Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 132/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ
Comentarii |
|
Sentința nr. 132/2015 pronunțată de Judecătoria BAIA DE ARAMĂ la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 132/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BAIA DE A.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 132/2015
Ședința publică de la 05 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. B.
Grefier D. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant V. A., reclamant V. D. LORENȚA, reclamant B. D. A., reclamant I. I. I., reclamant MANDREȘ D. I. și pe pârât S. D., pârât S. I., pârât C. I., pârât C. V., pârât C. C., pârât MANDREȘ D. D., pârât R. S., pârât P. E., pârât C. C., pârât C. ȘOVARNA, pârât C. M., pârât I. N., având ca obiect constatare nulitate act juridic .
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează despre lipsa părților și despre aspectul că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă cu prezenta sentință, după care, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA:
Asupra cauzei civile de față;
Judecătoria Dr. Tr. S., prin încheierea de ședință din data de 09.01.2013, pronunțată în dosarul nr._/225/2012 având ca obiect „fond funciar” privind pe reclamantul Mandreș D. și pe pârâții I. I., C. C., S. I., S. D., R. S., C. I., C. V., C. C., I. N., Mandreș I., P. E., C. Șovarna, C. M., interveniente V. A., V. Lorența și B. A., având în vedere că pârâții Mandreș I., I. I., numitele V. A., V. Lorența și B. A. au solicitat prin cererile reconvenționale (f. 61-62 și 101-102), prin cererile de intervenție în interes propriu (f. 92,124, 127) și precizări (f. 130-131, 158-159) a se constata nulitatea certificatului de moștenitor nr. 646/1983 privind succesiunea lui Mandreș D.D., a dispus disjungerea acestui capăt de cerere, formându-se dosarul cu nr._ cu termen de judecată la data de 06.02.2013 – C 13 fond funciar, sens în care s-au detașat filele 61-62, 92-95, 96-98, 99-123, 124-126, 127-129, 130-157, 158-186, 308-310, 320-324, 325-330, 331-335, 335-343 reprezentând cerere reconvențională formulată de pârâtul I. I.I., cerere de intervenție în interes propriu formulată de V. A., întâmpinare pârât Mandreș D.I., cerere reconvențională Mandreș D.I., înscrisuri depuse de Mandreș D.I.: ..12.2003 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/2003, titlul de proprietate nr._/22.11.2004, filă RA poziție de rol Mandreș GH.D., certificat de moștenitor nr. 646/09.06.1983 privind succesiunea def. Mandreș M., cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de Mandreș Gh.D. din data de 24.02.1994, ..02.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, ..02.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/2011, filă RA Mandreș G. D. (f.103-122), cerere intervenție în nume propriu formulată de V. Lorența și constatări cu un set de înscrisuri în fotocopie (f.134-156, 162-185), cerere intervenție în nume propriu B. D.A., cu un set de înscrisuri în fotocopie (f.162-185), precizări și taxă timbru depuse de I. I.I., precizări, taxă judiciară de timbru și înscrisuri depuse de V. D.Lorența, precizări, taxă judiciară de timbru și înscrisuri depuse de Mandreș D.I., taxă timbru V. A., precizări și înscrisuri (f. 337-342).
La data de 06.02.2013,prin sentința civilă nr. 632 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosarul nr._, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu de instanță și a fost declinată competența în favoarea Judecătoriei Baia de A. a cererii având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La data de 22.02.2013,cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A., sub nr._ .
În motivarea cererii s-a solicitat constatarea nulității absolute certificatului de moștenitor nr. 646/1983 privind succesiunea lui Mandreș D. D.. S-a precizat că înscrisul a fost întocmit în mod abuziv, fiind înscris în acesta un teren aparținând numitei V. A.. S-a susținut că numita Mandreș I. M. a avut teren în satul Ohaba, în suprafață de 2,15 ha și se regăsește trecut în registrul agricol al soțului ei Mandreș Gh. D. la fila din registru din 1959-1963. S-a precizat că Mandreș D. D. deține în mod abuziv terenul numitei V. A. în suprafață de 4500 mp din satul Vidimirești, pe care a construit o casă și anexe gospodărești în mod abuziv, fără a avea un act de proprietate pe terenul respectiv.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Mandreș D. a solicitat respingerea acțiunii reclamanților și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii și a arătat că acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor este o acțiune în petiție de ereditate care este prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani. Cu privire la excepția lipsei de interes, a menționat că interesul este folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare, trebuie să existe nu numai la punerea în mișcare a acțiunii prin introducerea cererii reconvenționale ci trebuie să fie îndeplinite toate formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii.
