Plângere contravenţională. Sentința nr. 2593/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2593/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 373/182/2013
cod operator 4193
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA BAIA M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2593/2013
Ședința publică din 08 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. Ș.
Grefier M. L. O.
Pe rol este judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . SRL în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, având ca obiect plângere contravetionala .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus prin serviciul de registratură al instanței la data de 12.02.2013, întâmpinare din partea intimatului.
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Baia M..
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.01.2013, sub nr._, petenta . SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR anularea procesului-verbal de contravenție ISCTR nr._/13.12.2012.
În motivare, arată că încadrarea și sancționarea faptei este greșită.
Pe fond, se arată că conducătorul auto a fost angajat la data de 05.12.2012 și a început activitatea la 06.12.2012, iar constatarea faptei a avut loc la data de 11.12.2012, așadar înăuntrul termenului de 15 zile. Totodată, menționează că procesul verbal este lovit de nulitate, fiind încălcate prevederile art. 16 alin. 7 și 19 alin. 1 din OG 2/2001.
În drept, a invocat art. 31 din OG 2/2001.
În dovedire, a depus înscrisuri (f.5-10).
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art.15 lit. i din Legea nr.146/1997.
La data de 12.02.2013, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, intimatul arată că petenta a fost sancționată pentru nerespectarea prevederilor art. 134 lit.ag din OMTI nr. 980/2011, iar sancțiunea amenzii în cuantum de 3000 lei a fost în mod corect individualizată.
În drept, intimatul a invocat prevederile HG nr.69/2012, nr.980/2011, OUG 109/2005, Legea 102/2006, OMTCT nr.1892/2006, OG nr.2/2001.
La termenul de judecată din data de 08.03.2013, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Baia M., reținând cauza în pronunțare asupra excepției.
Analizând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 13.12.2012, petenta . SRL a fost sancționată cu amenda în cuantum de 3000 lei, pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a transmite Autorității Rutiere Române formularul electronic, disponibil pe site-ul acesteia, cu privire la situația conducătorilor auto angajați, în termen de 15 zile de la apariția oricărei modificări, încălcând astfel prev. art. 5 pct. 18 din HG nr. 69/2012.
Potrivit art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, plângerea cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Prin urmare, competentă să soluționeze plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a fost săvârșită contravenția.
Conform art. 159 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. necompetența este de ordine publică (...) în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, iar conform art. 19 C. proc. civ. părțile pot conveni (...) ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competență teritorială (...). Având în vedere faptul că plângerea contravențională nu este o pricină privitoare la bunuri, rezultă că în această materie necompetența teritorială este de ordine publică, putând fi invocată din oficiu de către instanța de judecată.
În baza art. 5 pct. 18 din HG nr. 69/2012, Următoarele fapte constituie încălcări minore (…): nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a transmite Autorității Rutiere Române - A.R.R., prin completarea unui formular, în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării, iar potrivit art. 8 al. 2 din același act normativ: sancțiunile contravenționale se aplică: a) operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz, pentru faptele prevăzute la art. 5 pct. 1-5, 7-18 și 24-26.
În cauză, obligația de a completa formularul electronic și de a-l transmite Autorității Rutiere Române revine operatorului de transport rutier, anume petentei . SRL, care are sediul în ., jud. G.. Neîndeplinirea acestei obligații nu poate fi săvârșită decât la sediul operatorului, întrucât inacțiunea se comite, ca element material al contravenției, la locul în care ar fi trebuit îndeplinită conduita activă la care legea obligă.
Prin urmare, locul săvârșirii este localitatea unde operatorul rutier își are sediul, obligația de a transmite Autorității Rutiere Române - A.R.R., prin completarea unui formular, în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării, neputând fi realizată decât la sediul social al acestuia, neavând relevanță locul unde a fost constatată contravenția. Împrejurarea că activitățile specifice obiectului de activitate a operatorului se execută în diferite zone din țară, nu are nicio însemnătate asupra determinării instanței competente, atât timp cât operatorul este cel sancționat contravențional, iar nu conducătorul auto verificat de către inspectorii ISCTR.
Astfel, instanța competentă să soluționeze plângerea împotriva procesului-verbal este Judecătoria în a cărei rază de competență teritorială își are sediul operatorul rutier, iar nu Judecătoria în a cărei rază de competență s-a constatat contravenția.
Conform H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, satul R. din . în circumscripția teritorială a Judecătoriei G..
Având în vedere că sediul petentei se află în ., jud. G., instanța, în temeiul art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Baia M. și, în consecință, va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei G..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Baia M., invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a plângerii contravenționale formulată de petenta . SRL, cu sediul în ., ., jud. G., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER I.S.C.T.R., cu sediul în București, .. 38, sector 1, în favoarea Judecătoriei G..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. Ș. M. L. O.
Red. / D.Ș. dact. / L.O. 2 ex / 16.03.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3227/2013. Judecătoria BAIA MARE | Pretenţii. Sentința nr. 1244/2013. Judecătoria BAIA MARE → |
|---|
