Revendicare mobiliară. Sentința nr. 2308/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2308/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 3748/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2308
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: RĂDIȚA I.
Grefier: G. I.
Pe rol pronunțarea sentinței civile privind pe reclamantul pârât U. I., cu domiciliul în Bacău, ., ., jud. V. în contradictoriu cu pârâții reclamanți R. I. cu domiciliul în Bârlad, ..27, ., jud. V. și R. E. cu domiciliul în București, ..1, ., sector 4 și cu domiciliul procesual ales. în Sibiu, com. Selimbar, ..1, ., ., având ca obiect revendicare mobiliară .
Se constată că, dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 9.10.2013, susținerile și concluziile formulate de către părți fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în temeiul art. 146 și art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16.10.2013, când s-au reținut următoarele:
INSTANȚA
Cu nr.3748 din 19 iulie 2012 s-a înregistrat cererea prin care reclamantul U. I. a chemat în judecată pe pârâții R. E. și R. I. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să-i oblige pe aceștia să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie stupina proprietatea sa, aflată în spațiul amenajat în vecinătatea Haltei CFR Bujoreni, jud. V.. Valoarea estimată a acesteia a fost apreciată la suma de 100.000 lei din care valoarea albinelor 80.820 lei și lăzi cu rame 19.180 lei.
Motivând cererea reclamantul a susținut că este înregistrat ca proprietar a unui nr. de 170 familii de albine potrivit adeverinței nr.1542 din 16.07.2012 la Primăria Damienești, jud.Bacău. Cele 170 familii au fost înmulțite după noua tehnologie a biostupului, tehnologie pentru care a obținut brevet de invenție de la O.S.I.M nr._ din 29.09.2010 și a ajuns la 350 familii de albine ori roiuri.
În perioada mai –iulie 2012 a lucrat la stupină împreună cu soția sa, activitate înregistrată video, realizând două volume de video-apicultura, în care sunt prezentate lucrările practice ale familiilor de albine, după tehnologia biostupului, inventată de el.
În dimineața zilei de 15 iulie 2012, ora 6 :15 a ajuns la Halta Bujoreni, locul unde se afla stupina pentru niște lucrări urgente. A fost surprins când a constatat că 49 biostupi ( biostupul cu câte 3/4 și cu roiniță de 1/2 au fost mutați de pe poziția inițială la 300 m peste calea ferată, iar ceilalți 98 biostupi tip nou au rămas pe poziția inițială de amplasare, dar fără ca el să aibă acces la ei. Este cunoscut în literatura de specialitate că mutarea unui stup de pe poziția lui la o distanță mai mică de 5 km este un dezastru pentru familia din acel stup, toată albina călătoare va reveni la poziția inițială și astfel puietul va rămâne fără albina acoperitoare și moare. În scurt timp familia dispare și stupul rămâne gol. A încercat să intre la cei 98 de stupi sechestrați iar pârâtul R. I. l-a agresat verbal și l-a lovit conform certificatului medico legal 952 A1 din 17.07.2012.
În acest mod pârâții l-au agresat și deposedat de albinele din 98 biostupi și de lăzile cu ramă proprietatea sa .
În probă a depus adeverința 1542 din 16.07.2012, emisă de Primăria ., copie de pe F.F . nr.082 din 30.06 2012, certificatul de înregistrare a desenului/modelului nr._ din 29.09.2010, copie de pe certificatul medico legal 952A din 17.07.2012 emis de cabinetul de medicină legală Bacău.
La data de 26 septembrie 2012, reclamantul a depus o cerere completatoare solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții să plătească despăgubiri în situația în care bunul mobil revendicat a dispărut sau este deteriorat. A solicitat restituirea fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia, valoarea estimată a despăgubirilor este de 50.000 lei. A indicat temeiul de drept al cererilor sale dispozițiile art.563 și art.566 din Noul Cod Civil. A depus în probă brevetul de invenție_ eliberat la data de 30 august 2012.
