Grăniţuire. Sentința nr. 1263/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1263/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 1824/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1263/2014
Ședința publică de la 13 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta N. N., domiciliată în G., Bulevardul Dunărea nr. 58, ..3, ., jud. G., prin mandatar B. L., domiciliată în Bârlad, .-8, ., . și pe pârâții M. M., M. MITRIȚA, M. G. și M. A. M., domiciliați în ., jud. V., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, pentru reclamantă a răspuns av. B. D. și pentru pârâții M. M. și M. Mitrița a răspuns av. F. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța înmânează apărătorilor părților câte un exemplar de pe completarea raportului de expertiză.
Av. B. D. depune la dosar chitanța nr._/03.03.2014 reprezentând onorariu avocat și arată că nu solicită termen pentru a observa completarea raportului de expertiză, nu are alte cereri sau probe de formulat.
Av. F. arată că nu are alte cereri de formulat.
În temeiul art. 244 al. 1 Cod procedură civilă declară închisă cercetarea judecătorească și întrucât cercetarea judecătorească a avut loc în ședința publică instanța apreciază că publicitatea dezbaterilor este asigurată în ședința publică de astăzi, motiv pentru care declară deschise dezbaterile asupra fondului, acordând cuvântul.
Av. B. D., pentru reclamantă, având cuvântul, arată că reclamanta a formulat cerere, în contradictoriu cu pârâții, revendicând o suprafață de teren, având la bază titlul de proprietate și certificatul de moștenitor din care rezultă că este unicul moștenitor al defunctei M. A.. Pârâții au arătat, prin întâmpinare, că nu ocupă teren din proprietatea reclamantei.
Analizând actele de proprietate ale părților rezultă că pârâții ocupă o suprafață de teren din proprietatea reclamantei, pârâții fiind proprietarii unei suprafețe de teren de 760 m.p. iar reclamanta având în proprietate suprafața de 1110 m.p. Atât terenul deținut de pârâți cât și cel al reclamantei provine de la același proprietar, terenul rămânând în aceeași îngrăditură. Din înscrisurile depuse de reclamantă, respectiv titlul de proprietate, adeverința nr._, adeverința nr._, certificat de atestare fiscală, certificat emis de OCPI, rezultă că reclamanta a figurat înregistrată în evidențe, în registrul agricol și în registrul cadastral, cu suprafața de 1110 m.p. suprafață pentru care a plătit impozitul aferent. Cu toate aceste înscrisuri reclamanta a dovedit proprietatea însă pârâții nu pot justifica o suprafață de teren, identificată de expert, suprafață ce excede actului lor de proprietate, suprafață individualizată pe punctele de contur 5˝ - 5 – 6 – 7 – 11. Acest teren nu face parte din actul de proprietate al pârâților, pârâții fiind cei care o stăpânesc.
În aceste condiții apreciază că acțiunea în revendicare este dovedită și solicită să fie admisă.
Cu privire la grănițuire, consideră că punctul de vedere al expertului în sensul că terenul reclamantei ar fi la vecini, nu poate fi primit, expertul „s-a străduit” să dovedească că reclamanta nu ar avea dreptul de proprietate asupra acelei suprafețe de teren revendicată.
Solicită ca linia de hotar dintre cele două proprietăți să fie stabilită pe aliniamentul 2 – 11 - 5˝ - 5 – 6 – 7 – 8 – 9 – 10.
De asemenea, consideră că nici susținerea expertului în sensul că imobilul nu a avut niciodată forma literei „L” nu poate fi primită având în vedere cadrul planului parcelar din anul 1997.
Ceea ce trebuie avut în vedere este că reclamanta deține un titlul de proprietate iar pârâții nu pot justifica terenul pe care îl au în posesie. Expertul ar fi trebuit să spună exact ce vecini avea terenul reclamantei, nu avea cum să verifice terenul vecinilor, nu a avut această misiune iar celelalte susțineri ale expertului exced cauzei.
Solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Av. F. C., pentru pârâții M. M. și M. Mitrița, având cuvântul pe fond, arată că în soluționarea acțiunii în revendicare trebuie avute în vedere și verificate actele de proprietate. Planul de încadrare în zonă din anul 1977 – anexa 1 la raportul de expertiză evidențiază întreaga proprietate a lui L. D., așa cum era în anul 1977. În anul 1984 L. vinde o parte din proprietate către M. A., autoarea reclamantei. În cauză a fost audiat martorul L. G. care a declarată că el a vândut moștenirea lui L. D., că el a „bătut parii”, delimitarea fiind făcută în linie dreaptă. Mai există două planuri de încadrare în zonă iar în planul din 1987 cele două proprietăți erau deja delimitate, este vorba de planul din 1984 și cel din anul 1989, planuri în care se regăsește aceeași situație. Ceea ce solicită reclamanta este contrazis de toate planurile cadastrale. Este adevărat că reclamanta are, conform titlului de proprietate, o suprafață de 1110 m.p. dar nu s-a identificat că această diferență de teren ce îi lipsește s-ar regăsi în curte pârâților. Conform registrului posesorilor, validat prin Hotărârea nr. 143, anexa 2 B, pârâții trebuiau să aibă 0,080 m.p. însă au primit doar 0,070 și le lipsește exact bucata de teren din „fundul curții”. Măsurând terenul rezultă că pârâții nu dețin mai mult teren decât înainte de anul 1989. Nu există nicio probă că terenul aflat suplimentar în posesia pârâților ar aparține reclamantei.
Consideră că acțiunea formulată de reclamantă nu este susținută de nicio probă astfel încât solicită să fie respinsă ca neîntemeiată.
Solicită să se ia act că cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 02.04.2013 sub număr de dosar_ reclamanta N. N. a chemat în judecată pe pârâții M. M. și M. Mitrița, solicitând ca aceștia din urmă să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul cu suprafața de 120 m.p., sub rezerva majorării, teren individualizat în Titlul de proprietate 1753/_ eliberat pe numele M. A., pe care acesta a acaparat-o din proprietatea sa, să se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că, în baza Legii 18/1991, mama sa a primit în proprietate suprafața de 5 ha 6910 m.p. potrivit Titlului de proprietate 1753/_ eliberat la data de 29.11.1999. Din cele 5 ha și 6910 m.p., mama sa a primit în proprietate în intravilan satului Popeni suprafața de 1110 m.p. Pârâții sunt vecinii suprafeței de teren pe latura de sud și au ocupat din proprietatea mamei sale o fâșie de teren lată de aproximativ 10 m și lungă de aproximativ 13 m. La data de 09.02.2003, a decedat M. A. și, conform certificatului de moștenitor 175/20.09.2004 ea este moștenitoare, în calitate de fiică a bunurilor rămase, inclusiv a terenului din intravilan.
La data de 22.04.2013, reclamanta a depus la dosar precizări (fila 13), prin care arătat că imobilul revendicat este situat în Popeni, .. Casa și terenul are număr cadastral stradal 250. Terenul revendicat face parte din Tarlaua 22, ., parcela 1255, parcela_, este în suprafață de aproximativ 122 m.p. și face parte din suprafața de 1110 m.p., intravilan, individualizat în titlul de proprietate 175/_ eliberat pe numele M. A.. Nu există carte funciară și nici documentație cadastrală. Pârâții sunt vecinii săi pe latura de sud și au ocupat din proprietate sa o fâșie de teren lată de aproximativ 10 m și lungă de 13 m.
În drept, a invocat dispozițiile art. 563, art. 560 N. C. civil.
La data de 11.02.2014, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză a pârâților M. G. și M. A. M., în temeiul art. 39 C.proc. civ., motivat de faptul că, după introducerea acțiunii, pârâții au transmis cu titlu oneros imobilul care face obiectul litigiului.
