Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2434/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2434/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 5125/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 2434
Ședința publică de la 24 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier L. G.
Pe rol la ordine fiind pronunțarea cauzei civile având ca obiect « revendicare imobiliară », formulată de formulată de reclamanta C. I., domiciliată în Bârlad, .. 25, jud. V. în contradictoriu cu pârâții D. T., cu domiciliul în Bârlad, .. 27, jud. V. și G. P., cu domiciliul Bârlad, ., jud. V., ale căror dezbateri au avut loc în ședința publică din 17 martie 2013, consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integranta din prezenta hotărâre, când pentru studierea dosarului, s-a necesitat timp și în cauză s-a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. _ /09.10.2012, reclamanta C. I. a chemat în judecată pe pârâții D. T. și G. P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâților să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de aproximativ 26 mp ( în ceea ce-l privește pe pârâtul D. T.) și suprafața de aproximativ 9 mp ( în ceea ce o privește pe pârâta G. P.),
- stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților,
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, a arătat că, prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 736 din 14.02.1995, încheiat la notariatul Local Bârlad, părinții reclamantei, G. V. și G. S., i-a transmis acesteia proprietatea pentru lotul II din proprietatea lor, delimitat conform schiței anexe ce face parte integrantă din contract. Imobilul este compus din: clădire cu două camere și hol, precum și suprafața de 837 mp, cu următoarele vecinătăți: N- proprietatea Gheorhiță, S- . lotul I, E-proprietatea D. T., V- proprietate Ș..
Arată că, în partea de est pârâtul D. T., în mod treptat, a intrat înspre proprietatea ei, astfel încât o parte din terenul său se află în posesia pârâtului, acesta turnând pe terenul ocupat și un soclu de beton pe care a construit gardul, ceea ce nu este corect. A avut discuții cu pârâtul în toții anii, dar în această primăvară, în luna mai 2012, în timpul nopții, pârâtul D. T. a scos un stâlp din beton de la gardul ei și a mutat iarăși linia gardului.
În ceea ce o privește pe pârâta G. P., arată că aceasta i-a luat o parte din teren din spatele curții, astfel încât terenul nici nu mai respectă forma de unghi drept așa cum prevede schița.
Susține că, deși pârâții știu că este o persoană în vârstă și are afecțiuni cardiace, aceștia nu au un comportament de bună vecinătate cu dânsa.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 563 și art. 560 Cod civil.
În susținere a atașat la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: contract de întreținere autentificat sub nr. 736 /14.02.1995, schiță privind imobilul în litigiu și copie de pe actul de identitate ( f. 6-8).
Pârâtul D. T. prin mandatar D. N. a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar sub nr._/28.11.2012 prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că, D. T. și D. M. locuiesc din anul 1967 în imobilul situat în .. 27, loc. Bârlad, construit pe un teren în suprafață totală de 534 mp ( imobil+teren), având vecini: V- G. V., decedat, în prezent C. I., fiica acestuia; N- G. A. – decedat, în prezent fiica acestuia, G. P.; S- .- N. C..
Susține că dovedește dreptul de proprietate cu: act de vânzare-cumpărare teren fără construcții în suprafață de 1142 m.p., memoriul justificativ, contract de vânzare-cumpărare construcție +teren, încheiat cu fratele său D. I. și soția acestuia, D. G. .
Precizează că terenul este despărțit de cel al reclamantei printr-un gard, construit de peste 43 de ani și consolidate în totalitate – 48 m gard în anul 1990. Gardul care îi desparte se află pe același amplasament ca acum 43 de ani. Inițial, gardul era construit din plasă și spalieri, iar după 22 de ani, respectiv în anul 1990, l-a consolidat, în sensul că a turnat soclu și a înlocuit spalierii cu țevi metalice, iar plasa de sârmă cu scândură, însă toate modernizările le-a făcut pe același amplasament.