La data de 8 octombrie 2012, fila 42 dosar pârâții R. E. și R. I. au depus întâmpinare și cerere reconvențională. Au solicitat respingerea cererii reclamantului. Au motivat că redactarea cererii de către reclamanta este deficitară, a invocat excepția netimbrării și au susținut că nu datorează nimic reclamantului. Nu au avut cunoștință cu câte familii de albine a fost înregistrat reclamantul și ce familii de albine are acesta în proprietate. Acesta a venit la Halta Bujoreni unde el, R. I. locuiește cu familia sa, cu un număr de 50 lăzi de albine pe care susținea că le are populate cu familii de albine. În unele susținea că are o familie, în altele susținea că are câte două familii iar în altele câte trei familii. Nu au fost lăsați vreodată să se uite ce face el în stupii lui și ce metode sau procedeu folosește.
În dimineața zilei de 15 iulie 2012, cele 50 lăzi de albine așa cum erau dotate și aranjate de reclamant au fost scoase din stupină și amplasate în afara proprietății sale, la o distanță de 600-700 m, reclamantul fiind anunțat să și le ia. În aceste condiții nu a mai rămas vreo ladă și nici o familie de albine pe proprietatea sa. Pârâtul R. E. a motivat că a discutat cu reclamantul și acesta i-a promis că o să-l ajute să-și întemeieze și el o stupină pentru un proiect cu fonduri europene. Pentru munca ce urma să o presteze a plătit reclamantului suma de 20 000 lei, însă nu a primit ajutor de la acesta. Tot el a plătit suma de 1300 lei atunci când și-a adus 50 stupi cu familiile pe care le avea în acele lăzi,sumă ce trebuie să-i fie restituită.
Cât a stat la halta C.F.R. Bujoreni pârâtul R. E. a susținut că nu a primit nici un sfat și nici un ajutor de la reclamant, ci dimpotrivă acesta a venit cu familiile lui slăbite, după o iarnă grea și le-a întărit și pregătit pentru cules. Reclamantul după ce și-a întărit familiile de albine a participat la fiecare cules și a recoltat aproximativ 450-500 kg miere plus alte produse.
Pe ei nu i-a lăsat să se uite la stupi, făceau observații de departe că are albine în stupi și că face filmări cu toate că se angajase să-l ajute.
A solicitat pe cale cererii reconvenționale restituirea sumei plătite reclamantului și contravaloarea transportului 20 000 lei și 1300 lei.
Pârâtul R. I. a solicitat obligarea reclamantului pârât la plata sumei de 3150 lei reprezentând cazare pentru el și soția lui și suma de 5400 lei reprezentând contravaloarea meselor zilnice pentru el și soție. A motivat că în perioada 15 aprilie 2012-15 iulie 2012 a oferit trei mese diversificate reclamantului pârât și soției acestuia, le-a oferit cazare fără ca reclamantul pârât să le ofere consultanță, în total suma de 8 850 lei.
Pârâtul R. E. a susținut că nu a primit consultanță de la reclamant deși a cerut de mai multe ori acest lucru. Reclamantul pârât a motivat că nu a are timp.
A mai susținut că în prezent la stupina Bujoreni există lăzi și familii de albine care sunt proprietatea lui R. E.. A cumpărat 70 familii de albine, 40 din localitatea Banca și 30 familii de la Târgoviște pentru a duce la bun sfârșit proiectul. A adus și o persoană cunoscătoare în domeniu apiculturii și până în toamnă din cele 70 de familii a mai făcut 102 familii. În prezent are 172 familii toate proprietatea sa.
Lăzile au fost cumpărate de el, 100 lăzi de la Suceava. Cel de la care s-au cumpărat lăzile a vorbit cu reclamantul și când a mers să ridice marfa cu toate că a luat 100 lăzi în act s-au trecut 50 lăzi. A aflat că acea persoană a făcut factură și reclamantului pentru 50 lăzi.
A susținut că ulterior a realizat că reclamantul pârât a vrut să profite de ei. Pentru necesarul proiectului său a mai cumpărat 75 lăzi de la Cozmești, P., astfel că tot ce se află în stupină este proprietatea sa. A susținut că este un dosar penal în lucru pentru faptele petrecute între ei. Pârâții reclamanți au timbrat cererea filele 4547 dosar. Reclamantul pârât a timbrat cererea, fila 53 dosar, cererea sa de ajutor public fiind respinsă iar soluția definitivă. La data de 24 oct.2012, fila 63 dosar reclamantul pârâta a precizat că renunță la capătul de cerere privind despăgubirile solicitate pentru lipsa de folosință. Prin urmare instanța a rămas investită cu cererea reclamantului de revendicare imobiliară prin care acesta a solicitat să-i fie lăsate în deplină proprietate și liniștită posesie proprietatea sa aflat în spațiul amenajat în vecinătatea Haltei CFR Bujoreni, jud. V. și familii de albine și lăzile cu ramă proprietatea sa sau să oblige pârâții să plătească despăgubiri în situația în care bunul mobil revendicat a dispărut sau este deteriorat. La termenul din 22 mai 2013, fila 214 dosar reclamantul a precizat că se referă la 52 biostupi contravaloarea fizică a acestora și 176 familii de albine cu câte 6 rame puiet din care rezultă 530 familii de albine.
