Pretenţii. Sentința nr. 2930/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2930/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 4070/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2930/2013
Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul M. C., cu domiciliul procesual ales în ., . și pe pârâta I. N., cu domiciliul în ., jud. V. având ca obiect pretenții PÂNA LA 10 000
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal, martorii C. N. și D. C., lipsind pârâta - I. N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reclamantul depune la dosarul cauzei interogatoriul pentru pârâtă.
Instanța constată că, deși citată cu mențiunea ,,personal la interogatoriu”, aceasta nu s-a prezentat în instanță.
Instanța procedează la audierea martorilor: C. N. și D. C., sub prestare de jurământ, în conformitate cu prev. art. 321 Cod procedură civilă, declarațiile acestora fiind consemnate în procesele – verbale atașate la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.
Reclamantul solicită admiterea cererii și obligarea pârâtei la suma de 1350 lei reprezentând diferență contravaloare mobilă și a cheltuielilor de judecată.
Conform prevederilor art. 394 alin. 1 C. proc. civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 30.08.2013, sub nr._ reclamantul M. C. a chemat în judecată pe pârâta I. (fostă C.) N., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1350 lei reprezentând diferență contravaloare mobilă, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume calculată până la data plății integrale a debitului.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în fapt, la data de 29.05.2011 i-a vândut pârâtei mobila pe care o avea în apartamentul deținut în municipiul Slobozia, Jud. Ialomița și că înscrisul denumit de către părți ”înțelegere” a fost semnat de către reclamant, de către pârâtă și de către sora pârâtei, C. N. în calitate de martor prezent la încheierea contractului.
Reclamantul a mai adăugat și faptul că au convenit ca vânzarea să se facă la prețul de 2500 lei, la data încheierii contractului pârâta achitând suma de 200 lei, restul datorat urmând a fi achitat în două rate, respectiv la data de 11.06.2011, suma de 1100 lei, iar la data de 11.07.2011, suma de 1200 lei.
De asemenea, reclamantul a precizat și că deși i-a predat mobila pârâtei, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată integrală a prețului în ciude demersurilor efectuate de către reclamant, din suma de 2.500 lei primind doar suma de 1150 lei care a fost achitată altfel: 200 lei avans, la data încheierii contractului, suma de 300 lei, prin mandat poștal nr._, la data de 16.08.2011, suma de 400 lei, trimisă de către pârâtă prin sora acesteia, C. N., suma de 100 lei, prin mandat poștal nr._, la data de 14.12.2011 și suma de 150 lei, prin mandat poștal nr._, la data de 13.08.2012.
Ca temei legal al acțiunii, reclamanta a invocat prevederile art. 998, 999, 1001, 1073 și 1082 Vechiul Cod civil, precum și dispozițiile art. 194 și următoarele C. proc. civ.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 99,5 lei în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Reclamantul a anexat, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: copie buletin (fila 6), notificare din data de 18.01.2013 (fila 7), cupon mandat poștal nr._ din data de 16.08.2011, cupon mandat poștal nr._ din data de 14.12.2011, cupon mandat poștal nr._ din data de 13.08.2012 (fila 8), înțelegere părți (fila 9), plângere poliție (fila 10), factura nr. 222 din data de 28.09.2012 (fila 11).
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
La data de 29.05.2011 părțile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unor piese de mobilier, prețul vânzării fiind de 2500 lei, la data încheierii contractului pârâta achitând suma de 200 lei, restul datorat urmând a fi achitat în două rate, respectiv la data de 11.06.2011, suma de 1100 lei, iar la data de 11.07.2011, suma de 1200 lei, astfel cum rezultă atât din înscrisul încheiat de către părți denumit ”înțelegere” (fila 9) cât și din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Deși reclamantul și-a îndeplinit obligația de predare a pieselor de mobilier, pârâta nu și-a îndeplinit obligația contractuală de plată a întregii sume datorate cu titlu de preț, reclamantul primind doar suma de 1150 lei care a fost achitată altfel: 200 lei avans, la data încheierii contractului, suma de 300 lei, prin mandat poștal nr._, la data de 16.08.2011, suma de 400 lei, trimisă de către pârâtă prin sora acesteia, C. N., suma de 100 lei, prin mandat poștal nr._, la data de 14.12.2011 și suma de 150 lei, prin mandat poștal nr._, la data de 13.08.2012, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la fila 8 și din declarațiile martorei C. N. audiate în cauză.
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța constată sunt incidente în prezenta cauză dispozițiile art. 6 alin. 2 C. civ. și cele ale art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Astfel, deși prezenta cauză este înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.08.2013, având în vedere că data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, izvor al obligației, respectiv 29.05.2011, este anterioară intrării în vigoare a Noului Cod civil, sunt incidente dispozițiile Codului civil din 1864.
Potrivit dispozițiilor art. 1361 din Vechiul Cod civil, principala obligație a cumpărătorului este aceea de a achita prețul la data prevăzută în contract. În prezenta cauză, se constată că, deși reclamantul și-a îndeplinit obligația de predare a obiectelor de mobilier, pârâta nu a achitat decât parțial suma datorată cu titlu de preț. Astfel, în condițiile în care reclamantul, în calitate de vânzător, a primit doar suma de 1150 lei din totalul datorat de 2500 lei, instanța va admite cererea formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâta I. (fostă C.) N. și, în consecință, o va obliga pe aceasta la plata către reclamant a sumei de 1350 lei reprezentând diferență contravaloare mobilă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei de 1350 lei, instanța îl va admite și o va obliga pe pârâtă la plata dobânzii legale aferente sumei datorate de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 30.08.2013 și până la data achitării efective a debitului, pentru următoarele considerente: articolul 1363 Vechiul C. civ. prevedea obligația cumpărătorului de a plăti și dobânda prețului, arătând că aceasta este datorată până la plata capitalului în următoarele trei cazuri: dacă aceasta s-a cuprins anume în contract; dacă lucrul vândut și predat produce fructe sau alte venituri; dacă cumpărătorul a fost pus în întârziere să plătească.
În prezenta cauză, se constată că debitul nu a fost achitat în mod efectiv în totalitate, iar în ceea ce privește data de la care este datorată dobânda legală, aceasta coincide cu data introducerii cererii de chemare în judecată în acord cu dispozițiile art. 1088 din Vechiul Cod civil, având în vedere că notificarea depusă la dosarul cauzei nu s-a realizat prin intermediul executorului judecătoresc astfel cum prevăd dispozițiile art. 1079 din Vechiul Cod civil.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 451 alin. 1 C. proc. civ. și pe cele ale art. 453 alin. 1 C. proc. civ. care prevăd că partea care a pierdut procesul va fi obligată, la cererea celeilalte părți, să plătească cheltuielile de judecată, instanța urmează să admită cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, pârâta va fi obligată la plata sumei de 99,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru datorată în mod legal, conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul M. C. domiciliat în Slobozia, .. 15A, ., Jud. Ialomița și cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Priponești, .. G. în contradictoriu cu pârâta I. (fostă C.) N. domiciliată în ., Jud. V..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1350 lei reprezentând diferență contravaloare mobilă.
Obligă pârâta la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumei de 1350 lei de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 30.08.2013, și până la data achitării efective a cuantumului datorat.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 99,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
RED..C.D./08.01.2014
TEHNORED. A.V./08.01.2014
EX.4
| ← Cereri. Sentința nr. 2424/2013. Judecătoria BÂRLAD | Partaj judiciar. Sentința nr. 2726/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