Mai arată că, părinții reclamantei, G. V. și G. S., când trăiau, respectiv în anul 1990, nu au avut bani pentru gard, motiv pentru care în anul menționat mai sus, a suportat toate cheltuielile de atunci și până în prezent. Niciodată nu a avut discuții cu privire la gard sau la teren, nici cu părinții reclamantei și nici cu reclamanta, relațiile fiind de respect și de foarte bună vecinătate, singura discuție avut loc în luna mai 2012 când reclamanta a făcut o plângere penală la Poliția mun. Bârlad, când a modernizat propriul gard la stradă. Niciodată în 43 de ani reclamanta nu a revendicat vreo suprafață de teren, cu toate că nu a intervenit nicio modificare în timp cu privire la hotarul dintre proprietățile lor.
În susținere a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: act de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 256/10.02.1967; Memoriu justificativ; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1928/25.08.1983 și schiță – Anexă la contractul din anul 1983, Referat cu propunere NUP în dosar nr. 2455/P/2012; Rezoluție NUP din 3.09.2012 dată de P. de pe lângă Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 2455/P/2012, un set de planșe foto ( f. 12-29).
Pârâta G. P. prin mandatar D. M. a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar sub nr._/28.11.2012 prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta arată că locuiește din anul 1953 în imobilul situate în ., loc. Bârlad, construit pe un teren în suprafață totală de 2050,68 mp, cumpărat de tatăl ei, G. A., decedat în anul 2001. Proprietatea a fost împărțită în 6 loturi conform planului de situație, gardul care face obiectul plângerii reclamantei C. I., se află în lotul nr. 3, având vecini: la Est- G. I.,decedat; la Vest – Ș. I., decedat și B. T.; la Nord –G. V., decedat, prin G. M. ; la Sud – C. I..
Terenul lotului 3 se desparte de terenul reclamantei printr-un gard construit în urmă cu 59 de ani, din plasă și spalieri ( 12,20 m + 3,70 m gard), de părinții reclamantei, G. V. și G. S.. Gardul a rămas până în prezent și reclamanta nu poate să afirme că i-a fost tulburată posesia deoarece a fost făcut de părinții ei. Precizează că, lângă gard, se află 3 copaci (2 salcâmi și un vișin), a căror rădăcini sunt jumătate pe proprietatea pârâtei, situație în care acești copaci împing gardul. Solicită ca acești copaci să fie tăiați întrucât dreptul civil la art. 613 al. 1 din Lg. 287/17.07.2009, prevede distanța la care se plantează copacii față de hotarul proprietății ( respectiv 2 m).
Arată că, niciodată în 59 de ani nu s-a revendicat nicio suprafață de teren pentru că nu a intervenit nicio modificare în timp cu privire la hotarul dintre proprietățile lor. Gardul care îi desparte se află pe același amplasament ca acum 59 de ani.
Pârâta a depus la dosar copie de pe următoarele acte: înscrisul intitulat “Chitanță” din 23.04.1953; plan de situație; act de vânzare cumpărare din 26.11.1953; tranzacție ; certificat de deces privind pe numitul G. A. ( f. 31-44).
La termenul din data de 17.01.2013 mandatara D. M., pentru pârâta G. P. a precizat că nu dorește sa se judece cu reclamanta cu privire la tăierea copacilor de pe hat.
La termenul din data de 11.04.2013 pârâtul D. T. a depus la dosarul cauzei precizări prin care a arătat că alături de celelalte apărări înțelege să invoce prescripția achizitivă de 30 de ani, deoarece din anul 1967, împreună cu soția sa a exercitat o posesie utilă, continuă, neîntreruptă, netulburată sub nume de proprietar, asupra terenului revendicat de reclamantă, dobândind dreptul de proprietate asupra acestui teren. Susține că de la data cumpărării acestui teren a stăpânit întreaga suprafață de teren aflată în îngrăditura care nu s-a mișcat de pe aliniamentul inițial niciodată: gardul inițial a fost refăcut pe același aliniament, din stâlpi de metal, soclu de ciment și scândură, în anul 1990, în prezența părinților reclamantei care nu au formulat nicio obiecție. Mai arată ca la mică apropiere de linia gardul lor existau încă din anii 1973 o magazie, iar din anul 1986 un garaj și care există și în prezent.
