Fond funciar. Sentința nr. 2841/2013. Judecătoria BÂRLAD

Judecătoria BÂRLAD - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 2841/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 1996/189/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

Sentința civilă nr. 2841

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE I. T.

Grefier VICTORIȚA T. C.

Pe rol soluționarea acțiunii civile așa cum a fost precizată, pentru modificarea titlurilor de proprietate pentru terenuri, cerere formulată de reclamanții A. S. domiciliat în Iași, ., ., . și A. G. domiciliat în V., ., . domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului N. Schlich D. din Iași, ..4, ., împotriva pârâților: A. Șt. N., domiciliat în satul/.; C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: pârâtul A. N. personal și asistat de avocat B. I., legitimat cu împuternicire avocațială aflată la dosar, reclamantul A. S. personal și asistat de avocat N. Schlich, pentru reclamantul A. G., avocat N. Sclich, legitimat cu împuternicire avocațială aflată la dosar, lipsind reclamanții A. G. și A. S., lipsind reclamanta B. C., lipsind pârâtele C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că: obiectul dedus judecății este fond funciar, procedura de citare este legal îndeplinită.

Instanța pune în discuția părților calitatea procesuală activă a reclamantei B. C.:

Avocat N. Sclich, pentru reclamanții A. G. și A. S., solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei B. C..

Avocat B. I., pentru pârâtul A. N., arată că reclamanta B. C. nu are calitate procesuală activă, delegația avocatului nu este semnată și nici cererea de chemare în judecată.

Pârâtul A. N., personal, arată că reclamanta B. C. nu are calitate procesuală activă.

Interogați de instanță cu privire la ce reprezintă înscrisul de la fila nr.86 a dosarului instanței, avocat N. Sclich, pentru reclamanții A. G. și A. S. și reclamantul A. S. personal, arată că înscrisul de la fila nr.86 a dosarului instanței, a fost depus din eroare în dosarul instanței și nu are nicio valoare probatorie în dosar.

Interogate de instanță, părțile prezente declară că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, după care președintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.

Avocat N. Sclich, pentru reclamanții A. G. și A. S., arată că prin cererea de chemare în judecată solicită modificarea celor 3 titluri de proprietate emise titularului A. N. în sensul introducerii ca titular și a soției pârâtului, A. E., fost proprietar și moștenitor al autorilor V. C. și V. E.. Din expertiza întocmită de expertul L. L. rezultă că din totalul suprafeței de teren s-au retrocedat 10,108 ha teren, iar aceste terenuri au provenit de la ambii soți, deoarece terenul deținut de A. Ș., tatăl pârâtului A. N. a fost în suprafață totală de 6,79 ha, rezultând că diferența de 3,31 ha teren provin de la A. E.. În fiecare titlu sunt terenuri provenite de la ambii părinți. Toată averea lui V. C. a fost confiscată în anul 1952 și restituite în urma admiterii recursului de la Tribunalul Iași din 1953, în registrul agricol nu s-a revenit în sensul reîntregirii averii lui V. C., dar acest teren a rămas în proprietatea lui V. în toată perioada comunistă, nu a făcut parte din C.A.P. A. N. a dovedit cu martori faptul că a deținut anterior colectivizării suprafața de 20 prăjini de pădure și așa cum afirmă A. N. că i s-a reconstituit dreptul de proprietate numai pentru terenurile deținute de el și tatăl său, terenuri ce nu erau în categoria păduri, rezultă că toți cei 0,36 ha pădure au provenit de la autorul numitei A. E.. Precizează că solicită modificarea fiecărui din cele 3 titluri de proprietate în sensul de a înscrie pe A. E. în fiecare titlu de proprietate:

primul titlu de proprietate conform expertizei, 2,89 ha
al doilea titlu de proprietate nr.936/_/16.12.1996 pentru 0,36 ha, din declarațiile martorilor rezultând că terenul aflat în stăpânirea lui A. N. și A. E. provine de la V. C. conform extrasului de la Arhivele Naționale, iar A. Ș. nu a avut pădure.

Interogat de instanță, pârâtul A. N. personal arată că suprafața de 3600mp pădure a dovedit-o cu cei doi martori audiați la comisie. Acest teren a fost de la tatăl lui, provenit de la părinții lui, neînscris în registrul agricol pe raza comunei Vutcani.

Avocat N. Sclich, pentru reclamanții A. G. și A. S., arată că dreptul de proprietate pentru A. E. pentru pădure a fost dovedit cu extrasul emis de Arhivele Naționale și aflat la fila nr.83 a dosarului instanței. Cu privire la cel de al treilea titlu de proprietate arată că din 1,45 ha, suprafața de 0,94 ha provine din vechea proprietate V. menționată în expertiză înainte de concluzii. Dacă se face un calcul matematic reiese suprafața din cele trei titluri de proprietate. Nu are o notă de calcul cu privire la titlul de proprietate 1211. Cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul A. S. personal, solicită admiterea acțiunii.

Avocat B. I., pentru pârâtul A. N., solicită respingerea acțiunii reclamanților, conform legii fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere și nu rezultă că a fost formulată vreo cerere de către A. E. în acest sens. Așa cum rezultă de la comisia locală de fond funciar, cerere a fost formulată doar de A. N. și au fost și eliberate titluri de proprietate. Acest teren provine de la părinții pârâtului, pentru 15 ha teren aparținând lui V. C., s-a reconstituit dreptul de proprietate fiului acestuia, V. R., frate cu A. E., conform expertizei sunt vecini cu V. R..

