Plângere contravenţională. Sentința nr. 1331/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1331/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 237/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1331/2014
Ședința publică de la 19 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol se află judecarea cauzei Civile privind pe petenta B. D. domiciliată în Bârlad, .. 7-9, ., . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. cu sediul în V., .. 1, Jud. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile și martorul N. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
In baza probelor administrate in cauză instanța se socotește lămurită și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 24.01.2014 sub nr._, petenta B. D. a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014 și, în consecință, exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii petenta a arătat că, în fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014 a fost sancționată cu amendă în cuantum de 200 lei reținându-se în sarcina sa că la data de 28.11.2013, aflându-se în parcarea din fața blocului C2 de pe . Bârlad ar fi proferat cuvinte jignitoare la adresa numitei N. V. de natură a provoca indignarea acesteia.
Acesta a mai precizat și faptul că cele reținute în procesul-verbal de contravenție nu corespund realității deoarece petenta s-a întâlnit cu numita N. V., însă nu i-a adresat acesteia cuvinte jignitoare și că numita N. V. i-a reproșat fiicei petentei că ar fi parcat autoturismul pe locul ei de parcare, solicitându-i să mute mașina. Petenta a mai arătat și că numita N. V. a formulat o plângere în baza căreia petenta a fost sancționată fără a i se solicita punctul de vedere, precum și faptul că nu a săvârșit contravenția, evitând discuțiile nepotrivite întrucât de față era și nepoata acesteia în vârstă de șapte ani.
Ca temei legal al acțiunii, petentul a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 17.02.2014, intimatul a depus întâmpinare (fila 11) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție.
În motivarea în drept a întâmpinării, intimatul a invocat dispozițiile art. 205 C. proc. civ. și pe cele ale art. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
La data de 28.02.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că înscrisurile depuse de intimat privesc plângerea formulată de către numitul N. I. și că nici una dintre situațiile relatate de acesta nu privesc o eventuală contravenție săvârșită de petentă.
De asemenea, petenta a mai arătat și că declarațiile martorilor nu sunt de natură a demonstra temeinicia procesului-verbal de contravenție întrucât acestea se referă doar la existența unei stări tensionate între cele două familii și că sesizările făcute de N. I. sunt contradictorii, pe de o parte susținând că la data de 30.11.2013 a apelat serviciul 112 deoarece și-ar fi găsit mașina zgâriată, iar din procesul-verbal de preluare a evenimentului rezultă că acesta a sesizat faptul că autoturismul i-ar fi fost blocat, și nu zgâriat.
În susținerea acțiunii, petentul a depus, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014 (fila 4), dovadă comunicare proces-verbal (fila 6), carte de identitate (fila 7), iar intimatul a depus procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014 (fila 12), dovadă comunicare proces-verbal (fila 13), plângeri N. I. (filele 14-15), declarație C. L. S. (fila 16), declarație C. M. (fila 17), declarație B. N. (fila 18), proces-verbal de preluare a evenimentului (fila 19), declarație B. E. (fila 20), declarație B. D. (fila 21), referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală (fila 22), declarație B. G. (fila 23)
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, se reține că la data de 08.01.2014, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petenta a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. În sarcina petentei s-a reținut că, aflându-se în parcarea din fața blocului C2 de pe . Bârlad a proferat cuvinte jignitoare la adresa numitei N. V. de natură a provoca indignarea acesteia.
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat petentei la data de 21.01.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 24.01.2014.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este temeinic, faptele existând și fiind în mod corect încadrate în dispozițiile legale.
Conform dispozițiilor art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, iar potrivit prevederilor art. 4 lit. b din același act normativ, această contravenție se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.
Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate. Astfel, din declarațiile martorei C. L. S. (fila 38), se poate stabili cu certitudine că petenta i-a adresat numitei N. V. cuvinte jignitoare. În ceea ce privește declarațiile martorului B. G. potrivit cărora petenta nu i-a adresat cuvinte jignitoare numitei N. V. vor fi înlăturate de instanță întrucât acestea sunt subiective având în vedere că martorul are calitatea de soț al petentei.
De asemenea, din declarațiile martorului D. M. C. rezultă că petenta nu i-a adresat cuvinte jignitoare numitei N. V., însă se constată că acesta nu a fost de față la momentul în care petenta împreună cu fiica acesteia au avut discuții cu N. V.. Astfel, potrivit susținerilor petentei din plângerea introdusă, susțineri care se coroborează cu cele ale martorei C. L. S., petenta se afla la acel moment doar cu fiica acesteia B. E., iar faptele s-au petrecut în jurul orei 13:00, iar martorul D. M. C. s-a referit la un alt moment, respectiv la cel în care împreună cu petenta și fiica acesteia se afla și martorul B. G., în ziua următoare dimineața, când au sosit organele de poliție.
În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție în condițiile în care din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată, instanța reține că fapta petentei B. D. întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 200 lei. Instanța constată că aceasta a fost stabilită în limitele legii, fiind aplicat minimul amenzii. În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța constată că fapta petentei (de a proferat cuvinte jignitoare la adresa numitei N. V. de natură a provoca indignarea acesteia) este gravă, prin acestea petenta dovedind o sfidare a regulilor de conviețuire. În contextul constatării acestui pericol social ridicat al faptei petentei nu există nici un motiv pentru care s-ar justifica înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială pot fi realizate doar prin sancționarea pecuniară a petentei.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta B. D. împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 08.01.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta B. D. domiciliată în Bârlad, .. 7-9, ., ., CNP_ împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. cu sediul în V., .. 1, Jud. V..
Menține procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.01.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
Red. C.D. 12.06.2014
TEHNORED. A.V. 12.06.2014
EX.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 368/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 750/2014.... → |
|---|