La termenul din data de 09.05.2013 pârâta G. P. a depus la dosarul cauzei precizări și completări la întâmpinare prin care arată că nu a ocupat nicio suprafață de teren din proprietatea reclamantei. Posesia actuală datează de cel puțin 42 de ani, gardul despărțitor a fost edificat în anul 1971 de părinții reclamantei și este din plasă de sârmă groasă și stâlpi din beton . În gardul despărțitor se află mai mulți salcâmi care au o vârstă înaintată și sunt folosiți ca stâlpi de grad, plasa fiind legată de ei. Mai arată că deși reclamanta susține că i-ar fi ocupat o suprafață de teren nu face nicio precizare cu privire la perioada când s-a produs această ocupare sau la împrejurarea în care s-ar fi produs.
În subsidiar, arată că înțelege să invoce uzucapiunea de 30 de ani, susținând că pentru toată suprafața din îngrăditură actuală s-a comportat ca proprietar și până la declanșarea litigiului prezent nu a avut nicio discuție contradictorie cu reclamanta și nici cu alți vecini.
La același termen din data de 09.05.2013 pârâta G. P. a depus la dosarul cauzei cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 ani cu privire la suprafața de 7 m.p. evidențiată pe conturul 10,11,12,13,14,10 din raportul de expertiză C. V. depus la dosarul cauzei.
Și pârâtul D. Toder a depus la termenul din data de 09.05.2013 cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate ca a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 21 m.p. situat în Bârlad, .. 27, jud. V., individualizat în raportul de expertiză tehnică judiciară topografică între punctele de contur 33,13,14,15,16,33.
Prin Încheierea din data de 09.05.2013 instanța a dispus disjungerea cererilor reconvenționale formulate de pârâți și constituirea a două dosare separate, respectiv nr._ și_ .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, testimoniala, și cu proba cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie-geodezie-cadastru.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
Prin Actul de vânzare cumpărare din 28.10.1946 ( f. 52) soții V. G. Și E. G. au cumpărat suprafața de 1200 m.p., teren viran, situat în Bârlad, .. 25, învecinat cu I.P., E. P., . C. B..
Prin Contractul de întreținere nr. 736/14.02.1995 soții G. V. și G. S. în calitate de transmițători au transmis fiicei lor, C. I., în calitate de dobânditoare o parte din imobilul situat în Bârlad .. 25, jud. V., respectiv lotul nr. II, compus dintr-o clădire formată din 2 camere și suprafața de 837 m.p. teren aferent, învecinat cu B. C., G. V. ( lotul nr. I) și . conținutul acestui înscris se arată că transmițătorii au dobândit terenul prin cumpărare potrivit actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1774/1946 la Tribunalul Tutova și partajare și vânzare lot I fiului lor G. V. prin Contractul de întreținere autentificat sub nr. 497/1995.
Prin Actul de vânzare-cumpărare nr. 256/10.02.1967 D. T. a cumpărat de la I. N., un teren fără construcții pe el situat în Bârlad, .. 27, în suprafață de 1142 m.p. învecinat cu R. V. și R. C., G. V., . A. G.. Se menționează că terenul a fost dobândit de vânzătoare prin moștenire de la P. E., care a stăpânit terenul în mod continuu și netulburat ca necontestată proprietară. De asemenea se arată că nu se prezintă actul de proprietate.
Prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1928/25.08.1983 D. T. și M. au vândut lui D. I. și G. cota de ½ din casa de locuit și construcțiile gospodărești anexe situată în Bârlad .. 27 între vecinii A. G., . C., G. V.. Se menționează că suprafața de 608 m.p teren aferent trece în proprietatea statului.
Prin Actul de vânzare nr. 503/26.11.1953 G. A. a cumpărat un teren în suprafață de 2050, 68 m.p. situată în Bârlad, ., între vecinii . și G. V. și .. N. O..
