Contestaţie la executare. Sentința nr. 4101/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4101/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 11274/182/2012
cod operator 4193
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA BAIA M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4101/2013
Ședința publică din 11 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. R. A.
Grefier A. P.
Pe rol este soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BAIA M. și pe intimatul C. C. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face corp comun cu prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a hotărî asupra cauzei de față instanța, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de azi 11.04.2013, când a pronunțat prezenta hotărâre judecătorească.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M. la data de 19.09.2012, contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ prin mandatar ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BAIA M. a formulat în contradictoriu cu intimatul C. C. I. contestație la executare împotriva executării silite demarate în dosarul de executare nr.179/2012 privind pe creditorul C. C. I., dosar întocmit de Birou executor judecătoresc S. A., în speță împotriva Somației fără număr din 12.09.2012 și a Procesului verbal privind cheltuielile și onorariul, în ceea ce privește obligarea instituției la plata sumei totale de 2412 lei reprezentând cheltuieli de executare, sumă compusă din onorariu reprezentare, taxa de poluare, cheltuieli cu taxele de timbru și timbre judiciare, onorariu avocat, onorariu executor și cheltuieli de judecată, solicitând suspendarea executării silite în dosarul de executare până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații în temeiul art.403 alin. 1 Cod procedura civilă, iar pe fondul cauzei a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța o va pronunța, să se admită contestația la executare si, pe cale de consecință să se desființeze executarea silită cu consecința anulării tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare, ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat că în fapt, conform somației emise de Birou executor judecătoresc S. A. creditorul deține titlu executoriu pentru suma totală de 2983 lei reprezentând taxa pe poluare, la care se adaugă dobânda legală, cheltuieli de judecată de 543 lei stabilite prin Sentința civilă nr.3873/09.06.2011 a Tribunalului Maramureș.
Conform art.371 indice 1 Cod procedură civilă obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. D. în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, acesta se aduce la îndeplinire prin executare silită (alin.2).
Creditorul trebuia să se adreseze organului fiscal de la domiciliul fiscal în vederea încasării creanței stabilite prin titlul executoriu, astfel cum prevede Ordinul MFP nr. 1.899 din 22 decembrie 2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Creditorul nu a făcut dovada că s-a adresat mai întâi organului fiscal pentru restituirea creanței stabilite prin titlu executoriu sau că s-a depășit termenul de 45 de zile pentru soluționarea cererii de restituire, astfel încât, creditorul să fi fost pus în situația să procedeze la
executarea creanței sale pe calea silită.
Apreciază că, recurgând la procedura executării silite ca urmare a titlului executoriu pe care îl deține, creditorul a urmărit în realitate generarea de noi cheltuieli în sarcina organului fiscal.
Apreciază că atât cheltuielile de onorariu avocat de 1.500 lei în faza de executare silită, cât și cheltuielile onorariu executor nu sunt cheltuieli necesare și utile, reprezentând mai degrabă cheltuieli voluptorii făcute de creditor, mizând pe efectul juridic al actului de executare și nu pe necesitatea emiterii lui. Tocmai pentru că intimatul creditor este reprezentat de un avocat nu poate fi admis faptul că se ignoră procedura de restituire a taxei prevăzute de actele normative invocate, cauzând astfel alte cheltuieli de executare ce ar urma să fie suportate tot din bugetul de stat.
În drept, s-au invocat prevederile art.269, art.371 indice 1, art.371 alin.1, art.374 alin.4, art.399, 403 și următoarele din Codul de procedură civilă, O.G nr.22/2002, Ordinul MFP nr. 1899 / 2004.
În probațiune au fost depuse înscrisuri.
Contestația la executare este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar. Cererea de suspendare a executării silite se soluționează fără plata cauțiunii (art 7 din OG 22/2002).
La data de 04 martie 2013 s-a depus precizare de acțiune prin care s-a arătat că cererea de chemare în judecată este formulată de către Direcția G. a Finanțelor Publice în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice Baia M. (f. 41).
Intimatul, prin avocat, a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la solicitarea suspendării executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare a solicitat respingerea cererii, apreciind că nu este întemeiată deoarece debitorul nu este în pericol de a fi executat, executorul judecătoresc nu a efectuat în plus nici un act de executare împotriva debitoarei în afară de somație ce i-a fost comunicată acesteia. Având în vedere prevederile art. 2 și art. 5 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, executorul judecătoresc nu a mai continuat executarea silită, motiv pentru care această cerere este nefondată.