Cu privire la cerea reconvențională reclamantul pârât a solicitat respingerea acesteia. A motivat că în perioada 3-7 octombrie 2011 a obținut medalia de aur pentru modelul de stupi inventat de el. A fost contactat de pârâtul R. E. și prietena acestuia, care i-au solicitat să-l sprijine să întemeieze o stupină și să obțină fonduri europene. Nu avea cunoștințe în domeniul apiculturii. A apreciat pârâtul că existența albinelor lui și a biostupului ar conduce la obținerea unui punctaj mai mare pentru accesarea fondurilor europene. La data de 22 octombrie 2011 pârâtul R. E. împreună cu alți prieteni l-au însoțit la stupina sa din localitatea Damienești din județul Bacău. La acea dată era ocupat deoarece se făceau filmări și au stabilit să se prezinte la Bârlad, după ce vor lua legătura telefonic. A ajuns la locul unde urma să fie plasată stupina, Halta Bujoreni. Clădirea era în paragină, fără curent electrice și la o distanță de 6 km față de cea mai apropiată localitate. Cu privire la amplasarea stupinei a fost indicată o zonă în apropierea liniei ferate. Au discutat despre faptul că albinele pot fi tulburate și pot fi omorâte de trenurile care circulă și a fost asigurat că circulația în zonă este limitată de două ori pe zi, vagon motor. Nu erau condiții pentru spălat, gătit, nu exista frigider. A fost asigurat că o să se asigure lumină cu ajutorului unui generator. Cu privire la cazare s-a adus la cunoștință că tatăl lui, R. I. are locuință în Bârlad unde poate să vină să doarmă și să se spele. Nu a fost în acel loc decât o singură dată. Avea obligația să facă pentru pârâtul R. E. 172 familii. Modelul de stup 3 în 1 obține performanțe absolute la înmulțire cum se reflectă și în brevetul de invenție. A stabilit cu pârâtul R. E. ca în primăvara anului 2012 să se deplaseze în acel loc cu 170 de familii de albine și după ce va realiza încă 172 de familii necesare proiectului său pârâtul să-i plătească suma de 86 000 lei. Pârâtul a comunicat că a luat legătura cu persoana din Suceava pentru a cumpăra biostupi. I-a indicat că numărul de biostupi necesari este de 100 pentru dezvoltarea stupinei. Întrucât pârâtul a susținut că nu dispune de bani pentru a cumpăra 100 biostupi cu rame i-a sugerat să cumpere 5 biostupi fără rame iar el va cumpăra 50 biostupi plus ramele pentru 100 de biostupi. A precizat că într-un biostup sunt 24 rame mari,18 rame 1/2 și un hrănitor. A informat pe pârât că în momentul în care livrarea a 172 de familii de albine nu poate avea loc decât cu rame pline cu albine și când mergi la un apicultor să cumperi albine, mergi cu lada goală iar el îți pune rame pline cu albine. În cei 50 de biostupi puteau fi puse 200 de familii cu toate că el avea nevoie de 172 familii.
A avut nevoie de utilaje apicole. Din acest motiv a deplasat trei vagoane apicole în care exista utilajul necesar. Pentru că cei din comisia de verificare a proiectului sau de accesare a fondurilor europene numerotează fiecare familie de albine în câte un stup, a cerut pârâtului să mai cumpere 122 stupi (lăzi goale). A cerut pârâtului ca înainte să meargă la Primăria Banca să declare cele 172 de familii de albine formate de el să încheie un contract prin care să-i plătească aceste familii formate de el. Pârâtul a declarat cele 172 de familii la primărie spunând lucruri nereale și cei de la primărie nu au venit să verifice. El și soția lui au fost permanent la Halta Bujoreni de când au dus stupii și până la data de 14 iulie 2012 când familia R. i-a alungat și le-au sechestrat stupii.
