de a păstra lucrul pentru sine, săvârșind acte pe care numai proprietarul le-ar putea face.
Instanța constată că în anul 1977, G. M. a cumpărat de la numita SIMSENSCHM S. imobilul situat în .. 51, jud. B., compus din o casă și anexe, potrivit contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 4114/04.11.1977 de NTS B. (filele 26 – 27, dosar).
Așa cum se menționează în cuprinsul acestui contract de vânzare – cumpărare, terenul aferent construcțiilor trece în proprietatea statului, iar cumpărătorul G. M. urma să primească de la stat, în folosință, pe timpul existenței construcției, terenul necesar.
Deci, la momentul încheierii actului provizoriu de vânzare- cumpărare între numitul G. M. și reclamantă, depus la fila 8, dosar, vânzătorul imobilului nu avea în patrimoniu dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției.
Reține că actul de vânzare – cumpărare încheiat în data de 07.03.1982 a fost perfectat prin sentința civilă nr. 7215/29.05.1995 a Judecătoriei B., definitivă, prin respingerea apelului.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că a intrat în posesia terenului situat în B., ., jud. B. în anul 1976 și că a exercitat posesia în mod public, continuu, neîntrerupt, netulburat și sub nume de proprietar.
Or, în perioada 1974 – 1989 au fost în vigoare dispozițiile Legilor nr. 58/1974 și nr. 59/1974, prin care s-au restrâns căile de transmitere și dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, proprietate privată.
Prin decizia nr. IV din 16.01.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în cazul posesiilor începute înainte de adoptarea Legilor nr. 58/1974 și nr. 59/1974, prescripția achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă prin . acestor legi, astfel că, după abrogarea lor prin Decretul - lege nr. 1/1989 și Decretul – lege nr. 9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instanțelor de judecată să constată că au dobândit dreptul de proprietate privind terenurile respective.
Reclamanta nu poate invoca în favoarea sa prezumția de neprecaritate, prevăzută de art. 1854 C.civil, deoarece, chiar autorul său dobândise numai dreptul de proprietate asupra construcției. Reclamanta nu se află în vreuna din ipotezele legale enumerate limitativ în art. 1858 Cod civil, în care se poate interverti posesia care nu e exercitată sub nume de proprietar, într-o posesie utilă.
Față de considerentele expuse, constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se consta dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, prin îndeplinirea termenului de prescripție achizitivă, deoarece reclamanta și autorul acesteia au exercitat o detenție precară, folosirea terenului în litigiu fiind făcută cu acordul statului.
Pe cale de consecință, va dispune respingerea acțiunii civile, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă în uzucapiune formulată de către reclamanta B. C. BAPTISTA BETEL B., cu sediul în B., OITUZ, nr. 51, jud. B. în contradictoriu cu pârât M. B. PRIN PRIMAR, cu sediul în B., MĂRĂȘEȘTI, nr. 6, jud. B., astfel cum a fost restrânsă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24 Ianuarie 2013.
Președinte, S. M. | ||
Grefier, A. P. |
Red./tehnored. S.M./15.02.2013
Tehnored. A.P.25.02.2013/4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7578/2013. Judecătoria BACĂU | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6234/2013. Judecătoria... → |
|---|