Interogat de instanță, cu privire la proveniența celor cele 5 ha de teren, pârâtul A. N. personal arată că din cele 5 ha înscrise în rolurile lui agricole, 2 ha provin de la socri și 3 ha provin de la părinți, iar singurul mod de dobândire a dreptului de proprietate a terenului a fost înzestrarea de la părinți și socri, nu a cumpărat teren.

Avocat B. I., pentru pârâtul A. N., arată că terenul pe care l-a avut V. C. a fost reconstituit lui V. R., astfel că nu este posibilă modificarea tuturor titlurilor de proprietate ci doar o modificare parțială a unui titlu de proprietate și doar pentru cele 2 ha teren. Solicită respingerea acțiunii. Cu cheltuieli de judecată și solicită respingerea cheltuielilor de judecată solicitate de reclamanți pentru că nu au fost dovedite.

Interogat de instanță, avocat N. Sclich, pentru reclamanții A. G. și A. S., arată că rațiunea pentru care a formulat prezenta cerere de chemare în judecată este aceea că, pârâtul vrea să înstrăineze terenul către o persoană cu care trăiește în concubinaj de 16 ani.

Avocat B. I., pentru pârâtul A. N., arată că pe rolul Judecătoriei Bârlad există dosar având ca obiect dezbatere succesorală, cu privire la moștenirea rămasă de pe urma defunctei A. E., pentru prinderea terenului din intravilan (dosarul nr._ )cerere de partaj formulată de pârâtul A. N.. Această modificare a celor trei titluri de proprietate nu poate fi solicitată cât timp A. E. nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri.

Avocat N. Sclich, pentru reclamanții A. G. și A. S., arată că A. N. a formulat cerere în numele familiei, pentru ambii soți. Precizează că A. Ș. nu a fost vecin cu V., dar apare V. R., o parte la el și o parte la A. N., venind de la soția sa.

Avocat B. I., pentru pârâtul A. N., arată că nu operează codul familiei la legea fondului funciar, ca A. N. să fi formulat cerere în numele familiei, pentru ambii soți, pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri.

Pârâtul A. N. personal, solicită respingerea acțiunii reclamanților.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 C.pr.civ, președintele închide dezbaterile.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la instanță cu nr._ din 10.04.2013, reclamanții A. S., A. G. și B. C. au chemat în judecată pârâții A. Șt. N., C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța:

- să se constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999, emise titularului A. (A.) Șt. N., pentru motivul că titlurile de proprietate au fost emise unei persoane care nu avea dreptul de a i se reconstitui în întregime dreptul de proprietate pentru suprafețele de teren înscrise în aceste titluri;

- să se emită noi titluri de proprietate pentru aceleași suprafețe de teren înscrise în titlurile de proprietate nr.936/_/16.12.1996, nr.1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999, însă pe numele lui A. N. și A. E., care au fost soți și sunt părinții reclamanților.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că A. N. și A. E. s-au căsătorit în anul 1952 și după căsătoria lor ei au deschis rol agricol unde au fost înscrise suprafețele de teren pe care le-au dobândit până la data cooperativizării. În afara terenurilor înscrise în rolul agricol, părinții reclamanților au deținut și alte suprafețe de teren ce nu au fost înscrise în registrul agricol, terenuri ce au fost dovedite cu martori atunci când s-a solicitat reconstituirea acestora. Tatăl reclamanților a fost cel care s-a ocupat cu cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de familie și, de curând, reclamanții au cunoscut de existența acestor titluri.

În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 194 din Legea nr. 18/1991; art. III lin.1 lit.a din aceeași lege; HG nr. 131/1991; HG nr. 890/2005.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au folosit proba cu înscrisuri, depunând, în copie: acte de stare civilă; registrul agricol privind pe A. Șt. N. din 1956-1958; titlurile de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999; proba cu martori; proba cu expertiză tehnică extrajudiciară.

Pârâtul A. Șt. N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților. Pârâtul a arătat că în anul 1952 el s-a căsătorit cu A. E., iar în anul 1997 căsătoria a încetat prin decesul soției sale A. E.. Pârâtul a susținut că în rolul său agricol au fost înscrise terenurile pe care el le-a primit ca zestre de la părinții lui, aceștia fiind proprietari ai unei suprafețe de 12 ha teren. Suprafața de teren din intravilanul satului, pe care se află casa de locuit și care a generat acest litigiu, este proprietatea pârâtului, primită de la părinții săi, A. Ș. și V.. Pârâtul a mai arătat că nici A. E., nici reclamanții nu au făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici în baza Legii nr. 18/1991 și nici ulterior acestei legi.

Pârâtul A. Șt. N. a propus proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori.

Prin răspuns la întâmpinare, reclamanții au solicitat înlăturarea apărărilor pârâtului A. Șt. N., ca neîntemeiate. Astfel, din datele înscrise în registrul agricol, rezultă că terenurile înscrise în registrul agricol au fost proprietatea ambilor lor părinți, A. Șt. N. și A. E.. În cauză sunt aplicabile prevederile art. 8 alin.3 teza II și alin.4 din Legea nr.18/1991, în care se precizează că reconstituirea dreptului de proprietate se face membrilor familiei care gospodăresc împreună. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri a fost formulată de tatăl reclamanților, conform art. 35 alin.1 teza finală din Codul familiei 1954, astfel încât dreptul de a dispune asupra proprietății privitor la retrocedare se prezumă a fi comun, iar ipoteza contrarie trebuie dovedită. Adică pârâtul ar trebui să dovedească faptul că A. E. nu a dorit să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor predate la C.A.P., fapt imposibil atât timp cât mama reclamanților a decis de comun acord cu tatăl reclamanților depunerea cererii de reconstituire a imobilelor familiei. Reclamanții au precizat cererea, arătând că solicită modificarea titlurilor de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999, în sensul de a se înscrise în aceste titluri, alături de numele titularului A. N. și numele defunctei A. E. și ale reclamanților A. S., A. G. și B. C., în calitate de moștenitori legali ai defunctei – filele 29-30 dosar.