A cerut, pentru proiectul său, pârâtului un acont de 20.000 lei. În aprilie 2012 R. E. și prietena sa s-au deplasat la V. S., din .. Acolo a ajuns și el cu soția lui și au încărcat 100 de biostupi pe care i-a plătit el. Au fost 50 buc. biostupi goi, fără ramă pentru care s-a plătit suma de 19 000 lei potrivit facturii, 50 stupi plus ramele pentru 100 de biostupi pe care le-a plătit tot el. Prețul unui biostup gol este de 390 lei, iar a unui număr de 50 biostupi goi 19 500 lei. Valoarea acestora nu a inclus vopsitul și manopera pentru care S. V. nu i le-a mai pretins. Cei 100 biostupi au ajuns la Halta Bujoreni.
La două săptămâni R. E. a trimis din Bârlad, la Călugăreni, jud.Bacău pe fratele lui și alți doi cetățeni, de unde au încărcat 52 biostupi în care erau 156 familii de albine (trei familii într-un stup). Biostupii aduși au fost amplasați pe o zonă defrișată de pârâții reclamanți în primăvară și acolo s-a început operațiunea de populare a celor 100 de biostupi, aduși de la numitul S. V., cu familii de albine din cei 52 biostupi. Începând cu 15 mai 2012 împreună cu soția sa au început activitatea de înmulțire după noua tehnologie. ( fiecare familie din cei 152 de biostupi a generat 2-3 familii de albine). În două luni au ajuns la 460 familii de albine.
În toată perioada de două luni pârâtul R. I. ajungea doar o parte din zi să lucreze cu el deoarece era foarte ocupat. Pârâtul R. E. nu l-a sunat deloc timp de o lună de zile, apoi a venit de două trei ori la Halta Bujoreni, s-a uitat și el la ceea ce face, fără a se implica mai mult.
Mama pârâtului R. E. când ajungea la Bujoreni era mai mult preocupată de celelalte probleme din gospodărie, creșterea păsărilor, porci, săpa la vie; avea grijă de doi copii luați în plasament, care erau elevi. A stat mai mult la Bârlad.
Reclamantul a fost ajutat permanent de soția lui care gătea zilnic în condiții grele. Reclamantul făcea aprovizionarea de la Bacău pentru toată săptămâna. Din ceea ce gătea soția lui mâncau și soții R.. Când veneau din Bârlad aduceau și ei mâncare însă numai pentru ziua respectivă deoarece nu era frigider. În perioada iunie a fost postul Sf.P. și P. și nu a consumat produse lactate. În camera unde au locuit s-au folosit de lenjeria lor, ligheanul lor, fiind nevoiți să stea în condiții vitrege.
În ceea ce privește suma de_ lei reclamantul pârât a susținut că această sumă i-a fost dată ca o garanție a demarării proiectului și a implementării în stupină a noii tehnologii.
Din momentul în care a ajuns cu stupina la Halta Bujoreni au existat dese conflicte cu familia pârâților. Situația s-a înrăutățit când a constatat faptul că pârâții furau din zahărul adus de el pentru albine. În noaptea de 14 spre 15 iulie 2012 i-au fost mutați de pe vatră 49 biostupi, la aproximativ 500-600 m. În timpul mutării s-au deranjat diafragmele, mătcile s-au omorât, iar dimineața cea mai mare parte a albinelor au revenit la poziția de pe vatră. A depus copie de pe sesizarea înregistrată cu nr.1955 din 10.10.2012 la Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală V..
La cererea părților s-a administrat proba cu interogatorii, acte, martori și o expertiză în specialitatea apicultură.
În ceea ce privește expertiza apicolă pârâții reclamanți și-au însușit concluziile expertului.