Cu privire la anularea tuturor formelor de executare, a arătat că relevant este faptul că stabilirea în beneficiul debitorului a termenului de plată de 6 luni prevăzut de OG nr. 22/2002, nu doar că nu împiedică formularea unei cereri de executare silită, ci presupune o asemenea cerere drept condiție prealabilă a emiterii somației. Pe de altă parte, este de menționat că debitorul este obligat conform art. 371 indice 7 C.pr.civ. („cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit”) și la suportarea cheltuielilor de executare. Întreaga sumă de bani menționată în titlul executoriu în valoare de 8718 lei și pe care debitorul o datorează, a fost dovedită cu înscrisuri.
În drept, s-au invocat prevederile art. 115-118 C.pr.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 05 septembrie 2012 creditorul intimat C. C. formulează cererea de executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr 3873/2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr_ . Cererea de executare silită a fost formulată împotriva debitoarelor Direcția G. a Finanțelor Publice Maramureș – Administrația Finanțelor Publice Baia M. și Administrația Finanțelor Publice Baia M.. Cererea de executare a fost formulată pentru recuperarea următoarelor sume de bani: 1059 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare, dobânda legală calculată de la data achitării taxei și până la plata efectivă, 543 lei reprezentând cheltuieli de judecată și 500 lei reprezentând onorariu avocat în procedura de executare (f. 29).
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea civilă nr 8200 din 12.09.2012 (dosar nr_/182/2012).
Prin sentința civilă nr 3873 din 09 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr_ s-a constatat nelegalitatea încasării sumei de 2983 lei reprezentând taxă specială de primă înmatriculare pentru autovehicule, au fost obligate pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice Maramureș și Administrația Finanțelor Publice Baia M. să restituie reclamantului creditor suma de 1059 lei cu dobânda legală de la data de 09.06.2008 și până la restituirea efectivă a sumei, precum și la plata sumei de 543 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (f. 19 – 21). Sentința a devenit irevocabilă la data de 15 mai 2012 prin respingerea recursului prin decizia nr 3883/2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr_ (f. 22 – 27).
La data de 12 septembrie 2012 executorul judecătoresc S. A. emite somația de executare, somând debitoarea Administrația Finanțelor Publice Baia M. să achite în termen de 6 luni de la primirea somației sau lăsarea la sediul debitoarei, suma de 2412 lei reprezentând: 1059 lei contravaloare taxă poluare, 543 lei – cheltuieli de judecată, 20 lei – taxe timbru, 500 lei – onorariu avocat, 150 lei –onorariu executor judecătoresc, 140 lei – cheltuieli executare (f. 12).
„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî (…) asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil (…). (art 6 par. 1 din C.E.D.O.)
Dreptul la un tribunal semnifică nu numai posibilitatea juridică efectivă de adresare unui organ de plină jurisdicție pentru soluționarea unei contestații (cereri) în materie civilă, ci și dreptul de a cere executarea într-un termen rezonabil a hotărârii obținute. Instanța europeană a decis în mod constant că dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți (Immobiliare Saffi împotriva Italiei). Executarea unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de orice jurisdicția competentă este considerată ca făcând parte integrantă din noțiunea de „proces” în sensul art 6 din Convenție.
Prin urmare, dreptul de acces la justiție include și dreptul de a obține executarea silită a hotărârii pronunțate în favoarea părții creditoare. De altfel, potrivit art 371 ind 1 cod procedură civilă obligația stabilită printr-o hotărâre judecătorească se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită. Si din interpretarea acestei dispoziții legale se desprinde faptul că nu se poate impune creditorului obligației ca anterior formulării cererii de executare silită să depună diligențe pentru recuperarea sumelor datorate prin cerere adresată debitorului obligației. Creditorul obligației se poate adresa direct organului de executare silită pentru a se aduce la îndeplinire obligația stabilită prin titlu executoriu, debitorul având obligația de a aduce de îndată la îndeplinire obligația stabilită prin titlul executoriu.
Sentința civilă pusă în executare silită a devenit irevocabilă la data de 15 mai 2012 prin respingerea recursului prin decizia civilă nr 3883/2012 a Curții de Apel Cluj. După această dată, debitoarea avea obligația executării de îndată a hotărârilor judecătorești. Cererea de executare silită a fost formulată după 3 luni și jumătate de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești.
În altă ordine de idei, potrivit art 2 din OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”. Această dispoziție legală, în condițiile în care debitorul nu și-a executat de bunăvoie și de îndată obligația, impune în sarcina creditorului obligația de a se adresa executorului judecătoresc pentru emiterea somație de executare.
Somația emisă în dosar execuțional nr 179/2012 de executor judecătoresc S. A. la data de 12.09.2012 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art 387 cod procedură civilă și art 2 din OG 22/2002.