De asemenea, a precizat că nulitatea actului juridic nu poate fi invocată de o persoană complet străină de actul respectiv iar reclamanții B. A., V. Lorența și Mîndreș I. au renunțat expres la succesiune, aspect dovedit de declarațiile notariale menționate în certificatul de moștenitor nr. 646/1983, aceștia fiind socotiți că nu au fost niciodată moștenitori, iar vocația lor succesorală este retroactiv desființată.
Prin sentința civilă nr. 163 din 18 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active; a fost admisă excepția lipsei de interes; s-a respins acțiunea formulată de reclamanții V. D. Lorența, B. D. A., I. I. I., Mandreș D. I.; a fost admisă excepția dreptului material la acțiune și respinsă acțiunea având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs V. A., iar prin decizia nr. 1099/R pronunțată la data de 28 octombrie 2013 Tribunalul M. a admis recursul formulat de reclamanta V. A. împotriva sentinței civile nr. 163/18.04.2013 a casat parțial sentința și a trimis cauza spre rejudecarea cererii de intervenție în interes propriu formulată de V. A., aceleiași instanțe, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 25.11.2013 sub nr._ .
Cu ocazia rejudecării, reclamantul I. I I. a depus la dosar decizia civilă nr. 1776/A/11.06.2001, sentința civilă nr. 1031 din 25.01.2001 și decizia nr. 1734/R/21.12.2010, iar reclamanta V. A. a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii Păpușă D N. și D. G., cu interogatoriul pârâtului Mandreș D., a probei cu înscrisuri noi și cu efectuarea unei expertize topografice.
De asemenea, pârâtul Mandreș D. a depus la dosar sentința civilă nr. 1145 din 7.02.1996, un memoriu și concluzii scrise.
Prin încheierea de ședință din data de 06.05.2014, instanța a desemnat expert în specialitatea topografie cadastru pe P. I., urmând ca acesta să identifice terenul în litigiu prin punct, suprafață și vecinătăți, să precizeze dacă terenul se regăsește în certificatul de moștenitor nr. 646/1983 și să precizeze dacă se regăsește în actele din dosar, în caz afirmativ, care anume și să comunice dacă terenul se regăsește în sentința civilă nr. 1145/07.02.1996, să stabilească amplasamentul, suprafața și vecinătățile terenului menționat în certificatul de moștenitor nr.646/1983 eliberat după autoarea Mandreș M., în favoarea moștenitorului Mandreș D., să stabilească destinația terenului menționat în certificatul de moștenitor nr.646/1983, să identifice construcțiile edificate pe terenul menționat în certificatul de moștenitor nr.646/1983 și să precizeze suprafața de teren ocupat de aceste construcții.
În instanța, sau audiat sub prestare de jurământ martorii propuși declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, iar expertul P. I. a înaintat la dosar raportul de expertiză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin decizia nr. 1099/R pronunțată la data de 28 octombrie 2013, Tribunalul M., a admis recursul formulat de reclamanta V. A. împotriva sentinței civile nr. 163/18.04.2013 a casat parțial sentința și a trimis cauza spre rejudecarea cererii de intervenție în interes propriu formulată de V. A., aceleiași instanțe, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Instanța reține că intervenienta în interes propriu V. A., prin cererea de intervenție în interes propriu formulată a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor al numitului Mandres D. D. cu nr. 646/1983.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu în cauză au fost invocate excepția inadmisibilității, excepția prescripției, excepția lipsei de interes și excepția autorității lucrului judecat.
Potrivit art. 137 alin. 1 din codul de procedură civilă în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată „ Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.”
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, instanța reține că potrivit art. 109 alin. 1 din C.p.c. în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată „ Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente.” Iar potrivit alin.2 al aceluiași articol „ Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres acesta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.”