Reclamantul pârât nu a fost de acord cu concluziile expertului. A susținut că primul expert desemnat s-a retras în a face expertiza deoarece nu avea cunoștințe despre noua tehnologie de înmulțire brevetată de el și la fel trebuia să procedeze și al doilea expert desemnat. A apreciat că expertul T. V. nu posedă cunoștințe de specialitate și nu poate să-și expună o părere științifică asupra problemelor litigioase deoarece el este inventatorul biostupilor și tehnologiei de înmulțire a familiilor de albine prin această metodă. A criticat concluziile expertului referitoare la stabilirea valorii familiilor de albine. A apreciat că expertul nu poate face distincție între matcă și trântor, nu cunoaște din ce se compune o familie de albine. În mod eronat s-a stabilit valoarea familiilor de albine în funcție de numărul de rame, aceasta deoarece prețul unei familii de albine nu se stabilește numai după numărul familiilor cu puiet, ci după toate ramele care se află în stup și sunt acoperite cu albine. A apreciat că valoarea de piață a unei familii de albine compusă din cele șase rame de puiet, la care se adaugă și alte rame cu păstură și puiet, care sunt obligatorii în stup, este peste 500 lei, valoarea fiind dată de cele 6 rame cu puiet. În felul acesta pentru cele 176 de familii s-ar fi ajuns la o valoare de 88 000 lei, la data de 28 aprilie 2013 și nu 26 400 lei cum a apreciat expertul. Cu suma de 120 lei apreciată de expert nu se poate cumpăra nici o matcă.
Expertul nu a făcut referire la 52 biostupi ci la 50 biostupi, goi, fără ramă. Factura lui R. E. face referire la 50 biostupi, goi, fără ramă.
A mai susținut că expertului nu are cunoștințe în domeniul apiculturii și cunoștințe de matematică deoarece chiar după metoda clasică este imposibil să faci 100 familii pentru că 100 familii reprezintă mai puțin decât numărul familiilor care se află în 52 stupi, pentru că 52 stupi au deja 3 familii și 3x52 =156 familii existente deja. Din aceste familii de 156 aflate în 52 stupi, chiar respectând metoda clasică se ajunge la 312 familii. În cazul metodei inventate numărul acestora ar fi extrem de mare. Expertul nu a făcut referire la facturile false. În ceea ce privește numărul biostupilor rămași pe vatră, dincolo de linia ferată există procesul verbal încheiat de polițistul T.F. C. I..
A fost criticată concluzia expertului cu privire la consecința mutării stupilor asupra familiilor de albine. Pe vechea poziție au rămas 98 stupi toate albinele călătoare au populat acești stupi iar cei 49 stupi s-au depopulat și au dus la distrugerea familiilor de albine. Prin urmare s-au pierdut 60% din familiile de albine nu 10% cum a susținut expertul. A solicitat o nouă expertiză.
Cu privire la obiecțiunile formulate de expert instanța le-a respins ca neîntemeiate.
A avut în vedere faptul că reclamantul pârât a făcut referiri la persoana expertului desemnat și la faptul că nici un alt expert nu ar fi în măsură să se pronunțe la obiectivele stabilite, deoarece el este inventatorul. Expertul s-a desemnat în contradictoriu cu părțile. Cel care a ales expertul, fără ca pârâții reclamanți să se opună, a fost reclamantul.
Obiectivele stabilite în contradictoriu nu se referă la convenția inițială încheiată între părți, în ceea ce privește obligația reclamantului de a asigura pentru pârâtul R. E. înmulțirea unor familii de albine și nici despăgubiri pentru lipsa de folosință, ci revendicare mobiliară și în caz contrar obligarea părților la contravaloarea familiilor de albine și a biostupilor, lăzi, goale.
În consecință expertul și-a expus documentat punctul de vedere asupra valorii familiilor de albine și asupra contravalorii biostupilor. Criticile reclamantului pârât se referă la metoda experimentată de el în calitate de inventator care nu vizează obiectul cererii.
Din declarațiile martorilor audiați, actele depuse și răspunsurile date la interogatorii instanța reține: Reclamantul pârât U. I. a obținut brevet de invenție de la O.S.I.M nr._ din 29.09.2010 pentru un biostup cu efect benefic asupra ținerii sub control a varoozei, temperarea roitului natural, cu efect benefic asupra igienizării, recoltării, intervenția minimă și rapidă a apicultorului în stup, introducerea în siguranță a mătcii, acces ușor la hrănirea, stimularea dezvoltării a trei familii, iernare optimă a trei familii de albine, reducerea consumului de hrană pentru iarnă cu aproximativ 2/3 creșterea producției de miere, optim pentru pastoral și staționar, ușor de transportat, colectare apilarnil. Aceste aspecte sunt evidențiate în înscrisul depus la dosar, fila 5, avantajele invenției brevetate de reclamant.