Pârâta C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a comunicat instanței, în copie, documentația incidentă în cauză.

La dosarul cauzei a fost atașat, pentru consultare, dosarul civ. nr._ al Judecătoriei Bârlad.

Din analiza probelor administrate, se rețin următoarele:

Pârâtul A. Șt. N. s-a căsătorit cu A. E. la data de 26.07.1952 și au avut ca fii pe A. S., A. G. și B. C..

Potrivit registrului agricol din perioada 1956-1958, pârâtul A. Șt. N. și soția lui, A. E., au avut în proprietate suprafața totală de 5 ha teren, situată pe raza ., din care: 1,30 ha teren arabil în pct. La Ulmi în Clini; 0,55 ha teren arabil în pct. Poșta Elan; 0,40 ha teren arabil în pct. Casacan; 1 ha teren arabil în pct. Psodia G.; 0,40 ha teren arabil în pct. Bărboși; 0,25 ha teren arabil în pct. Valea Vutcani; 0,75 ha teren pășune în pct. Casacan; 0,20 ha teren fânețe în pct. Bărboși; 0,10 ha teren vie în pct. Ferezei; 0,05 ha teren curți în vatra satului.

Potrivit registrului agricol din perioada 1959-1961 (fila 46 dosar), pârâtul A. Șt. N. și soția sa, A. E., au avut în proprietate suprafața de 5 ha teren, din care: 2,66 ha teren arabil întovărășie; 0,55 ha teren arabil în pct. P. Elan; 0,40 ha teren arabil în pct. Barboși; 0,25 ha teren vie hibridă în pct. V. în jos; 0,10 ha teren vie hibridă în pct. Feretei; 0,75 ha teren pășune în pct. Casianu; 0,20 ha teren fâneață în pct. Barboși; 0,10 ha teren curți.

Pârâtul A. Șt. N. este fiul defuncților A. Ș. și A. V..

Potrivit registrului agricol din 1951-1955 (fila 89 dosar), în perioada 1951-1952, A. Ș. și A. V. (părinții pârâtului A. Șt. N.) au avut în proprietate suprafața totală de 6,79 ha teren. În perioada 1953-1955, părinții pârâtului A. Șt. N. au avut în proprietate suprafața totală de 3,45 ha teren

Potrivit registrului agricol din perioada 1956 (fila 53 dosar), A. Ș. și A. V. (părinții pârâtului A. Șt. N.) au avut în proprietate suprafața totală de 3,60 ha teren din care: 1,35 ha teren în pct. G.; 0,35 ha teren arabil în pct. Cânăpărie; 0,40 ha teren arabil în pct. Poșta Elan; 0,75 ha teren arabil în pct. Copăcena; 0,25 ha teren pășune în pct. Dealu Vutcani; 0,40 ha teren vie hibridă în pct. Feretei; 0,10 ha teren curți.

Potrivit registrului agricol din perioada 1959-1960 (fila 50 dosar), A. Ș. și A. V. au avut în proprietate suprafața totală de 3,80 ha teren, din care: 2,85 ha teren întovărășie; 0,25 ha teren pășune; 0,40 ha teren vie hibridă; 0,20 ha teren arabil în vatra satului; 0,10 ha teren curți.

A. E. (soția pârâtului A. Șt. N.) este fiica defuncților V. C. și V. E..

Potrivit Copiei-extras emisă de Direcția Arhivele Naționale Istorice Centrale din „Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din ., jud. Fălciu, întocmit conform recensământului agricol al populației din ianuarie 1948”, V. C. și V. E. au avut în proprietate suprafața totală de 13 ha 3.713 m.p., din care: 10 ha 3.640 m.p. teren arabil; 2.685 m.p. teren fânețe naturale; 5.370 m.p. teren pășuni; 2.685 m.p. teren vii; 1 ha 0740 m.p. teren pădure; 3.933 m.p. curți; 4.660 m.p. alte terenuri - fila 83 dosar. Din același înscris, rezultă că V. C. și E. au avut 6 copii.

Potrivit registrului agricol din perioada 1951-1952 (fila 88 dosar), V. C. și V. E. au avut în proprietate suprafața totală de 15,10 ha teren; în anul 1954, V. C. și E. au avut în proprietate suprafața de 1,01 ha teren, iar în anul 1955 au avut în proprietate suprafața de 1,25 ha teren.

În anul 1952 averea mobiliară și imobiliară a lui V. C. a fost confiscată.

Ulterior, prin deciziunea penală nr. 190/9.01.1953, pronunțată de Tribunalul Regional Iași (filele 84-85 dosar), măsura confiscării averii mobiliare și imobiliare a lui V. C. a fost desființată.

În condițiile Legii nr. 18/1991, prin cererea înregistrată cu nr. 3109/1.03.1991 (fila 45 dosar), pârâtul A. Șt. N. a solicitat să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenurile care au fost, anterior înființării C.A.P., au existat în cadrul gospodăriei lui și a părinților lui, A. Ș. și A. V., respectiv: 10 ha teren arabil; 1,5 ha teren vie și salcâmi; 40 ha teren pădure.