Prin Sentința civilă nr. 1234/09.04.1997 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 1884/1997 a fost admisă acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de G. V. în contradictoriu cu G. A., G. P., G. I. și D. M. și s-a luat act de tranzacția intervenită între părți. Printre alte dispoziții s-a prevăzut că lui G. P. îi va reveni Lotul nr. 2 în suprafață de 147 m.p., între vecinii- lotul nr. 3 aparținând lui G. A., lotul nr. 1 și 6 aparținând lui G. V., B. T. și lotul nr. 5 aparținând lui D. M..
Prin declarația dată în fața instanței martorul C. M., audiat la propunerea reclamantei, a arătat că D. T. este vecinul reclamantei gard în gard. Martorul a declarat că gardul dintre acești 2 vecini a suferit modificări înspre stradă, în sensul că D. T. a mutat hatul mai înspre proprietatea reclamantei. Susține că a observat acest lucru deoarece nu mai există vechiul stîlp al gardului și șanțul soclului nu mai este la fel de lat ca cel anterior. Restul lățimii de șanț a rămas inspre proprietatea lui D.. Precizează că anul trecut a fost finalizată lucrarea gardului. A mai edeclarat că îngrăditurile proprietății reclamantei au suferit modificări și in spatele proprietății, în sensul că anterior gardul era din plasă legată de niște copaci aflați pe proprietatea lui C.. În prezent vecina a depozitat niște materiale de construcție, nisip care în timp s-a lăsat pe plasă formînd un colț . De asemenea, plasa nu mai este legată de vechii copaci ci de unii noi care au crescut pe proprietatea reclamantei. Diferența dintre vechii copaci și cei noi este de 1 metru- 2m. Reclamanta a observat modificările la gardul din spate in primăvara anului trecut. Martorul audiat a mai declarat și că de vreo 3 ani de zile cultivă o parte din terenul aflat în proprietatea reclamantei iar pentru a ajunge la partea de teren pe care o cultivă intră prin curtea fam. G.. Între G. și reclamantă existând o porțiune fără gard. Pe proprietatea reclamantei inspre D. există o alee de acces numită gang unde martorul depozitează gunoiul, pe care ulterior il transportă cu o căruță și astfel a observat modificările la gardul dinspre D.. Pârâtul a construit un soclu și un gard nou pe acest gang ce a dus la ingustarea aleei respective. Cele două proprietăți se mărginesc pe o lungime de 20 m. sau chiar mai mult, gardul este nou pe toată această lungime, însă doar in zona gangului s-a intrat inspre reclamantă.
Prin declarația dată în fața instanței martora Ș. B. T., audiată la propunerea reclamantei, vecină cu părțile, a arătat că suprafața reclamantei este despărțită de cea de a lui D. T. de un gard din scandura cu stâlpi din fier. Gardul nu a suferit modificări, însă D. nu a mai păstrat distanța hatului dintre cele două proprietăți, in sensul că anul trecut a împins stâlpii și soclul de beton cu ranga spre proprietatea C., astfel că s-a intrat in proprietatea reclamantei cu aprox. 70 cm. A observat cum stâlpul gardului era in interiorul proprietății lui D. și 2 scânduri. Reclamanta a constatat acest aspect doar atunci cand a vrut sa-și facă poartă înspre . și G. știe că nu există gard, reclamanta a vrut sa faca insa nu i-a permis fam. G. motivând că nu are aer suficient, deoarece are teren puțin in jurul casei. Pe terenul lui C. exista un prun la care mergea și ea împreună cu o nepoată de-a ei și luau prune. In prezent a observat că acest prun este tăiat, iar G. a inclus acest prun in terenul ei, legând o sârmă de alți pomi de pe terenul lui C.. Acest lucru s-a întâmplat tot anul trecut. Lungimea gardului dintre C. și G. este 2-3 m. într-un colț.
