Pretenţii. Sentința nr. 1483/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1483/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 6100/189/2012
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1483/2013
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier E. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile formulată de reclamanta P. M., domiciliată în Bârlad, ., jud. V. în contradictoriu cu pârâții I. D. și I. E., ambii cu domiciliul în Bârlad, .. 3, jud. V., având ca obiect ,, pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamanta P. M. personal, martorul M. I., lipsă fiind pârâtul I. D. și pârâta I. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care;
Instanța aduce la cunoștință reclamantei faptul că la termenul anterior de judecată martorul M. I. a fost audiat în lipsa sa, dând citire conținutului declarației luate acestuia.
Reclamanta față de declarația dată de martorul M. I. la termenul din 30.05.2013, solicită reaudierea acestuia.
Sub prestare de jurământ, instanța a procedat la reaudierea martorului M. I., răspunsurile acestuia fiind consemnate în procesul verbal care s-a atașat la dosar.
Interpelată, reclamanta arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauza de față.
În temeiul art. 392 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reclamanta, având cuvântul, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, în sensul ca pârâții să fie obligați să-i dea suma de 400 lei, reprezentând c/valoarea pagubei produse. Cu cheltuieli de judecată.
Arată că pârâta I. E. este mama pârâtului I. D. și aceasta nu i-a produs nicio pagubă, însă, întrucât aceasta și-a asumat responsabilitatea achitării c/valorii pagubei produse de I. D. și nu a achitat-o, consideră că și pârâta I. E. trebuie să fie obligată la plata sumei de 400 lei.
În temeiul art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, ulterior deliberării dându-se sentința de față:
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată la data de 28.11.2012 reclamanta P. M. a chemat în judecată pe pârâții I. T. și, mama acestuia, I. M. pentru recuperarea sumei de 400 lei și plata de cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că pârâtul a lucrat la ea acasă la mici retușuri pentru a putea da cu var. Acesta a solicitat plata la zi care s-a și făcut, însă i-a împrăștiat materialele, ciment, var, nisip, 4 găleți noi emailate făcând material în ele și nu a mai vrut să stea să lucreze materialele muiate de el. Susține că într-una din zile l-a anunțat că nu este acasă iar acesta a venit în lipsa ei, a sărit gardul și i-a furat următoarele scule: flex de tăiat fier, 3 patente, mistrie, 2 gletiere, material aruncat afară, ciment nisip, var, mașină de găurit stricată. Arată reclamanta că a fost la pârât acasă și a recunoscut fapta, iar mama lui a rugat-o să nu facă plângere la poliție pentru ca va achita ea daunele sau îi va restitui sculele până la data de 1.08.2012, însă nu și-a respectat promisiunea. Arată că valoarea daunei este de 400 lei.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În susținere a atașat copie de pe cartea de identitate( f. 4)
La data de 01.02.2013 reclamanta a depus precizări la solicitarea instanței de a indica adresa corectă a pârâților, și a susținut că are o chitanță cu pârâtul, care este atașată la dosar, în care acesta a trecut adresa greșită, a întrebat factorul poștal care i-a dat adresa corectă și numele pârâților ca fiind I. D. și I. E..
Pârâtul I. D. a depus la dosarul cauzei un memoriu în care a arătat că a fost la domiciliul reclamantei în urma muncii prestate de către el pentru a stabili plata muncii. Susține că nu a fost solicitat la muncă nici de reclamantă, nici de soțul acesteia ci de fiica lor, iar lucrările au fost făcute în imobilul fiicei lor, care era acasă atunci când reclamanta susține că era plecată de acasă, astfel că nu a sărit garduri, iar sculele pe care le-a luat îi aparțin.
Prin Încheierea din data de 21.03.2013 instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin1 pct 2 C. proc. civ, constatând lipsa părților și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 27.03.2013 reclamanta a solicitat repunerea cauzei pe rol.
La termenul din data de 18.04.2013, reclamanta a depus la dosarul cauzei completări la acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților și plata de daune morale, apreciate la suma de 500 lei. Susține că daunele morale constau în suferințe psihice la care au fost supuși membrii familiei sale, tulburarea climatului de liniște, stres, prejudiciul de imagine adus prin diverse afirmații făcute în public, denigrări, șicane și amenințări.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Pârâtul I. D. a efectuat o . lucrări de zidărie la reclamantă, fără întocmirea vreunui contract de prestări servicii.
Prin declarația dată în fața instanței martorul M. I., audiat la propunerea reclamantei a arătat că I. D. a lucrat la reclamantă în luna august anul trecut, i-a tencuit o parte din casă pentru care a fost plătit dar nu cu prea mulți bani. Uneltele pe care I. le-a folosit îi aparțineau, respectiv o mistrie și un șpaclu. Și el a săpat un șanț și a cărat pământ pentru reclamantă în acea perioadă, pentru o anexă la poartă. Materialul pe care l-a înmuiat I. l-a folosit la tencuitul casei și a mai rămas cam o găleată pe care nu a avut unde să-l întindă, acesta din urmă s-a uscat. P. M. nu avea niciun fel de unelte, nici flex, nici patent, nici gletiere și nici mașină de găurit. Martorul a mai declarat că din materialul rămas în găleată, pe care nu a mai avut unde să-l întindă, I. a răsturnat cam jumătate de galeată pe jos deoarece îi trebuia găleata, care era a lui. Găleata era din plastic și era de culoare albă sau galbenă. Soțul reclamantei nu i-a arătat nicio chitanță. I. D. nu a stricat niciun ciment. I. D. a stricat o găleată emailată aparținând reclamantei în care făcuse ciment. A vrut să o curețe și i-a căzut fundul. Această găleată nu era nouă, era veche și era folosită prin ogradă. Nu a văzut ca pârâtul să fi furat vreun flex al reclamantei, crede martorul că aceasta nici nu a avut flex. Pârâtul a plecat cu martorul de la reclamantă cu mâna goală.Avea doar o mistrie și un șpaclu care îi aparțineau. Pârâtul nu s-a mai dus la aceasta deoarece era bănuit de diferite fapte.
Deși reclamanta susține că ar fi încheiat cu pârâtul o chitanță și că aceasta ar fi depusă la dosarul cauzei, acest lucru nu este real, la dosar nefiind atașată nicio chitanță încheiată între părți.
Din analiza probelor administrate în cauză instanța apreciază că cererea reclamantei este nefondată, nefiind dovedită. Astfel, deși rezultă din declarația părților și a martorului că pârâtul a lucrat la reclamantă, nu s-au dovedit daunele produse reclamantei prin împrăștierea materialului sau prin sustragerea de bunuri, mai mult nici sustragerea nu este dovedită, martorul audiat în cauză la propunerea reclamantei, a arătat fie ca reclamanta nu avea acele unelte, fie ca o parte aparțineau pârâtului.
Aceleași concluzii se rețin și în ceea ce privesc daunele morale reclamanta nu a dovedit suferințele psihice și denigrările și nici atingerile aduse imaginii sale.
In ceea ce o privește pe pârâta I. E., cererea este neîntemeiată, din probe rezultă că aceasta nici nu a lucrat la reclamantă și nici nu i-a adus vreun prejduiciu material sau moral.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea, astfel cum a fost completată, formulată de reclamanta P. M., domiciliată în Bârlad, ., jud. V. în contradictoriu cu pârâții I. D. și I. E., ambii cu domiciliul în Bârlad, .. 3, jud. V..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 Iunie 2013.
Președinte, G. E. | ||
Grefier, E. D. |
Red. E.G./26.06.2013
Tehnored. E.D. 5 ex/ 27 Iunie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 563/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 2841/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