Printr-o altă cerere, înregistrată cu nr. 3746/13.03.1991 la Primăria . dosar), pârâtul A. Șt. N. a solicitat să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 20 prăjini teren cu pădure din pct. „B.”, „trecută în registrul agricol al părinților săi”. Pentru dovedirea acestei cereri, pârâtul a folosit proba cu martorii Ț. N. I. și V. S.. Astfel, prin declarațiile date la C. de fond funciar . N. I. și V. S. care au declarat că A. Șt. N. deține pădure la punctul numit „B.” din .>

În condițiile sus menționate, au fost emise titularului pârât A. Șt. N. următoarele titluri de proprietate:

- titlul de proprietate nr.936/_/16.12.1996, prin care s-a reconstituit titularului pârât A. (A.) N. dreptul de proprietate pentru suprafața de 3.600 m.p. teren pădure în pct. Stupină, din extravilanul satului/.;

- titlul de proprietate nr.1211/_/13.01.1997, prin care s-a reconstituit titularului pârât A. (A.) N. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha 4.500 m.p. teren situată pe raza satului/., din care: 1 ha 2.700 m.p. teren arabil extravilan în pct. C., Deal SMA, Mereței; 700 m.p. teren intravilan curți-construcții; 1.100 m.p. teren vii intravilan;

- titlul de proprietate nr. 1420/_/22.07.1999, prin care s-a reconstituit titularului pârât A. (A.) N. dreptul de proprietate pentru suprafața de 8 ha 2.980 teren, situată pe raza satului/., din care: 7 ha 8.500 m.p. teren arabil și pășune situată în extravilan; 400 m.p. teren intravilan curți-construcții; 1.080 m.p. teren arabil intravilan, 3.000 m.p. teren arabil intravilan,

în total, s-a reconstituit pârâtului A. N. dreptul de proprietate pentru 10 ha 1.100 m.p. teren (față de 5 ha teren, cât au avut în proprietate pârâtul și soția acestuia A. E., și față de 3,80 ha teren, cât au avut în proprietate părinții pârâtului, A. Ș. și V.).

La data de 14.01.1997, A. E. (soția pârâtului A. Șt. N.) a decedat.

După decesul soției sale, pârâtul A. Șt. N. a intrat în relații de concubinaj cu o altă femeie. La termenul de judecată din 28.11.2013, pârâtul A. Șt. N. a susținut că el întreține relații de concubinaj de aproximativ 16 ani.

După decesul soției sale, A. Șt. N. i-a chemat în judecată pe fiii săi, A. S., A. G. și B. C., pentru dezbaterea succesiunii rămase în urma defunctei A. E.. Cererea de chemare în judecată menționată, a fost înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr. 4236/189/21.08.2012 (dosar atașat, spre consultare, dosarului cauzei deduse judecății). În cererea de chemare în judecată formulată în dosarul civ. nr. 4236/189/21.08.2012, A. Șt. N. a susținut că în urma soției sale defuncte A. E. a rămas cota de ½ dintr-o casă de locuit situată în satul/., amplasată pe terenul proprietatea lui, al lui A. Șt. N.. În cursul judecății cauzei înregistrate cu nr. 4236/189/21.08.2012, A. S., A. G. și B. C. au susținut că din masa succesorală rămasă în urma defunctei A. E. au rămas și suprafețele de terenuri înscrise în cele 3 titluri de proprietate emise pe numele lui A. Șt. N., respectiv titlurile de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999. Judecata cauzei înregistrate cu nr.4236/189/21.08.2012 la Judecătoria Bârlad a fost suspendată până la soluționarea prezentei cauze.

În prezenta cauză, prin declarația dată în instanță, martorul A. C., propus de pârât, a arătat că părinții pârâtului au avut în proprietate, anterior înființării C.A.P., terenuri situate pe raza satului Vutcani. La rândul său și pârâtul a avut terenuri în proprietate înainte de înființarea C.A.P. Astfel, după ce pârâtul s-a căsătorit cu soția sa, el a primit terenuri în mod gratuit de la părinții săi. La rândul ei, după ce s-a căsătorit cu pârâtul, soția pârâtului, A. E. (G.), a primit și ea terenuri de la părinții ei, terenuri situate tot pe raza satului Vutcani. Martorul a declarat că terenurile primite de pârât de la părinții lui și terenurile primite de soția pârâtului de la părinții ei au fost în suprafață totală de aproximativ 11 ha. Martorul nu a putut preciza ce suprafețe de teren a primit pârâtul de la părinții lui și ce suprafețe de teren a primit soția pârâtului de la părinții ei. Părinții pârâtului au dat terenuri și celor două surori ale pârâtului, care acum sunt decedate, însă martorul nu cunoaște dacă surorile pârâtului au formulat sau nu, în condițiile legilor fondului funciar, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceste terenuri.

Prin declarația sa, martorul Ț. C., propus de pârât, a arătat că el i-a cunoscut pe ambii părinți ai pârâtului și astfel cunoaște că părinții pârâtului au avut în proprietate, înainte de cooperativizare, terenuri situate pe raza satului Vutcani în pct. Heretei, Copăceana, Ulmi, Dealul Vutcanilor și pentru aceste terenuri au fost emise titluri de proprietate pe numele pârâtului. O parte din terenurile atribuite în proprietate pârâtului sunt lucrate de către pârât, iar o altă parte sunt lucrate de o asociație. Și soția pârâtului a primit terenuri de la tatăl ei, V. C.. V. C. a avut 4 copii, însă martorul a declarat că nu cunoaște dacă V. C. a dat terenuri fiecăruia dintre copiii săi. Martorul a declarat că pârâtul a primit o suprafață de teren mai mare de la părinții lui, comparativ cu suprafața de teren pe care a primit-o soția pârâtului de la părinții ei. Pârâtul și soția lui au construit împreună o casă de locuit în satul Vutcani, iar terenul pe care este amplasată această casă a fost proprietatea lui A. Ș., tatăl pârâtului. Anterior, pe același teren, s-a aflat o altă casă, ce fusese proprietatea lui A. Ș., casă care a fost demolată de către pârât. Părinții pârâtului au fost oameni gospodari și au avut în proprietate mai mult teren decât părinții soției pârâtului.