Prin declarația dată în fața instanței martorul M. G., audiat la propunerea pârâtului D. T. a arătat că se învecinează gard in gard atît cu D. T. cât și cu G. P.. Precizezaă însă că a locuit in această casă din 1976 și până in 2004 când s-a mutat in Zorleni, la Bârlad continuând să locuiască fiul său, pe care însă îl vizitează ori de câte ori este nevoie. Menționează că între D. și C. exista un gard din plasă cu șpalieri din beton, iar în 1990 l-a ajutat pe D. la construcția unui gard cu soclu de beton, șpalieri din țeavă și scândură. Acest nou gard a fost construit pe vechiul amplasament. Au fost scoși șpalierii, s-a făcut un șanț pe locul unde au fost șpalierii și s-a turnat beton. A precizat martorul că ultima dată a fost la D. prin 1998-1999 când l-a mai ajutat cu niște suduri, iar la fam. C. în imobil nu a mai mers din 1990. Și între proprietatea lui C. și prop. lui G. există un gard din plasă cu șpalieri din beton făcut de G. V.. În toamna trecută a văzut că gardul dintre G. și C. respectă același amplasament și nu a văzut să fie depozitate materiale de construcție chiar pe plasă.
Prin declarația dată în fața instanței martorul Râncu L. A., audiat la propunerea pârâtei G. P. a arătat că soacra sa este vecina părților, el a locuit o perioadă de timp in imobilul soacrei sale și în prezent merge des in vizita la aceasta. A declarat martorul că între C. și D. există un gard de plasă al cărui amplasament nu a suferit modificări de-a a lungul timpului. Înspre C. și Ghiroghiță există un gard de plasă al cărui amplasament nu a suferit modificări de-a lungul timpului, de asemenea există niște salcami spre colțul grădinii fam. C.. Mai declară că gardurile sunt vechi de 40-50 de ani . Subliniază că soacra sa are casa amplasată pe mijlocul suprafeței de teren, existând teren și in fața casei, dar și în spatele casei. De pe terenul din spatele casei nu se vede linia de hotar dintre C. și D. și nici dintre C. și Ghiroghiță existând casa soacrei. Între D. și G. punctul unde se întâlnesc cele două garduri este un pic teșit. Gardul dintre cei doi fiind din scândură de când îl știe el. În imobilul fam. Ghiroghiță a mers ultima data in decembrie 2012, dar nu am observat in mod special acel punct de legătură dintre D. și Ghiroghiță.
Prin declarația dată în fața instanței martora Ș. M., audiată la propunerea pârâtului D. T. a arătat că este vecină gard in gard cu C., de 55 de ani. A arătat că între C. și D. există gard din scândură ridicat din 1990 de fam. D.. Anterior intre ei exista un gard de plasă executat de ambii vecini. Gardul de scândură crede martora că a păstrat aliniamentul celui de plasă deoarece nu a auzit discuții intre vecini. În 1990 C. locuia in acel imobil și trăia și dl. G.. Din 1990 și până în prezent nu au mai existat modificări ale acestui gard. Între C. și G. există un gard de sîrmă pus de fam. G. din cel înlocuit dinspre D. din anul 1990. Anterior existau niște sîrme intre ei. Crede că s-a respectat amplasamentul intrucat nu a auzit discuții. Din 1990 și până în prezent nu au mai existat modificari ale gardului dintre C. și G.. Gardul lui D. și al lui G. se unesc . al gardului lui D. din scândură și al lui G. din plasă. Pe marginea gardului lui G. există înspre proprietatea lui C. o . salcâmi - 1-2. Martora a auzit că la fam. C. ar fi venit poliția, din discuții a ințeles că ar fi fost niște probleme in legătură cu gardul dinspre stradă construit de fam. D., gard pe care l-a văzut martora în iarnă și a constatat că este din tablă și cu țevi și crede că respectă aliniamentul vechiului gard.
Pentru justa și temeinica soluționare a cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea topografie–geodezie-cadastru.
Astfel, prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de dl. expert C. V.-M., depus la dosarul instanței la data de 02.04.2013 ( f. 115-122) au fost identificate suprafețele de teren aparținând părților din prezentul dosar în funcție de actele de proprietate ale acestora și s-au concluzionat următoarele:
- reclamanta C. I., stăpânește conform Contractului de întreținere nr. 736/14.02.1995, suprafața de 837 m.p., în Bârlad, .. 25, jud. V..