B. Apărările formulate
Pârâții M. M. și M. Mitrița au depus întâmpinare (fila 36), prin care au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În fapt, pârâții a arătat că nu au ocupat teren din proprietatea reclamantei. Terenul stăpânit este amplasat în jurul casei de locuit și se regăsește în titlul de proprietate 805/_ eliberat la data de 31.08.1995. Pentru această suprafață de teren deține și documentație cadastrală, iar posesia o exercită de mai bine de 30 de ani. Nu înțeleg despre ce suprafață de teren face referire reclamanta atunci când susține că au ocupat aproximativ 120 m.p. pentru că ei se învecinează doar în partea de nord. Construcțiile sunt foarte aproape de hat, iar dacă ar fi avute în vedere susținere reclamantei ar trebui ca limita proprietății sale să treacă prin mijlocul casei. Potrivit aerofotograme întocmite înainte de anul 1989, reclamanții au limitele de hotar la fel ca în prezent. Reclamanta nu precizează când s-a făcut pretinsa ocupare. Arată că exercită posesia asupra terenului în forma actuală de mai bine de 30 de ani. Chiar dacă dețin o suprafață în plus ea nu este proprietatea reclamantei. Dacă s-ar regăsi în posesia lor vreun metru pătrat de teren, teren ce s-ar regăsi și în titlul de proprietate al autoarei reclamantei, față de posesia exercitată, susțin că au dobândit dreptul de proprietate prin prescripție achizitivă. În ceea ce privește capătul doi de cerere privind grănițuirea, au considerat că, este lipsit de interes, atâta timp cât există semne vechi de hotar, iar hotarul nu trebuie să schimbe amplasamentul. La limita proprietății dintre ei, sunt amplasați copaci, atât în partea lor, cât și în partea reclamantei. Chiar autoarea acesteia a plantat copacii ce se regăsesc și în prezent. Cea care a făcut gardul ce desparte proprietăților a fost chiar autoarea reclamantei.
- Răspuns la întâmpinare
Reclamanta a depus la dosar un răspuns la întâmpinare (fila 50), prin care a arătat că își menține punctul de vedere exprimat prin cererea de chemare în judecată. Pârâții ocupă o fâșie de teren din proprietatea sa cu o lățime de aproximativ 2 metri. Ocuparea terenului s-a produs după decesul mamei sale prin mutarea gardului despărțitor. Susține că pârâții au ocupat terenul cu rea credință și sunt detentori precari.
D.Probe
Reclamanta a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, titlul de proprietate nr. 1753/_ din data de 29.11.1999, certificat de moștenitor nr. 175 din data de 20.09.2004 emis de Biroul Notarului Public F. L., certificat de atestare fiscală nr. 1622 din data de 11.02.2013, adeverința nr. 4392/18.04.2013, certificat nr._/19.04.2013, contract de vânzare cumpărarea autentificat sub nr. 3295 din data de 17.12.1984.
Pârâtul a depus la dosar următoarele copii de pe înscrisuri: acte de stare civilă, autorizație pentru executare de lucrări nr. 30 din data de 20.07.1981, plan de amplasament a imobilului, plan de încadrare în zonă, încheiere nr._ din data de 22.09.2011, extras de carte funciară, Titlul de proprietate nr. 805/_ din data de 31.09.1995, contract de vânzare cumpărare cu drept de uzufruct viager.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu interogatoriul pârâților (filele 68-69), răspunsurile la interogatoriu fiind atașate la dosar, proba testimonială cu martorii M. C. (fila 73), A. E. (fila 83) - pentru reclamantă și martorii B. C. (fila 71), L. G. (fila 72)- pentru pârâți.
În cauză a fost efectuată expertiza tehnică în specialitatea topometrie, raportul de expertiză fiind depus la dosar la fila 107-188, răspunsul la obiecțiuni la filele 184-202, completare la raportul de expertiză (fila 11), completare la raportul de expertiză nr. 110 din data de 09.05.2014.
II. În fapt:
La data de 17.12.1984 a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3295/17.12.1984, prin care L. D G., în nume propriu și în calitate de mandatar pentru A. T., L. D. și M. C., și D. D. A., a vândut lui M. A., casa de locuit în coproprietate, formată din trei camere, precum și construcții gospodărești anexe, construită din vălătuci și acoperită cu tablă situată în Popeni, ., între vecinii Nord - M. C. și A. P., la sus- M. M., la est - drum sătesc, la vest - Burciagă V., așa cum se indica în schița de plan anexă care face parte integrantă din contract.
Potrivit Titlului de proprietate nr. 1753/_ din data de 29.11.1999, numitei M. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața totală de 5 ha 6910 m.p. în satul Popeni, ., compus din: suprafața de 5 ha 5000 m.p. situat în extravilan și suprafața de teren de 1110 m.p. situat în intravilan din tarlaua 22, parcelele 1253, 1255, 1254.
La data de 09.02.2003, a decedat M. A., iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 175 din data de 20.09.2004, de pe urma acesteia a rămas ca unic moștenitor reclamanta N. N..