R. E. aflând despre realizările reclamantului pârât dorind să acceseze fonduri europene, neposedând cunoștinței în domeniul apicol l-a contactat pe reclamant pentru a-l ajuta să acceseze fonduri europene și să folosească modelul de biostup brevetat.
Astfel între cei doi s-a încheiat o convenție, nescrisă prin care reclamantul pârât U. I. s-a obligat să obțină pentru pârâtul R. E., 172 familii de albine potrivit invenției brevetate de el, modelul de stup 3 în 1 prin care se obțin performanțe absolute la înmulțire.
A stabilit cu pârâtul R. E. ca în primăvara anului 2012 reclamantul pârât să se deplaseze în locul propus de pârâtul reclamant, Halta Bujoreni, jud. V. cu biostupii săi și după ce va realiza încă 172 de familii necesare proiectului său, pârâtul să-i plătească suma de 86 000 lei. S-a mai obligat să ofere pârâtului reclamant îndrumări.
Din suma pe care ar fi trebuit să o primească la 1 august 2012 reclamantul pârât a primit suma de 20 000 lei, așa cum s-a recunoscut de acesta la interogatoriul luat de pârâtul reclamant R. E., răspunsul dat la întrebările 4 și 5.
Pârâtul reclamant s-a obligat să-i ofere spațiu de cazare însă nu a rezultat convenția părților în ceea ce privește masa și cazarea. Nu s-a dovedit că s-ar fi stabilit costul cazării oferite iar în ceea ce privește masa din declarațiile martorilor și răspunsurile la interogatorii a rezultat că reclamantul pârât mergea săptămânal la Bacău de unde aducea alimente. Reclamantul pârât a recunoscut că din data de 1 mai -15 iulie 2013 el și soția acestuia au locuit la Halta Bujorenei însă condițiile au fost improprii și și-a asigurat singuri hrana. Urmează ca cererea pârâtului reclamant privind plata unor sume de bani pentru masă și cazare de către reclamantul pârât R. I. să se respingă în temeiul art. 1165 din codul civil să se respingă ca nedovedită iar cererea pârâtului reclamant, R. E. privind obligarea reclamantului pârât să-i restituie avansul de 20 000 lei să se admită, în temeiul art.1322 din codul civil.
La sfârșitul lunii aprilie 2012 s-au încărcat de la reclamantul pârât, U. I., din localitatea Călugăreni, jud. Bacău cu 50 biostupi (lăzi biostupi cu familii de albine) fără a se ști exact numărul familiilor de albine. Reclamantul pârât nu a dovedit prin nici o probă faptul că în cei 50 biostupi existau 176 familii de albine. Din răspunsurile la interogatorii, întrebarea nr.2 din interogatoriul luat de pârâtul R. E. reclamantului, fila 71 dosar, rezultă că reclamantul a recunoscut faptul că acesta a transportat 50 lăzi cu albine din . până în satul Halta Bujoreni, nu 52 cum a susținut reclamantul pârât. Același număr de lăzi cu albine rezultă că au fost transportate potrivit declarațiilor date de P. G., fila 85 dosar, martorul P. O., fila 86 dosar și martorul S. V., fila 84. Primii doi martori au relatat că au încărcat de la reclamantul pârât 50 stupi cu albine și i-au adus la Halta Bujoreni. La fila 6 dosar există adeverința nr.1542 din 06.07.2012 emisă de Primăria . că în anul 2012 în registrul agricol, volumul 1, poziția 3, reclamantul pârât U. V. I. figura înscris cu 170 familii de albine.
Aspectul rezultat din această adeverință nu demonstrează că reclamantul pârât a dus în Halta Bujoreni familiile de albine cu care era înscris ca și proprietar. Nefiind documente de transport necesare pentru a se transporta o familie de albine, certificatul de sănătate pentru albine eliberat de medicul veterinar al . nu s-a probat numărul de familii de albine și starea lor de sănătate. Reclamantul pârât nu s-a înscris la Primăria Zorleni, în ceea ce privește înființarea unei vetre apicole cum avea obligația. Prin urmare, instanța apreciază că reclamantul nu a dovedit că a adus la Halta Bujoreni, cei 52 de biostupi și că în ei existau atâtea familii de albine cât a precizat ulterior prin cerere că s-ar fi aflat, respectiv, 176 familii. A rezultat că au fost aduși 50 biostupi și potrivit concluziilor expertizei fiecare cutie-biostup nu putea cuprinde 176 familii de albine, ci cel mult 100 familii. Din declarațiile martorului P. O. din răspunsul la interogatoriu, întrebarea nr.2, fila nr.71 dată de reclamantul pârât U. I. a rezultat că pentru efectuarea transportului biostupilor de la Călugăreni, Damienești, jud. Bacău la Halta Bujoreni pârâtul reclamant R. E. a plătit suma de 1300 lei. Urmează ca suma reprezentând transportul stupilor să fie restituită de reclamantul pârât, pârâtului reclamant R. E. și cererea reconvențională în acest sens să se admită în temeiul art.1322 din codul civil.