Prin declarația dată în instanță, martorul M. I., propus de reclamanți, a arătat că el, martorul, a lucrat timp de 43 de ani la C.A.P. Vutcani, ca inginer agronom, iar după desființarea C.A.P. el a lucrat, până în anul 2010, la C. de fond funciar a comunei Vutcani. Astfel, martorul cunoaște terenurile înscrise în cele 3 titluri de proprietate emise pe numele pârâtului. Martorul a declarat că, din totalul suprafețelor de teren înscrise în cele 3 titluri de proprietate, 3 ha au fost proprietatea tatălui pârâtului, A. Ș., iar diferența de teren a fost proprietatea lui V. C., care a fost tatăl soției pârâtului. Martorul a precizat că aceste aspecte le cunoaște din studierea registrelor agricole ale comunei Vutcani în perioada în care el a lucrat în cadrul Comisiei de fond funciar a . nu a putut preciza care terenuri din cele 3 titluri au fost proprietatea tatălui pârâtului. Martorul nu cunoaște nici cine a fost proprietarul terenului pe care este amplasată casa din satul Vutcani în care locuiește pârâtul. Înainte de cooperativizare, tatăl pârâtului, A. Ș., a avut în proprietate suprafața de 5 ha teren situată în satul Vutcani. A. Ș. a avut 3 copii, fiului său N. i-a dat ca zestre 3 ha teren, iar alte 2 ha teren le-a dat celorlalți doi copii ai săi. Înainte de cooperativizare, V. C., tatăl soției pârâtului, a avut în proprietate aproximativ 25 ha teren situate pe raza satului Vutcani. Înainte de cooperativizare, pârâtul nu a avut rol agricol.

La interogatoriul propus, din oficiu, de către instanță, la termenul din 5.09.2013, consemnat în încheierea de ședință din 5.09.2013 (fila 76 dosar), pârâtul A. Șt. N. a răspuns că, din totalul suprafeței de teren înscrisă în titlurile de proprietate care au fost emise pe numele lui, o suprafață de 2 ha teren a fost proprietatea soției lui.

La termenul de judecată din 28.11.2013, pârâtul A. Șt. N. a precizat că din cele 5 ha teren înscrise în registrul agricol al lui și al soției sale A. E., 3 ha teren au provenit din zestrea pe care pârâtul a primit-o de la părinții lui, iar 2 ha teren au provenit de la părinții soției sale. Pârâtul a mai arătat că el nu a mai cumpărat alte terenuri.

Prin raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit în cauză de către expertul judiciar L. L., depus la dosarul instanței la data de 16.10.2013, filele 98-101, au fost identificate terenurile provenite de la defuncții V. C., V. I. și A. Ș., înscrise în titlurile de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999 (emise titularului A. Șt. N.), stabilindu-se următoarele:

- V. C. și V. I. (părinții soției pârâtului) au fost înscriși în registrul agricol din 1951-1955 astfel: în anul 1952 cu suprafața de 15,10 ha, cu mențiunea înscrisă că în anul 1952 a fost confiscată averea; în anul 1953 nu este înscrisă nicio suprafață; în anul 1954 cu suprafața de 1,01 ha; în anul 1955 cu suprafața de 1,25 ha;

- A. Ș. și A. V. (părinții pârâtului) au fost înscriși în registrul agricol din 1951-1955 astfel: în anul 1952 cu suprafața de 6,79 ha, cu mențiunea că în anul 1952 suprafața de 3,05 ha a trecut la fiul lor A. Șt. N. (2 ha arabil, 0,75 ha pășune, 0,18 ha fânețe); în anii 1953-1955 cu suprafața de 3,45 ha. În registrul agricol din 1956-1958 A. Ș. și A. V. au fost înscriși cu suprafața de 3,60 ha, iar în registrul agricol din 1959-1963 au fost înscriși cu suprafața de 3,80 ha teren;

- A. Șt. N. și soția lui, A. E., nu au avut poziție de rol în perioada 1952-1955, însă au fost înscriși în registrul agricol din 1956-1958 cu suprafața de 5 ha, iar în registrul agricol din 1959-1963 au fost înscriși tot cu suprafața de 5 ha.

Prin raportul de expertiză extrajudiciară s-a apreciat că suprafața totală de 10,1.080 ha teren, înscrisă în cele 3 titluri de proprietate emise pârâtului A. Șt. N. (titlurile nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999), a rezultat prin cumularea suprafețelor de teren înscrise în registrul agricol al defuncților A. Ș. și V. (părinții pârâtului) cu suprafețele de teren înscrise în registrul agricol al pârâtului A. Șt. N.. Prin însumarea suprafețelor înscrise în cele două roluri agricole rezultă o suprafață totală de 8,80 ha teren, astfel: 3,80 ha teren din rolul defuncților A. Ș. și V. (părinții pârâtului) + 5 ha teren din rolul pârâtului A. N. și al soției lui A. E..

C. de fond funciar . că diferența de 0,94 ha teren, dintre suprafața de 9,7480 ha teren agricol, înscrisă în titlurile de proprietate, și suprafața de 8,80 ha teren, înscrisă în registrele agricole, s-a reconstituit pe numele pârâtului pe baza declarațiilor de martori; cu privire la aceeași diferență de 0,94 ha teren, reclamanții susțin că aceasta provine de la V. C. și V. I. și că nu a fost înscrisă în registrele agricole anterior cooperativizării.