Conform Titlului de proprietate nr. 805/_ din data de 31.08.1995, pârâtei M. D. Mitrița i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața totală de 4960 m.p. în satul Popeni, ., compus din: suprafața de 4200 m.p. situat în extravilan și suprafața de teren de 760 m.p. situat în intravilan din tarlaua 22, parcelele 1256,1257.
Anterior, emiterii titlului de proprietate, pe numele pârâtului M. M. a fost emisă Autorizația de executare lucrări nr. 30 din data de 20.07.1981 pentru construcția unei case de locuit P+1 în satul Popeni, .> Imobilul este înscris în cartea funciară nr._.
În baza contractului de vânzare cumpărare cu drept de uzufruct viager, pârâții M. M. și M. Mitrița au vândut pârâților M. G. și M. A. M., nuda proprietate asupra imobilului format din . – construcții și arabil cu suprafața de 760 m.p. împreună cu construcția C1-casă cu trei camere și dependințe construită în anul 1982 din chirpici, vânzătorii rezervându-și dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.
Rezultă că imobilul proprietate reclamantei N. N. se învecinează pe latura de sud cu proprietatea pârâților M. G. și M. A. M., asupra căruia pârâții M. M. și M. Mitrița au constituit un drept de uzufruct viager.
Imobilele terenuri au fost identificate prin expertiza în specialitate topografie efectuat în cauză, M. C.. Astfel, expertul a stabilit că imobilul proprietatea reclamantei are o suprafață real măsurată de 1010 m.p. față de suprafața din acte de 1110 m.p., iar proprietate pârâților M. are o suprafață real măsurată de 885 m.p. față de suprafața din acte de 760 m.p.
Expertul a stabilit că imobilul proprietate reclamantei are o suprafață mai mică decât cea înscrisă în carte cu 090 m.p. față de suprafața înscrisă în Decizia 541/1.12.1991, anexa 64, poz. 215 ( M. A. -S=1100 m.p.); 100 m.p. față de suprafața înscrisă în Titlul de proprietate 1753/_ din data de 29.11._ privind pe M. A.. Imobilul nu avut și nu are forma literei ,,L", așa cum este el materializat pe planul de încadrare în zonă ed. 1977, extras din planul cadastral .. 1989 și Planul topografic al Satului Popeni, .. 1987. În ceea ce privește actele de proprietate, rezultă că imobilul proprietate reclamantei N. N. sunt decizia Prefectului V. nr. 541 din data de 13.12.1991, pentru teren, precum și contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 3295 din data de 17.12.1984 și schema anexă ce face parte din acest contract. Astfel, pentru teren reclamanta are două acte de proprietate cu două suprafețe diferite, respectiv Decizia Prefectului V. nr. 541 din 13.12.1991, anexa 64, nr. crt.215- S=1100 m.p.) și Titlul de proprietate nr. 1753/_ din data de 29.11.1998 - S= 1110 m.p.
În funcție de analiza planului cadastral al comunei Zorleni, a hărților și planurilor întocmite în perioada 1984-1984, s-a stabilit că, forma și dimensiunile terenului situat în Popeni, ., parcelele 1253, 1254, 1255 reprezentat pe aceste documente diferă semnificativ de forma terenului îngrădit și măsurat, diferențele fiind pe laturile de nord, nord-vest și nord. În ceea ce privește latura de sud, aceasta are aceeași formă, linie dreaptă, aceeași dimensiune ( 41 ml) și aceeași poziționare în coordonate stereo atât pe planuri și hărți, cât și real în teren.
În cazul pârâților, îngrăditura actuală a imobilului proprietate pârâților are o suprafață de 885 m.p., suprafața care excede suprafeței din act de 125 m.p. se află în partea de vest a curții. În raport de extrasul din planul cadastral al comunei Zorleni, .. 1989, precum și extrasul din Harta/planul topografic al zonei ed. 1987, . dimensiunile terenului situat în Popeni, ., . identică cu forma terenului îngrădit și măsurat în cadrul expertizei, latura de nord având 41 mm pe plan, deci 41 ml, iar măsurat real în teren – 41,03 ml.
Expertul a propus o singură variante de grănițuire.
- În drept sunt incidente următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 555 C. civ. proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege (alin. 1 ). În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz (alin. 2).
Art. 563 C. civ. stabilește că, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul (alin. 1). Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile codului de procedură civilă (alin. 4).
În conformitate cu art. 566 alin. 1 C. civ. pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat.
Art. 560 din Codul civil stabilește că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.