La data de 12 septembrie 2012 executorul judecătoresc întocmește în conformitate cu dispozițiile art 371 alin 4 cod procedură civilă procesul verbal privind cheltuielile și onorariul în dosar execuțional nr 179/2012 (f. 13).
Potrivit art 371 ind 7 alin 2 cod procedură civilă cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit.
Conform jurisprudenței constante a C.E.D.O. pentru a fi acordate, cheltuielile efectuate în cursul unui proces, inclusiv în etapa executării silite a hotărârii judecătorești, trebuie să fi fost într-adevăr efectuate, să fie necesare, iar valoarea acestora să fie rezonabilă (ex. Nikolova împotriva Bulgariei). Cheltuielile solicitate în etapa executării silite – onorariul avocat – nu îndeplinesc condițiile anterior amintite. Cuantumul sumei solicitate nu este necesar și nu are un caracter rezonabil raportat la munca efectiv depusă de avocat – redactarea cererii de executare. Se are în vedere în acest context că cererea de executare silită nu are un caracter complex și astfel de cereri, cu același conținut, au fost formulate de același avocat, reprezentant convențional al creditorului, și în alte dosare de executare silită aflate pe rolul aceluiași birou executor judecătoresc. Din aceste considerente, reținând lipsa caracterului necesar și rezonabil, onorariul avocat va fi redus de la suma de 500 lei la suma de 100 lei.
A nu cenzura onorariul avocat stabilit prin procesul verbal de cheltuieli echivalează cu grevarea bugetului public cu cheltuieli nejustificate.
Onorariul executor judecătoresc a fost stabilit în raport de dispozițiile Ordinului nr 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești astfel încât va fi menținut în cuantum de 150 lei.
Pentru motivele arătate, cheltuielile solicitate în faza de executare silită vor fi reduse conform dispozitivului și contestația va fi admisă cu privire la aceste cheltuieli.
Celelalte motive invocate în contestația la executare sunt neîntemeiate și pentru motivele anterior expuse – dreptul de acces la executare silită din perspectiva dreptului de acces la justiție, întocmirea actelor de executare cu respectarea dispozițiilor art 371 ind 1, art 372 – art 373 ind 1, art 374, art 387 și art 2 din OG 22/2002 – vor fi respinse.
Excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei Direcția G. a Finanțelor Publice în nume propriu:
Executarea silită a fost încuviințată conform încheierii civile nr 8200 din 12 septembrie 2012 (dosar nr_/182/2012) astfel cum s-a solicitat numai împotriva debitoarei Administrația Finanțelor Publice Baia M. (f. 14, 17). Atât somația de executare, cât și procesul verbal de cheltuieli au fost emise pentru debitoarea Administrația Finanțelor Publice Baia M.. În condițiile în care actele de executare au fost emise numai pentru Administrația Finanțelor Publice și executarea silită a fost încuviințată numai împotriva acestei debitoare, contestatoarea Direcția G. a Finanțelor Publice Maramureș în nume propriu nu are calitate procesuală activă, nefiind parte în raportul juridic de drept execuțional. Pentru aceste considerente, excepția invocată din oficiu de instanță va fi admisă.
În temeiul art 403 cod procedură civilă cererea de suspendare a executării silite va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei Direcția G. a Finanțelor Publice Maramureș.
Respinge contestația la executare formulată în nume propriu de contestatoarea Direcția G. a Finanțelor Publice Maramureș cu sediul în Baia M., ., județul Maramureș, în contradictoriu cu intimatul C. C. I. domiciliat în Baia M., Ale. Jupiter nr 1/54, județul Maramureș și domiciliul procesual ales în Baia M., ./5, județul Maramureș (cabinet avocat R. A.), ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Admite în parte contestația la executare formulată de Administrația Finanțelor Publice Baia M. prin mandatar Direcția G. a Finanțelor Publice Maramureș cu sediul în Baia M., ., județul Maramureș, în contradictoriu cu intimatul C. C. I. domiciliat în Baia M., Ale. Jupiter nr 1/54, județul Maramureș și domiciliul procesual ales în Baia M., ./5, județul Maramureș (cabinet avocat R. A.).
Îndreaptă somația din data de 12.09.2012 și procesul verbal privind cheltuielile și onorariul din data de 12.09.2012, acte emise în dosar execuțional nr 179/2012, în sensul reducerii onorariului avocat de la suma de 500 lei la suma de 100 lei.
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite în dosar execuțional nr 179/2012 al executor judecătoresc S. A..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 Aprilie 2013
Președinte Grefier
A. R. A. A. P.
Red. A.R.A.
Tehnored A.R.A./A.P.
6 ex /25 Mai 2013
| ← Validare poprire. Sentința nr. 5590/2013. Judecătoria BAIA MARE | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3350/2013.... → |
|---|