La data efectuării expertizei în teren reclamanta stăpânea în îngrăditura bunului imobil suprafața de 697 m.p., materializată în anexa nr. 1 din raport, pe punctele de contur 1,2,34,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,1 între vecinii – N- G. P., Ș. M., E- D. T., S- .- G. M., S. M..
Se menționează că suprafața de teren pe care o are înscrisă în actul de proprietate reclamanta, provine din lotizarea unei suprafețe mai mari, de aproximativ 1200 m.p. ( act de vânzare din 28.10.1946), conform schiței prin care s-a înfăptuit lotizarea – Contract nr. 497/01.02.1995, lotul 1 a fost repartizat numitei G. M., suprafața de 346 m.p. și lotul 2 reclamantei C. I., suprafața de 837 m.p. Concluzionează expertul că suprafața din act de “ aproximativ 1200 m.p.” a fost de 1183 m.p., cât însumează cele două loturi menționate mai sus.
Expertul a materializat și lotul numitei G. M. în schița anexă nr. 1 a raportului pe punctele de contur 1,2,3,4,17,1, având o suprafață real măsurată de 376 m.p. cu 30 m.p. mai mult decât îi revenea din actul de lotizare.
- pârâtul D. T. stăpânește conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 256/10.02.1976 și apoi Contractului de vânzare-cumpăarre nr. 1978/25.08.1983, suprafața de 534 m.p. în Bârlad, .. 27, jud. V..
Se menționează faptul că, inițial prin Contractul de vânzare cumpărare nr. 256/ 10.02.1967 a stăpânit 1142 m.p. din care a înstrăinat apoi 608 m.p. prin Contractul de vânzare-cumpărare 1928/25.08.1983.
La data efectuării expertizei în teren pârâtul D. T. stăpânește în îngrăditura imobilului suprafața de 564 m.p., materializată în Anexa nr. 1 pe punctele de contur 18,19,20,21,22,23,13,14,15,16,18, între vecinii N- G. I., E D. I., S- .- C. I..
Expertul a arătat că, a ținut cont de faptul că suprafața de teren pe care o deține pârâtul este rezultatul unei lotizări, dar limita de hotar nu este marcată cu gard pe toată întinderea, astfel că a efectuat măsurători și în lotul aparținând numitului D. I., ocazie cu care a constatat că acesta stăpânește suprafața real măsurată de 601 m.p., rezultând astfel, prin însumarea celor două loturi, suprafața de 1165 m.p., cu 23 m.p. mai mult față de actele de proprietate. Din schița care a stat la baza lotizării rezultă o deschidere la . m.p., iar în prezent cele două loturi împreună au o deschidere la stradă de 28,05 m, cu 0,55 m mai mult decât a fost inițial, însă apreciază expertul, ținând cont de grosimea gardului ca există o diferență în plus de 0,52 m.
- pârâta G. P., deține potrivit Sentinței civile nr. 1234/9.04.1977 suprafața de 147 m.p. Precizează că prin această sentință s-a consfințit ieșirea din indiviziune pentru șase loturi care nu sunt individualizate pe teren și nu s-a putut măsura suprafața pârâtei. Pentru a verifica, însă, hotarul pârâtei cu reclamanta, a avut la dispoziție schița care a stat la baza sentinței de mai sus și o schiță a suprafeței totale care a fost apoi lotizată.
În Raportul de expertiză se concluzionează, având în vedere actele de proprietate și schițele aferente, precum și măsurătorile efectuate la fața locului, că linia de hotar între reclamantă și cei doi pârâți, nu respectă actele de proprietate.
În conținutul raportului de expertiză s-au propus următoarele linii de hotar dintre proprietățile părților:
- între reclamanta C. I. și pârâtul D. T., punctele de contur 33-13. Se arată că pârâtul D. T. ocupă din terenul proprietatea reclamantei, suprafața de 21 m.p., puncte de contur 33,13,14,15,16,33.