IV. Soluția instanței:
Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută la secțiunea situație de fapt, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată acțiunea în revendicare cu care a fost învestită formulată de reclamanta N. N., și întemeiată în parte cererea privind grănițuirea proprietății reclamantei de proprietatea M.. Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:
- În ceea ce privește acțiunea în revendicare
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care reclamantul care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul.
Regula înscrisă în art. 1169 C. civ. (aplicabil prezentei cauze, potrivit art. 230 lit. a din Legea 71/2011 și art. 3 din Legea 76/2012) referitoare la sarcina probei își găsește aplicare și în materia acțiunii în revendicare, deci, cel care pretinde că este proprietar trebuie să dovedească dreptul său de proprietate, să justifice un titlu.
În materia revendicării, dovada certă a proprietății s-ar face numai în condițiile probării faptului că o persoană care a transmis dreptul avea calitate de adevărat proprietar, în sensul că acesta l-ar fi dobândit la rândul ei, de la adevăratul proprietar (probatio diabolica). Având în vedere dificultățile de ordin juridic ale probei dreptului de proprietate, în doctrină și jurisprudență s-a conturat noțiunea de titlu în materia revendicării, ca fiind orice act juridic sau jurisdicțional translativ ori declarativ de proprietate care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.
Literatura de specialitate a stabilit că, noțiunea de titlu permite stabilirea unor soluții în funcție de diferitele situații care se pot ivi în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară: când ambele părți prezintă un titlu, când numai una din părți prezintă un titlu, precum și când niciuna din părți nu are titlu.
Așa cum s-a reținut, prin expertiza în specialitatea topometrie, imobilul proprietatea reclamantei are o suprafață real măsurată de 1010 m.p. față de suprafața din acte de 1110 m.p. potrivit Titlului de proprietate 1753/_ din data de 29.11.1998, și de 1100 m.p. conform Deciziei Prefectului V. nr. 541/13.12.1991, iar proprietatea pârâților M. are o suprafață real măsurată de 885 m.p. față de suprafața din acte de 760 m.p.
Reclamanta invocă că pârâții i-au ocupat o fâșie de teren de aproximativ 120 m.p., după decesul autoarei sale, M. A., respectiv suprafața de 125 m.p, identificată în raport de expertiză prin punctele de contur 7-11-5-5-6-7, situată în partea de est a proprietății pârâților M..
Reclamanta a invocat că suprafața revendicată este înscrisă în Titlul de proprietate 1753/_ din data de 29.11.1998, în care este menționată suprafața de teren de 1110 m.p.
Susținerea reclamantei este contrazisă de ansamblul materialului probator în cauză, respectiv interogatoriul pârâților coroborat cu declarațiile martorilor audiați în cauză și concluziile raportului de expertiză M. C..
Astfel, prin răspunsurile la interogatoriu (fila 68-69), pârâții M. M. și M. Mitrița au arătat că nu au ocupat nici o suprafață de teren din proprietatea reclamantei, terenul este același din anul 1982 când au construit casa. Cât a trăit autoarea reclamantei, M. A., nu au fost discuții cu privire la haturi, iar gardul construit de acesta în anul 1984 există și la acest moment și iese exact pe drumul de la stradă.
Nu rezultă din declarațiile martorilor că pârâții au ocupat vreo suprafață de teren din proprietate reclamantei. Astfel, martorul M. C. (fila 73) nu cunoaște dacă N. A. a avut o suprafață de teren la M. în spatele grădinii. Precizează că gradul dintre N. și M. a fost drept, se vede din stradă din drum. Martorul a precizat că ar fi auzit că gardul ar fi fost schimbat, dar nu crede că este adevărat.
Tot astfel, martorul A. E. (fila 83) nu cunoaște dacă A. avea teren în spatele proprietății pârâților. Martorul nu cunoaște dacă pârâții cu frontul radului în proprietate reclamantei. Relatează că gardul dintre proprietăți începe de la stradă și se termină la vecinul C.. Gardul a fost din spini, a fost modificat înainte de a decedat mama Mizicăi, este din plasă și situat pe același amplasament cu gardul din spini.
Pe de altă parte, martorul B. C. (fila 71), audiat în apărare a declarat că a lucrat la gardul ce desparte proprietate părților, în anul 1984, a stricat un gard de spini și făcut un gard din plasă. Gardul a fost făcut de la stradă până în spate în linie dreaptă. La acest moment gardul este același, de asemenea distanța dintre casa M. și gard este aceeași.