Expertiza tehnică extrajudiciară a apreciat că terenurile care au fost proprietatea defuncților V. C. și V. I. (părinții soției pârâtului) sunt în suprafață totală de 2,89 ha (1,95 ha + 0,94 ha) și se regăsesc înscrise în titlul de proprietate nr. 1420/_/22.07.1999, astfel:

- suprafața de 4.600 m.p. teren, din tarlaua 34, .. Deal SMA;

- suprafața de 1.300 m.p. teren, din tarlaua 78, .. În Fața Poștei;

- suprafața de 2.100 m.p. teren, din tarlaua 77, .. În Fața Poștei;

- suprafața de 12.400 m.p. teren, din tarlaua 59, . pct. M. I.;

- suprafața de 6.200 m.p. teren, din tarlaua 59, .. M. I.;

- suprafața de 2.100 m.p. teren, din tarlaua 77, .. În fața Poștei.

Cu excepția suprafețelor de teren mai sus enumerate, celelalte suprafețe de teren înscrise în titlurile de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999 au fost, inițial, proprietatea defunctului A. Ș. (tatăl pârâtului).

La termenul din 31.10.2013, pârâtul A. N. a invocat nulitatea raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, susținând că el nu a fost convocat la efectuarea expertizei (fila 118 dosar).

Susținerile pârâtului A. N. privitoare la nulitatea reportului de expertiză tehnică extrajudiciară sunt neîntemeiate, date fiind prevederile art. 4 alin. 5 din Titlul XIII („Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare”) al Legii nr. 247/2005, conform cărora „Expertizele extrajudiciare prezentate de către părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probantă ca și expertizele ordonate de către instanța de judecată, cu condiția ca acestea să fie efectuate de către experți autorizați de către Ministerul Justiției”.

În cauza de față, raportul de expertiză tehnică judiciară a fost întocmit de expertul tehnic judiciar L. L., astfel că expertiza este deplin valabilă și are valoare probantă.

Urmare a concluziilor raportului de expertiză extrajudiciară, prin adresa din data de 4.11.2013 (fila 121) instanța a solicitat Comisiei de fond funciar Vutcani să comunice dacă vreo persoană a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care, anterior înființării C.A.P., au fost proprietatea defuncților V. C. și V. E. (părinții numitei A. E., căsătorită cu A. Șt. N.) și, în cazul afirmativ, să se indice numele persoanei care a formulat o astfel de cerere și modul de soluționare a cererii (dacă s-a emis titlu de proprietate) și să înainteze, în copie certificată, înscrisurile doveditoare. Totodată, s-a solicitat aceleiași comisii să comunice declarațiile martorilor pe baza cărora au fost emise titlurile de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999 (titular A. Șt. N.).

La solicitarea instanței, prin adresa din data de 11.11.2013, C. . funciar a răspuns următoarele (filele 125-136 dosar):

- pentru terenurile care, anterior înființării C.A.P., au aparținut familiei V. C. și V. E., a formulat cerere de reconstituire fiul acestora, numitul V. R.. Cererea astfel formulată a fost soluționată favorabil, în sensul că, în temeiul Legii nr.18/1991, au fost întocmite pe numele lui V. R. și eliberate următoarele titluri de proprietate: titlul de proprietate nr. 552/_, pentru 8,82 ha teren; titlul de proprietate nr. 1414/_ pentru suprafața de 3.568 m.p. teren; titlul de proprietate nr. 3111, pentru suprafața de 0,90 ha teren, fiind reconstituită suprafața totală de 10,768 ha teren. S-a mai arătat că, în temeiul Legii nr. 167/1996, numitul V. R. a formulat o nouă cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren ce a aparținut părinților săi, V. C. și V. E., cerere care a fost soluționată favorabil, prin înscrierea lui V. R. în Anexa nr. 23 la Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar, urmând ca acesta să primească despăgubiri pentru suprafața totală de 3,75 ha teren, întrucât pe raza . sunt terenuri libere;

- cu privire la A. Ș., C. . funciar a precizat că acesta a solicitat să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafață de teren cu pădure, iar reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu pădure s-a făcut pe baza declarațiilor martorilor Ț. I. și V. S..

C. . funciar a comunicat instanței, în copie, înscrisurile la care a făcut referire în adresa sus menționată.

Astfel, din Tabelul nominal (fila 127 dosar), rezultă că s-a aprobat să se reconstituie numitului V. R. dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 10 ha teren, care a fost anterior proprietatea defunctului V. C..

Totodată, se reține că lui V. R. i-au fost reconstituite în proprietate următoarele suprafețe de teren:

- prin titlul de proprietate nr. 552/_/1995, s-a reconstituit suprafața de 8 ha 8.200 m.p. teren, situată pe raza satului/., din care: 8 ha 7324 m.p. teren arabil extravilan; 876 m.p. teren intravilan de categoriile curți-construcții și arabil;

- prin titlul de proprietate nr. 1414/_/1999, s-a reconstituit suprafața de 3.568 m.p. teren, situată pe raza satului/., din care: 1189 m.p. teren arabil extravilan; 2.379 m.p. teren intravilan de categoriile curți-construcții și arabil;

- prin titlul de proprietate nr. 3111/2004, s-a reconstituit suprafața de 9.000 m.p. teren cu vegetație forestieră, situată pe raza satului/..