Între părți au existat neînțelegeri cu privire la derularea convenției avute.
Din susținerile părților din interogatorii și cererile formulate rezultă că neînțelegerile s-au datorat unor aspecte referitoare la performanțele obținute de reclamantul pârât privind obținerea unor familii de albine ,nemulțumiri din partea reclamantului pârât privind hrana folosită pentru albine. Din răspunsurile date la interogatorii, răspunsul la întrebarea 21, fila 74 dosar interogatoriul luat reclamantului pârât rezultă că în urma neînțelegerilor dintre părți, pârâții reclamanți i-au cerut reclamantului pârât să se prezinte să ridice stupii de pe proprietatea lor.
Din răspunsurile date la interogatoriu de pârâții reclamanți și procesul verbal încheiat la data de 15.07.2012 de poliția TF Fălciu, rezultă că în data de 14-15 iulie 2012, pârâții reclamanți au mutat în afara zonei Halta CFR Bujoreni, la aproximativ 300 m, 50 biostupi. Din procesul verbal întocmit de poliția T.F, Fălciu a rezultat că s-au găsit 49 stupi cu albine plus unul fără albine iar în locația Halta Bujoreni s-au găsit 98 stupi. Trebuie de precizat că denumirea de stup include atât lada cât și familia de albine, iar biostup de asemenea cuprinde lada cu familia de albine. Reclamantul pârât s-a prezentat în noaptea de 14 spre 15 iulie să ridice biostupii aduși de el în halta Bujoreni, fiind însoțiți de o firmă de pază. Atunci au intervenit pârâții reclamanți, stupii încărcați au fost descărcați și s-au prezentat organele de poliție.
La întrebarea nr.16 din interogatoriul luat, fila 73 dosar, reclamantul pârât a precizat că a venit cu 156 familii de albine și la data de 15 iulie 2012 a plecat după ce stupii au fost aruncați, cu 50 stupi goi. În declarația sa N. M. a precizat că a fost o singură dată la Bujoreni pe data de 24 iulie 2012 și l-a însoțit pe reclamantul pârât. Acesta dorea să ridice stupii reclamantului, 52 bucăți și toate familiile de albine inclusiv cele rezultate. Prin urmare, reclamantul pârât s-a deplasat pentru ridicarea stupilor aduși de el dar și a familiilor de albine pe care a pretins că le-ar fi obținut în acest interval și totodată stupii pe care a pretins că i-ar fi cumpărat.