Având în vedere că pentru o cerere precum cea formulată de intervenienta în interes propriu dispozițiile legale nu prevăd vreo procedură specială, instanța apreciază că, excepția inadmisibilității este neîntemeiată și urmează să dispună respingerea excepției inadmisibilității.
În ceea ce privește excepția prescripției, instanța reține că intervenienta în interes propriu V. A., nu figurează în certificatul de moștenitor astfel că aceasta are calitate de terț față de actul respectiv, aspect ce face ca acțiunea să fie imprescriptibilă. Având în vedere aceste aspecte instanța urmează să respingă excepția prescripției.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes, instanța reține că în practica judiciar și în literatura de specialitate interesul trebuie să fie legitim, să fie actual și să fie personal și direct adică folosul practic urmărit prin promovarea acțiunii să aparțină celui care promovează acțiunea.
Ori, în cauza de față, instanța reține că, intervenienta în interes propriu V. A., în cererea de intervenție în interes propriu arătă că solicită constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor la numitului Mandres D. D. cu nr. 646/1983 făcut în mod abuziv pe terenul intervenientei. Având în vedere această susținere, a intervenientei în interes propriu,instanța apreciază că, acesta, este de natură să ducă la concluzia că intervenienta în interes propriu V. A., justifică interes în declanșarea procedurilor judiciare, fapt pentru care va respinge excepția lipsei de interes.
În ceea ce privește excepția autorității lucrului judecat, instanța reține că s-a invocat excepția autorității lucrului judecat în raport de sentința civilă nr. 351 pronunțată în data de 16.06.2000, în dosarul nr. 60/1999.
Potrivit dispozițiilor art. 1201 din cod civil din 1865 în vigoare la data formulării cererii de intervenție în interes propriu de către V. A. „ Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și contra lor în aceeași calitate” .
Rezultă că pentru a verifica dacă există sau nu autoritatea lucrului judecat trebuie observat dacă, între hotărârea pronunțată anterior și cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, există o triplă identitate de părți, obiect și cauză.
Instanța reține că nu există identitate de obiect între obiectul dosarului nr. 60/1999 și obiectul prezentei cauze astfel instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența autorității de lucru judecat motiv pentru care urmează să respingă excepția autorității lucrului judecat.
Pe fondul cauzei instanța reține că intervenienta în interes propriu V. A., prin cererea de intervenție în interes propriu formulată a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor cu nr. 646/1983.
Instanța constată că, în concluziile raportul de expertiză ( fila 373), se menționează că terenul în litigiu este amplasat în satul Vidimirești din .. „ Săliștea casei”, are suprafața delimitată la măsurătoare de 4520 mp. și are ca vecini: la nord - Drum sătesc; la este –P. N.; la sud - Rîul Rudiona; la vest – moștenitorii lui T. D..
De asemenea din concluziile raportului de expertiză rezultă că terenul identificat se regăsește în certificatul de moștenitor nr. 646/09.06.1983.
Instanța reține că, nulitatea este acea sancțiunea care face ca actul juridic să fie lipsit de efectele ce nu sunt în concordanță cu normelor juridice care prevăd condițiile pentru încheierea sa valabilă, practic nulitatea este o sancțiunea care apare în situația în care cu ocazia încheierii unui act juridic civil nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de valabilitate de fond sau de formă ale actului juridic.
Nulitatea practic este o sancțiune juridică care se referă numai actele juridice nu și faptele juridice, care apare atunci când sunt încălcate normelor juridice care reglementează condițiile de valabilitate a actului juridic sancțiunea raportându-se la momentul încheierii actului juridic.
Nulitatea absolută este o sancțiune care poate fi invocată de oricine are interes, precum părțile actului juridic, avânzii - cauză ai părților, alte persoane ce nu au participat la încheierea actului juridic care ar justifica un interes propriu, de instanța din oficiu, de procuror precum și de alte organe prevăzute de lege datorită faptului că scopul nulității este acela de a realiza ocrotirea unui interes obștesc, putând fi invocată oricând atât pe calea unei acțiunii cât și pe calea unei excepție, acțiunea în declararea nulității absolute fiind imprescriptibilă și în principiu nulitatea absolută neputând fi acoperită prin confirmare.