- între reclamanta C. I. și pârâta G. P., punctele de contur 9,10,34,13. Se arată că pârâta G. P. ocupă din terenul proprietatea reclamantei suprafața de 7 m.p. punctele de contur 10,11,12,13,34,10.
Expertul propune și linia de hotar între C. I. și G. M., care ar ocupa din suprafața reclamantei suprafața de 30 m.p., însă reclamanta nu a formulat capete de cerere și în contradictoriu cu aceasta persoană.
Instanța a respins obiecțiunile formulate de pârâți la raportul de expertiză efectuat în cauză, având în vedere conținutul acestuia, actele de proprietate ale părților aflate la dosarul cauzei și schițele aferente acestor acte de proprietate.
În ceea ce privesc susținerile pârâților privind documentația cadastrală a reclamantei și declarația dată de aceasta, autentificată sub nr. 313/06.05.2009 ( f. 172-173) instanța apreciază că aceste documente nu constituie acte de proprietate, iar declarația dată de reclamantă a fost în scopul înscrierii în cartea funciară și nu poate fi interpretată ca fiind un acord al reclamantei în sensul limitării dreptului ei de proprietate în favoarea vecinilor.
Neîntemeiate sunt și obiecțiunile formulate de pârâtul D. T. privind existența semnelor de hotar, având în vedere specificul acțiunii în revendicare în care instanța este obligată să verifice actele de proprietate ale părților și nu semnele de hotar. Este adevărat că reclamanta a investit instanța și cu o acțiune în grănițuire însă aceasta este subsecventă acțiunii în revendicare, astfel încât la stabilirea limitelor celor două proprietăți instanța este nevoită să țină seama tot de actele de proprietate.
Instanța urmează să respingă și susținerile pârâtului privind faptul că existența unei gropi ca semn al uni vechi stâlp al Eon în curtea sa ar putea duce la concluzia că nu a mutat gardul întrucât aceasta ar fi însemnat ca aceasta groapă să fie în curtea reclamantei. Fotografiile depuse de pârât nu pot confirma concluziile pârâtului, având în vedere că nu sunt susținute de alte probe, nici un martor nu a făcut astfel de aprecieri, iar pârâtul nu a demonstrat distanța la care a fost instalat acest stâlp în trecut.
Având în vedere toate aceste considerente instanța urmează a aprecia în temeiul art. 201 C. proc. civ ca raportul de expertiză este temeinic și legal, expertul a răspuns în mod complet și argumentat tuturor obiectivelor stabilite de instanța, urmând a fi reținut în soluționarea cauzei.
Acțiunea în revendicare a fost definită în art. 563 al Codului civil ( Legea nr. 287/2009) astfel: ”Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul”, iar în doctrina recentă această acțiune a fost definită ca fiind acea acțiune în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul.
Instanța reține din materialul probator administrat în cauză că acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul D. T. este întemeiată, acesta a ocupat prin construirea unui nou gard în cursul anului 2012 a unei suprafețe din terenul proprietatea reclamantei. Că este așa rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, propuși de către reclamantă care au sesizat îngustarea proprietății reclamantei prin construirea de către pârât a unui nou soclu de beton .
Instanța reține că prin declarațiile martorilor audiați la propunerea pârâților nu s-a putut demonstra ca linia gardului dinspre vecinul D. T. respectă vechiul amplasament, astfel pe de o parte martorul M. G. a vorbit despre gardul din 1990, afirmând de altfel că nu a mai mers în imobilul reclamantei din acel an, el neavând informații actuale despre situația gardului dintre părți. Martorul Râncu L. A., deși susține că limitele gardului sunt același el a declarat că acestea nu sunt vizibile din curtea soacrei sale, iar martora Ș. M. a făcut aprecieri de principiu, crezând că noul gard de tablă ar respecta amplasamentul vechiului amplasament.