Totodată, lui V. R., ca moștenitor al defunctului V. C., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,75 ha teren, pentru care s-a dispus acordarea de despăgubiri, V. R. fiind înscris în Anexa nr. 23 cuprinzând Tabelul nominal cu persoanele fizice pentru care nu mai există suprafețe de teren pentru reconstituirea în natură.

Sintetizând, lui V. R., ca moștenitor al defunctului V. C., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafață totală de 13 ha 8.300 m.p. teren (din totalul de 15,10 ha teren cât au avut în proprietate, în anul 1952, părinții săi, V. C. și E.).

Pârâtului A. Șt. N. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha 1.100 m.p. teren. Părinții pârâtului au avut în proprietate, în anul 1960, suprafața de 3,80 ha teren. Totodată, pârâtul a primit ca zestre de la părinții lui suprafața de 3,05 ha teren. Rezultă că pârâtul are un drept de proprietate al său pentru suprafața totală de 6,85 ha teren (3,80 ha + 3,05 ha = 6,85 ha). Astfel, pârâtul A. Șt. N. a dovedit proveniența suprafeței de 6,85 ha din totalul suprafeței de 10,11 ha teren (101.080 m.p. teren) înscrisă în cele 3 titluri de proprietate ce i-au fost emise acestuia. Rezultă că diferența de 3,26 ha teren a fost proprietatea soției sale defuncte A. E., pe care ea a primit-o ca zestre de la părinții ei.

Cele de mai sus se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Față de situația de fapt reținută, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 8 alin.3 și 4 din Legea nr. 18/1991, republicată, conform cărora:

„(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

(4) Prin familie se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor”.

Articolul 13 alin.1-2 din H.G. nr. 131/1991 (în vigoare în anul 1991) prevede:

„Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită. Când sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-o.

În cerere se vor menționa următoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale părinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socotește îndreptățit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii”.

Articolul 15 alin.1 din același act normativ prevede că „Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor”.

Din actele dosarului, rezultă că numai pârâtul A. Șt. N. a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce existau în gospodăria proprie a pârâtului și pentru terenurile care au fost proprietatea părinților lui. Însă în gospodăria lui proprie, pârâtul avea și terenuri primite de zestre de către soția lui, de la părinții ei.

Pârâtul A. Șt. N. a avut în proces o atitudine oscilantă. Astfel, inițial, prin întâmpinare, pârâtul a susținut că terenurile înscrise în cele 3 titluri de proprietate ce i-au fost emise au fost proprietatea lui și a părinților lui, însă ulterior, el a recunoscut că 2 ha teren au fost proprietatea soției sale, primită ca zestre de la părinții ei. Este relevant și răspunsul dat de pârât la termenul din 28.11.2013, conform căruia, în afară de terenurile pe care le-au avut în proprietate părinții săi, de terenurile pe care soția lui le-a primit ca zestre și în afară de terenurile pe care el le-a primit ca zestre de la părinții lui, el nu a mai dobândit alte terenuri în proprietate prin cumpărare sau în altă modalitate.

În anul 1991, când pârâtul A. Șt. N. a formulat cele două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, soția pârâtului era în viață. În această situație, instanța apreciază că pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate atât în numele lui, cât și în numele soției sale (caz în care se aplică mandatul casnic tacit), cu atât mai mult cu cât, în prima cerere de reconstituire, pârâtul a menționat că solicită terenurile „din cadrul gospodăriei” sale și a părinților lui.

În condițiile arătate, se impune modificarea titlului de proprietate nr. 1420/_/22.07.1999 (emis titularului pârât A. Șt. N.), în sensul ca, alături de numele pârâtului A. Șt. N., să fie înscrisă, ca titular, și soția acestuia, A. E., deoarece o suprafață totală de 2,89 ha teren, din totalul suprafeței de 8 ha 2.980 m.p. teren, înscrisă în titlu, a fost primită ca zestre de către soția pârâtului de la părinții ei, V. C. și V. E., această suprafață de 2,89 ha teren fiind compusă din următoarele suprafețe, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul L. L.:

- suprafața de 4.600 m.p. teren, din tarlaua 34, .. Deal SMA;

- suprafața de 1.300 m.p. teren, din tarlaua 78, .. În Fața Poștei;

- suprafața de 2.100 m.p. teren, din tarlaua 77, .. În Fața Poștei;

- suprafața de 12.400 m.p. teren, din tarlaua 59, . pct. M. I.;

- suprafața de 6.200 m.p. teren, din tarlaua 59, .. M. I.;

- suprafața de 2.100 m.p. teren, din tarlaua 77, .. În fața Poștei.

Totodată, se impune și modificarea titlului de proprietate nr.936/_/16.12.1996, prin care s-a reconstituit titularului pârât A. (A.) N. dreptul de proprietate pentru suprafața de 3.600 m.p. teren pădure în pct. „Stupină”, din extravilanul satului/., în sensul ca, alături de numele pârâtului A. Șt. N., să fie înscrisă, ca titular, și soția acestuia, A. E., deoarece întreaga suprafață de 3.600 ha teren pădure a fost proprietatea părinților defunctei A. E.. Această concluzie se impune deoarece din copiile registrelor agricole nu rezultă că părinții pârâtului A. Șt. N. ar fi avut în proprietate terenuri cu pădure, ci singurii care au avut în proprietate teren cu pădure au fost părinții soției pârâtului, V. C. și E. (terenul cu pădure este înscris în Copia-extras emisă de Direcția Arhivele Naționale Istorice Centrale din „Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din ., jud. Fălciu, întocmit conform recensământului agricol al populației din ianuarie 1948”).

