Plângere contravenţională. Sentința nr. 750/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 750/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 5546/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 750/2014
Ședința publică de la 17 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol se află judecarea cauzei Civile privind pe petentul R. O., domiciliat in Bârlad, ., .. A, . și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., cu sediul în V., .. 1, jud. V. având ca obiect plângere contravetionala PV . NR._ DIN 10.11.2013
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, martorii D. M. O. și L. A. G., lipsind:
- intimat - INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la verificarea identității petentului, care se legitimează în baza cărții de identitate.
În temeiul dispozițiilor art. 34 din O 2/2001 instanța procedează la ascultarea petentului. Acesta arată că pe data de 10.11.2013, in timp ce se intorcea din cursă, în Bârlad, pe . oprit de organele de poliție și amendat pentru că avea două persoane in plus în microbuz.
Instanța procedează la audierea martorilor: D. M. O. și L. A. G., sub prestare de jurământ, în conformitate cu prev. art. 321 Cod procedură civilă, declarațiile acestora fiind consemnate în procesele – verbale atașate la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție .
Conform prevederilor art. 394 alin. 1 C. proc. civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 20.11.2013 sub nr._, petentul R. O. a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.11.2013 și în consecință, exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii petentul a arătat că, în fapt, lucrează în calitate de conducător auto la S.C. ROMDAN TRANS S.R.L. și la data de 10.11.2013 în timp ce efectua o cursă Odaia Bursucani-Bârlad a fost oprit de un echipaj de poliție și amendat pentru că ar fi avut în plus două persoane față de numărul maxim de călători admis.
Acesta a mai precizat și că cele două persoane s-au urcat de la ultima stație din satul Trestiana și că ambele au abonament de călătorie.
Petentul nu și-a motivat în drept cererea.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 08.01.2014, intimatul a depus întâmpinare (fila 19) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție.
Intimatul a arătat că în fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.11.2013 s-a reținut în sarcina petentului că pe . a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ efectuând transport de persoane mai multe decât numărul din certificatul de înmatriculare.
Acesta a mai arătat și că procesul-verbal a fost încheiat imediat după constatarea contravenției fiindu-i adus la cunoștință petentului dreptul de a formula obiecțiuni, la rubrica specifică fiind consemnată mențiunea ”Recunosc. Nu sunt.”, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul și că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată direct de către agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu,
În motivarea în drept a întâmpinării, intimatul a invocat dispozițiile art. 205 C. proc. civ, pe cele ale art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și dispozițiile art. 101 alin. 1 pct. 13 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În susținerea acțiunii, petentul a depus, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.11.2013 (fila 4), contract individual de muncă (filele 5-7), carte de identitate (fila 8), carte de identitate și legitimație de călătorie D. M. (fila 15), carte de identitate și legitimație de călătorie L. A.-G. (fila 16), iar intimatul a depus procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.11.2013 (fila 20).
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, se reține că la data de 10.11.2013, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 480 lei în temeiul dispozițiilor art. 101 alin. 1 pct. 13 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată. În sarcina petentului s-a reținut că, pe . a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ efectuând transport de persoane mai multe decât numărul din certificatul de înmatriculare.
Instanța reține și faptul că la rubrica ”Alte mențiuni” a fost consemnat următorul aspect ” Recunosc. Nu sunt”, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat petentului la data de 10.11.2013, iar plângerea a fost depusă la data de 20.11.2013.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este temeinic, fapta existând și fiind în mod corect încadrată în dispozițiile legale.
Conform dispozițiilor art. 101 alin. 1 pct. 13 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor și al obiectelor în sau pe vehicule.
Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Astfel, petentul a recunoscut prin plângerea formulată că avea două persoane în plus față de numărul din certificatul de înmatriculare, aspect susținut și de declarațiile martorelor audiate în cauză din care rezultă cu certitudine fapta reținută în sarcina petentului.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 480 lei (echivalentul a 6 puncte-amendă). Instanța constată că aceasta a fost stabilită în limitele legii, conform prevederilor art. 101 alin. 1 pct. 13 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a celor ale art. 98 alin. 4 lit. c din același act normativ, amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța constată că fapta petentului nu prezintă un grad ridicat de pericol social având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei, respectiv faptul că cele două persoane au urcat de la ultima stație din Trestiana, astfel cum rezultă din declarațiile martorelor audiate și că acestea aveau abonament de călătorie la societatea la care petentul desfășoară activitate. De asemenea, instanța are în vedere la aprecierea gradului scăzut de pericol social și atitudinea de recunoaștere a faptei de către petent. În aceste condiții, sancțiunea aplicată, respectiv amenda în cuantum de 480 lei este prea aspră, scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială putând fi realizate prin atenționarea contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul R. O. împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 10.11.2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 480 lei aplicată prin procesul-verbal pentru contravenție prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 13 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, cu sancțiunea avertisment.
De asemenea, instanța atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă respectarea în viitor a dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul R. O. domiciliat în Bârlad, ., ., ., CNP_ împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.11.2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. cu sediul în V., .. 1, Jud. V..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 480 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._ din data de 10.11.2013 pentru contravenția prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 13 din O.U.G. 195/2002, cu sancțiunea „avertisment”.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
RED. C.D . 31.03.2014
Tehnored. A.v. 31.03.2014
Ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1331/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 756/2014. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