Instanța reține că forța probantă a unui certificat de moștenitor față de terți este aceea că certificatul de moștenitor nu poate face dovada decât cu privire la calitatea de moștenitor, și nu asupra componenței masei succesorale, chiar dacă acesta este menționată în cuprinsul lui.
Patrimoniul defunctului se transmite moștenitorilor în situația juridică în care se află la decesul lui și nu se poate susține că trecerea unor bunuri în masa succesorală, cu ocazia dezbaterii succesiunii în fața notarului, ar constitui probă în ce privește dreptul de proprietate la moștenitorilor asupra lor. Practica judiciară și literatura de specialitate au stabilit în mod constant faptul că certificatul de moștenitor nu constituie titlu de proprietate care să poată fi opus terților.
În acest context, instanța apreciază că, intervenienta principală nu a fost vătămată în drepturile sale prin emiterea certificatului de moștenitor, atâta timp cât acesta nu îi poate fi opus, el neavând putere probantă împotriva terților în ceea ce privește masa partajabilă, certificatul de moștenitor neavând natura juridică a unui titlu de proprietate, acest însemnând că un asemenea act nu poate reprezenta dovada proprietății bunurilor arătate ca parte componentă a mesei succesorale pe de o parte iar pe de altă parte nici nu naștere un drept de proprietate pentru succesorii acceptanți menționați în certificatul de moștenitor.
Având în vedere cele mai sus menționate, instanța urmează să respingă excepția inadmisibilității, să respinge excepția prescripției, să respinge excepția lipsei de interes, să respinge excepția autorității lucrului judecat și să respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de V. A. ca nefondată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că, potrivit art. 274 alin 1 din Codul de procedură în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată „Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.”
Având în vedere că, cererea de intervenție în interes propriu urmează a fi respinsă și având în vedere că pârâtul Mandreș D. a solicitat cheltuieli de judecată instanța în raport de actele depuse respectiv chitanță onorariu avocat și bonuri privind transportul, va admite în parte cererea de cheltuieli de judecată formulată de pârâtul Mandreș D. respectiv cu privire la onorariu avocat și contravaloarea transportul potrivit bonurilor care corespund cu data termenelor de judecată și pe cale de consecință va obliga intervenienta în interes propriu V. A. să plătească pârâtului Mandreș D. suma de 1495,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și va respinge celelalte cererile de cheltuieli de judecată.
În baza art. 19 alin. 1 din O.U.G. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității.
Respinge excepția prescripției.
Respinge excepția lipsei de interes.
Respinge excepția autorității lucrului judecat.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de V. A. domiciliată în comuna Șovarna, ., în contradictoriu cu reclamanții V. D Lorența domiciliată în comuna Cătune, ., B. D A. domiciliată comuna Glogova, ., I. I I. domiciliat în ., Mandreș D I. domiciliat în comuna Șovarna, . și pârâții S. D. domiciliat în ., S. I. domiciliat în ., C. I. domiciliată în ., C. V. domiciliat în comuna B., ., C. C. domiciliat în mun. Dr.Tr.S., ., ., ., Mandreș D D. domiciliat în mun. Motru, ., .,., R. S. domiciliată în comuna Șovarna, ., P. E. domiciliată în comuna Cătunele, .,, C. C. domiciliată în ., Comisia Locală de Fond Funciar Șovarna, Comisia Județeană de Fond Funciar M. și I. N. domiciliată în ., ca nefondată.
Admite în parte cererea de cheltuieli de judecată formulată de pârâtul Mandreș D. domiciliat în mun. Motru, .,.,. și obligă intervenienta în interes propriu V. A. să plătească pârâtului Mandreș D. suma de 1495,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge celelalte cererile de cheltuieli de judecată.
În baza art. 19 alin. 1 din O.U.G. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.05.2015 la sediul Judecătoriei Baia de A..
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. I. B. D. B.
CIB/DB
OP.DATE 2633
EX.19/pag.5/ 05.06.2015
← Partaj judiciar. Sentința nr. 176/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
---|