Este de observat și că, prin declarațiile date la C. de fond funciar Vutcani, pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul că pădure, martorii Ț. N. I. și V. S. nu au precizat al cui a fost terenul cu pădure la care ei s-au referit în declarațiile lor.

Pentru considerentele arătate, acțiunea formulată de reclamanții A. S. și A. G., așa cum a fost precizată, pentru modificarea titlurilor de proprietate, este în parte întemeiată, urmând să fie admisă în parte, în sensul celor de mai sus.

În consecință, se va dispune modificarea următoarelor titluri de proprietate:

- titlul de proprietate nr.936/_/16.12.1996 (emis titularului pârât A. (A.) N.), în sensul ca, alături de numele pârâtului A. Șt. N., să fie înscrisă, ca titular, și soția acestuia, defuncta A. E., proprietară a întregii suprafețe de 3.600 m.p. teren cu vegetație forestieră, prin înzestrare de către părinții ei;

- titlul de proprietate nr. 1420/_/22.07.1999 (emis titularului pârât A. Șt. N.), în sensul ca, alături de numele pârâtului A. Șt. N., să fie înscrisă, ca titular, și soția acestuia, defuncta A. E., proprietară a unei suprafețe de 2,89 ha teren, prin înzestrare de către părinții ei (din totalul suprafeței de 8 ha 2.980 ha teren înscrisă în titlu).

Se va dispune obligarea pârâtelor C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să efectueze cuvenitele modificări în titlurile de proprietate nr.936/_/16.12.1996 și nr. 1420/_/22.07.1999 (emise titularului pârât A. Șt. N.).

Se va respinge, ca neîntemeiată, cererea prin care reclamanții A. S. și A. G. au solicitat modificarea titlului de proprietate nr. 1211/_/13.01.1997, emis titularului pârât A. Șt. N..

Cu privire la reclamanta B. C., se reține că aceasta nu a semnat împuternicirea avocațială dată avocatului N. Schlich D. (împuternicire aflată la fila 4 dosar instanță) și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a semna împuternicirea avocațială, deși instanța i-a solicitat în mod expres aceasta, prin adresa din data de 20.09.2013 (fila 91 dosar). În plus, cererea de chemare în judecată nu a fost semnată decât de avocatul N. Schlich D..

În condițiile arătate, acțiunea formulată de reclamanta B. C. pentru modificarea titlurilor de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999, emise titularului A. (A.) Șt. N., va fi respinsă pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei, calitate care nu a fost dovedită.

Reclamanții au solicitat să li se acorde cheltuielile de judecată efectuate în proces, constând în suma totală de 3.300 lei, din care: sumă de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat plătit de reclamantul A. S. (conform chitanțelor nr. 248/18.11.2013 și nr. 249/28.11.2013, depuse în copie, la dosar); 800 lei, reprezentând cheltuielile de deplasare la instanța de judecat; 1.500 lei, reprezentând onorariul expertului L. L.. Reclamanții nu au dovedit plata onorariului expertului judiciar L. L. și nici cheltuielile de deplasare la instanță.

Conform art. 452 Cod.proc.civ., „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”.

Chitanțele de plată a onorariului avocatului au fost depuse la dosarul instanței la data închiderii dezbaterilor, adică la data de 28.11.2013.

Ca urmare, consecință a admiterii în parte a cererii reclamanților și în temeiul art. 453 alin.2 Cod.proc.civ., pârâtul A. Șt. N., apreciat în culpă procesuală, va fi obligat să plătească reclamantului A. S. cheltuieli de judecată constând în 2/3 din onorariul avocatului, adică să plătească 667 lei.

Cererea reclamanților este scutită de taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea precizată, pentru modificarea titlurilor de proprietate pentru terenuri, cerere formulată de reclamanții A. S. (CNP-_), domiciliat în Iași, ., .>A. G. (CNP-_), domiciliat în V., ., ., ., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului N. Schlich D. din Iași, ..4, ., împotriva pârâților:

- A. Șt. N. (CNP-_), domiciliat în satul/.;

- C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;

- C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Dispune modificarea următoarelor titluri de proprietate:

Obligă pârâtele C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să efectueze cuvenitele modificări în titlurile de proprietate nr.936/_/16.12.1996 și nr. 1420/_/22.07.1999 (emise titularului pârât A. Șt. N.).

Respinge, ca neîntemeiată, cererea prin care reclamanții A. S. și A. G. au solicitat modificarea titlului de proprietate nr. 1211/_/13.01.1997, emis titularului pârât A. Șt. N..

Respinge, cererea pentru modificarea titlurilor de proprietate nr. 936/_/16.12.1996, nr. 1211/_/13.01.1997 și nr. 1420/_/22.07.1999, emise titularului A. (A.) Șt. N., formulată de reclamanta B. C., domiciliată în satul Barboși, ., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului N. Schlich D. din Iași, ..4, ., împotriva pârâților A. Șt. N., C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei.

Obligă pârâtul A. Șt. N. să plătească reclamantului A. S. cheltuieli de judecată în sumă de 667 lei.

Cheltuielile de judecată efectuate de pârâtul A. Șt. N. rămân în sarcina acestuia.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând să fie depusă la Judecătoria Bârlad.

Pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

T. I. C. VICTORIȚA T.

Red.T.I

Tehnored. C.V.T./04.12.2013/8ex.

comunicari 6/

← Pretenţii. Sentința nr. 1483/2013. Judecătoria BÂRLAD		Cereri. Sentința nr. 75/2013. Judecătoria BÂRLAD →

Fond funciar. Sentința nr. 2841/2013. Judecătoria BÂRLAD

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 2841/2013. Judecătoria BÂRLAD