Operațiunea a încetat deoarece au venit pârâții reclamanți și ulterior organele de poliție. În aceeași declarație martorul a făcut referire la stupi colorați și necolorați, a relatat aspecte aduse la cunoștință de reclamantul pârât. Martorul, C. L. a ajutat la descărcatul a 45 stupi, care erau grei atunci au fost și organele de poliție. Stupii au fost încărcați de reclamantul pârât care a venit cu o firmă de pază. Rezultă din răspunsul la interogatoriu și susținerile martorilor că reclamantul pârât, la data de 15 iulie 2012 a plecat din Halta Bujoreni cu 50 stupi (ladă și familii de albine) nu cutii goale cum a susținut. La fila 113 dosar, există un proces verbal încheiat între pârâtul R. I. și U. G., rudă a reclamantului, care a ridicat de la Halta Bujoreni, 3 pavilioane tip stupină din care numai una cu nr. BC-04 201 încărcate cu accesorii pentru stupină. Prin urmare, în situația în care nu s-ar fi luat biostupii cu familiile de albine cum pretinde reclamantul se putea proceda în același mod și în cazul pavilioanelor. La fila 207 dosar există o adresă din partea organelor de cercetare din care rezultă că există dosarul penal_ pentru infracțiunea de lovire și alte violențe în care parte vătămată este U. I.. Nu rezultă că se efectuează cercetări pentru infracțiunea de furt. Prin adresa_ din 21.09.2012 semnată de șeful poliției TF se comunică faptul că s-au efectuat cercetări asupra pârâtului R. I. pentru distrugerea stupinei părții vătămate U. I. și că U. I. a fost cercetat pentru infracțiunea de furt de stupi de albine și că, la data de 21.09.2012 nu s-a început urmărirea penală. Pornind de la faptul că au fost achiziționate cutii biostup de la singurul producător V. S., atât de către reclamantul pârât cât și de către pârâtul reclamant R. E., reclamantul pârât a susținut că pentru realizarea convenției dintre părți a pus la dispoziția pârâtului reclamant cutii biostupi și că a început să le populeze cu albine. În acest context reclamantul pârât a solicitat prin acțiunea în revendicare obligarea pârâtului reclamant să-i restituie biostupii (lăzi și familii de albine). Cum s-a arătat, nu s-a dovedi că ar fi rezultat prin metoda folosită familiile de albine pretinse de reclamant 172 familii. În ceea ce privește lăzile biostup la fila 7 dosar există o factură fiscală în care figurează ca și cumpărător a 50 biostupi la data de 22.04.2012 reclamantul U. I., iar la fila 96 dosar avizul de însoțire a mărfii din 22.04.2012, cumpărător R. E. pentru 100 buc. lăzi biostupi, fila 97, comandă 28.12.2011. factura avans prelucrare 50 stupi din data de 28.12.2011, furnizor S. V., chitanța din 28.12.2012 emisă furnizor S. V., fila 98, factură fiscală rest plată 50 biostupi 3/1, 2 caturi 1/2 și roiniță 1/1, la comanda lucrării din 28.12.2011 factura SV/046. Facturile astfel întocmite demonstrează că atât reclamantul pârât cât și pârâtul reclamant R. E. au cumpărat biostupi –lăzi. Nu rezultă că lăzile tip biostup găsite la momentul efectuării expertizei în posesia pârâtului reclamant ar fi aparținut reclamantului pârât.
Acțiunea în revendicare mobiliară s-a promovat de reclamantul pârât U. I. împotriva pârâților reclamanți după . noului cod civil, la data de 1 octombrie 2011 și se supune regulilor de procedură civilă în vigoare la acea dată. Potrivit art. 563 din codul civil privind acțiunea în revendicare „ (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. (2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel ... .”
În cauză reclamantul nu a dovedit faptul că stupii proprietatea lui erau în număr de 52 cum s-a solicitat și că ar fi conținut 172 familii de albine. Nu s-a dovedit că prin activitatea desfășurată în perioada mai 2012 - 15 iulie 2012, s-ar fi obținut 172 familii de albine și că acestea ar fi rămas fără drept în posesia pârâților.
Urmează să se respingă cererea reclamantului ca neîntemeiată .
În temeiul art. 274 din vechiul cod de procedură civilă, urmează ca reclamantul pârât să fie obligat să plătească pârâtului reclamant R. E. cheltuielile de judecată ocazionate de proces, taxă de timbru și onorariu de avocat.
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea modificată, pentru revendicare mobiliară, formulată de reclamantul pârât U. I., cu domiciliul în Bacău, ., ., jud. V. în contradictoriu cu pârâții reclamanți R. I. cu domiciliul în Bârlad, ..27, ., . și R. E. cu domiciliul în București, ..3/5D, ., . și cu domiciliul procesual ales. în Sibiu, com. Selimbar, ..1, ., ..
Respinge cererea în pretenții formulată de pârâtul reclamant R. I. în contradictoriu cu reclamantul pârât U. I..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant R. E. în contradictoriu cu reclamantul pârât U. I. și obligă pe reclamantul pârât să restituie pârâtului reclamant suma de 20 000 lei și suma de 1300 lei contravaloarea transportului.
Obligă reclamantul pârât să plătească pârâtului reclamant R. E. suma de 1316 cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2013.
Președinte, Grefier,
RADIȚA I. G. I.
Red. R.I.
Tehnored. G.I. 29 Octombrie 2013/ 5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1379/2013.... | Succesiune. Sentința nr. 2751/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