Tot astfel, martorul L. D., care a vândut moștenirea lui L. D., casă cu teren, în anul 1984, a arătat că hatul este același cum l-a făcut el în acel an. În spate, M. se învecina cu C. care, la acest moment este decedată. Între M. și A. împărțeala a făcut-o în linie dreaptă dinspre C. spre drum.
Prin urmare, poziția pârâților este confirmată de martorii audiați în cauză în apărare, iar din declarațiile martorilor audiați în susținerea acțiunii de revendicare, la propunerea reclamantei rezultă elemente care conduc la concluzia netemeiniciei susținerii reclamantei.
Așadar, deși pârâții dețin o suprafață de teren mai mare decât cea rezultată din actul de proprietate, nu rezultă că diferența de teren aflată în plus în îngrăditura lor, este teren ocupat din terenul proprietatea reclamantei.
Tot astfel, așa cum s-a reținut în capitolul ,,în fapt" a prezentei hotărâri, din în ceea ce privește latura de sud a proprietății reclamantei aceasta are aceeași formă, linie dreaptă, aceeași dimensiune ( 41 ml) și aceeași poziționare în coordonate stereo atât pe planuri și hărți, cât și real în teren. Terenul nu a avut niciodată forma literei L astfel, cum reclamanta a susținut.
Prin urmare, deși reclamantei îi lipsește, în fapt, o suprafață de teren de aproximativ 120 m.p., față de suprafața înscrisă în titlul de proprietate, nu a făcut dovada că suprafața de teren, lipsă, se află în îngrăditura pârâților.
Rezultă că reclamanta nu deține titlu de proprietate pentru suprafața de 125 m.p. teren identificat în raportul de expertiză prin punctele de contur, situată în îngrăditura reclamantei.
Prin urmare, deși pârâții dețin o suprafață de teren mai mare decât în actele de proprietate, iar reclamanta deține o suprafață mai mică decât are în acte, nu s-a făcut dovada în prezenta cauză că pârâții dețin teren din proprietatea reclamantei, că au ocupat teren de la reclamantă.
2. În ceea ce privește grănițuirea dintre proprietăți, acțiunea în grănițuire este mijlocul juridic prin care proprietarul unui teren solicită stabilirea limitelor materiale ale proprietății sale față de un teren învecinat, este acțiunea reală prin care proprietarul unui teren solicită, în contradictoriu cu vecinul său, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.
Acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și sunt contestate de părți.
Practica judiciară a stabilit că, atât timp cât semnele de hotar există și sunt contestate de către părți, acțiunea în grănițuire nu trebuie respinsă, ci dimpotrivă ea trebuie admisă, chiar dacă limitele dintre terenurile limitrofe e stabilesc pe linia actuală de hotar, în vederea curmării controversei exitente.
Într-o asemenea acțiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implică aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din ascultarea părților și martorilor, administrarea probei cu expertiză și cercetarea la fața locului. Tot astfel, trebuie urmărită și forma terenului, astfel că schițele anexă a actelor de proprietate pot avea relevanță, dar numai dacă oferă date concludente care pot ușura operațiunea de identificare și reconstituire a hotarului real.
În prezenta cauză, este de necontestat că linia de hotar dintre proprietatea reclamantei și proprietatea pârâților nu a fost stabilită prin hotărâre judecătorească și nu există un acord expres, al părților cu privire la stabilirea liniei de hotar, consemnată într-un înscris. Se constată că la acest moment, proprietățile sunt îngrădite, între ele existând un gard.
Rezultă așadar, că există semne de demarcație a proprietăților părților, iar granița este contestată prin prezenta acțiune.
Așa cum s-a reținut, expertul a propus doar o singură variantă de grănițuire. Prin expertiză au fost identificate semne vechi de hotar care se află pe linia actuală a hotarului delimitată de punctele 2 și 7 din raportul de expertiză, atât înspre capătul de est al aliniamentului, cât și spre capătul de vest al acestuia, chiar în zona pe care pârâții dețin terenul ce excede suprafeței din act, astfel: arbore ,,oțetar", arbore ,,dud", arbore ,,oțetar" și arbore ,,salcâm".