În ceea ce privește invocarea în apărare de către pârâtul D. T. a uzucapiunii asupra suprafeței de 21 m.p., instanța urmează a constata ca aceasta este neîntemeiată având în vedere ca din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că pârâtul a ocupat această suprafață de teren în cursul anului 2012, nefiind îndeplinită condiția celor 30 de ani.
Instanța reține din materialul probator administrat în cauză că acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta G. P. este întemeiată, acesta a ocupat prin în cursul anului 2012 o suprafață din terenul proprietatea reclamantei. Că este așa rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, propuși de către reclamantă care au sesizat îngustarea proprietății reclamantei prin legarea de către pârâtă a plasei, care ține loc de gard de alți pomi decât cei vechi, pomi ce au crescut în timp pe proprietatea reclamantei, dar și prin depozitarea unor materiale pe plasa gardului care a dus la împingerea acestuia înspre proprietatea reclamantei. Pentru considerentele menționate mai sus instanța apreciază că prin declarațiile martorilor audiați la propunerea pârâților nu s-a putut demonstra ca linia gardului dinspre vecina G. P. respectă vechiul amplasament.
În ceea ce privește invocarea în apărare de către pârâta G. P. a uzucapiunii asupra suprafeței de 7 m.p., instanța urmează a constata ca aceasta este neîntemeiată având în vedere ca din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că pârâtul a ocupat această suprafață de teren în cursul anului 2012, nefiind îndeplinită condiția celor 30 de ani.
Având în vedere probele administrate în cauză, ținând cont de concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie-geodezie-cadastru, instanța urmează a admite în parte cererea în revendicare formulată de reclamanta în sensul că va dispune ca pârâtul D. T. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 21 m.p. astfel cum acesta a fost identificată și materializată pe punctele de contur 33,13,14,15,16,33 în Anexa nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar pârâta G. P. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 7 m.p. astfel cum acesta a fost identificată și materializată pe punctele de contur 10,11,12,13,34,10 în Anexa nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință.
În ceea ce privește linia de hotar dintre proprietățile părților din prezenta cauză, urmează a:
- stabili linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei și imobilul proprietatea pârâtului D. T. pe aliniamentul punctelor 33-13 conform anexei nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință, și a
- stabili linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei și imobilul proprietatea pârâtei G. P. pe aliniamentul punctelor 9,10,34,13 conform anexei nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 2900 lei, după cum urmează: 1000 lei onorariu avocat-f.4, 300 lei taxă judiciară de timbru-f. 5, 1600 lei onorariu de expertiză f. 95 și 161.
În temeiul art. 274 c. proc. civ., urmează a obliga pe pârâtul D. T. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1450 lei, iar pârâta G. P. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1450 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea în revendicare formulată de reclamanta C. I., domiciliată în Bârlad, .. 25, jud. V. în contradictoriu cu pârâții D. T., cu domiciliul în Bârlad, .. 27, jud. V. și G. P., cu domiciliul Bârlad, ., jud. V..
Obligă pe pârâtul D. T. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 21 m.p. astfel cum acesta a fost identificată și materializată pe punctele de contur 33,13,14,15,16,33 în Anexa nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Obligă pe pârâta G. P. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 7 m.p. astfel cum acesta a fost identificată și materializată pe punctele de contur 10,11,12,13,34,10 în Anexa nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Admite cererea în grănițuire formulată de C. I. în contradictoriu cu pârâții D. T. și G. P..
Stabilește linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei și imobilul proprietatea pârâtului D. T. pe aliniamentul punctelor 33-13 conform anexei nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Stabilește linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei și imobilul proprietatea pârâtei G. P. pe aliniamentul punctelor 9,10,34,13 conform anexei nr. 2 a Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmit de expertul C. V.-M., ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Obligă pe pârâtul D. T. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1450 lei.
Obligă pe pârâta G. P. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1450 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică, azi 24 Octombrie 2013.
Președinte, G. E. | ||
Grefier, L. G. |
Red. E.G./22.11.2013
Tehnored./L.G. 24.11. 2013/5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 612/2013.... | Evacuare. Sentința nr. 3033/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