Reclamanta a solicitat ca grănițuirea să se facă luându-se în considerare, că suprafața de teren de 125 m.p., deținută în puls de pârâți în îngrăditură îi aparține, respectiv hotar s-ar afla pe linia ce unește punctele 2-11-5" din anexa nr. 1 a suplimentului la expertiză nr. 110 din data de 09.05.2014-fila 35 dosar - vol II.
Varianta propusă de reclamantă nu este confirmată de nicio probă din dosar. Contrar susținerii reclamantei, forma terenului proprietate sa nu a avut niciodată această formă, respectiv a literei L. Această concluzie rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, prin care, expertul, în urma analizării schițelor actelor de proprietate, a hărților, planurilor topografice și a planurilor cadastrale existente la primăria Zorleni a stabilit că linia de hotar dintre cele două proprietăți a fost și este în linie dreaptă.
De asemenea, declarațiile martorilor audiați în cauză confirmă această împrejurare. Mai mult, din declarația martorului B. C. rezultă că gardul dintre cele două proprietăți a fost schimbat de autoarea reclamantei. Gardul a fost inițial din spini și a fost schimbat cu unul din sârmă situat pe același amplasament.
Martorul L. G. a relatat că împărțirea proprietăților părților a fost făcută în linie dreaptă. Același aspect a fost relatat și de martorii M. C. și A. E..
Prin urmare, în raport de ansamblul materialului probator administrat în cauză, de semnele vechi de hotar, instanța apreciază că linia de hotar ce desparte proprietățile părților se află pe amplasamentul gardului actual, conform variantei propuse în raportul de expertiză efectuat în cauză.
C.Asupra cheltuielilor de judecată
Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată astfel:
A. taxa judiciară de timbru și timbru judiciar:
a). pentru acțiunea în grănițuire: suma de 19 lei;
b). acțiunea în revendicare: suma de 104,50 lei și 5 lei;
B. onorariu experți în cuantum de 1550 lei, astfel:
a). pentru acțiunea în grănițuire: suma de 775 lei;
b). acțiunea în revendicare: suma de 775 lei;
C. onorariu avocat în cuantum total de 800 lei, astfel: câte 400 lei pentru cele fiecare capăt de cerere
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, cât și obligația ambelor părți de a suporta cheltuielile de judecată în acțiunea în grănițuire, instanța va admite cererea reclamantei cu privire la cheltuielile de judecată stabilind că:
- pentru acțiunea în grănițuire reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată 19+ 775 lei+400 lei= 1194 lei ; .
În consecință, față de dispozițiile art. 560 C. civ. pârâții au de rambursat ½ din cheltuielile efectuate cu grănițuirea, respectiv suma de 597 lei, iar cheltuielile privind acțiunea în revendicare vor fi suportate de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. N. CNP:_ domiciliată în G., Bulevardul Dunărea, nr.58, ., . B. Șt.L., CNP:_ domiciliată în Bârlad, .-8, ., ., jud. V. în contradictoriu cu pârâții M. M. CNP:_, M. Mitrița CNP:_, M. G. și M. A. M. domiciliați în ., jud. V..
2. Respinge acțiunea în revendicarea suprafeței de 120 m.p. formulată de reclamanta N. N. în contradictoriu cu pârâții M. M., M. Mitrița, M. G. și M. A. M., ca neîntemeiată.
3.Stabilește că linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamantei N. N. cu suprafața de 1110 m.p., situat în satul Popeni, .- conform actului de proprietate, real măsurat 1010 m.p.- conform expertizei M. C. și imobilul proprietatea pârâților cu suprafața de 760 m.p. situată în satul Popeni, . - conform actelor de proprietate și real măsurat de 885 m.p.- conform expertizei M. C., se află pe linia ce unește punctele 2 și 7, potrivit Anexei nr.4 a expertizei în specialitatea topografie, geodezie și cadastru, inițială M. C..
4. Obligă pârâții M. M., M. Mitrița, M. G. și M. A. M. să ramburseze reclamantei suma de 1199 lei reprezentând cheltuieli de judecată privind grănițuirea.
5. Ia act că pârâții își rezervă dreptul să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
6. Numai cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit art. 468C.proc. civ. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.
7. Pronunțată în ședința publică din data de 13.05.2014.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
Red.jude.G.B.28.05.2014
Gref.V.M.B.28.05.2014/7 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 697/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 266/2014. Judecătoria... → |
|---|
