Plângere contravenţională. Sentința nr. 368/2014. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 368/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 5037/189/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 368/2014

Ședința publică de la 10 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. D.

Grefier A. V.

Pe rol se află judecarea cauzei Civile privind pe petent B. A. V. domiciliat în Gara-Banca, . și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., având ca obiect plângere contravetionala PV . NR._ DIN 9.10.2013

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, martorul P. T.,lipsind:

- intimat - INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța procedează la audierea martorului P. T., sub prestare de jurământ, în conformitate cu prev. art. 321 Cod procedură civilă, declarația acestuia fiind consemnată în procesul – verbal atașat la dosarul cauzei

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.

Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție și restituirea banilor achitați cu titlu de amendă, pe care a achitat-o pentru că nu a știut că poate face contestație.

Conform prevederilor art. 394 alin. 1 C. proc. civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 18.10.2013, sub nr._, petentul B. A. V. a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013, exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale, precum și anularea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în fapt, la data de 09.10.2013 se afla în sensul giratoriu din zona Pescăriei în fața unui depozit, a garat în fața depozitului, iar când a vrut să plece a fost surprins de un echipaj de poliție și sancționat pentru că ar fi mers pe sens opus.

Ca temei legal al acțiunii, petentul a invocat prevederile din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit dispozițiilor art. art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La data de 18.11.2013, intimatul a depus întâmpinare (fila 12) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii.

În motivarea întâmpinării intimatul a arătat că, în fapt, prin procesul-verbal . nr._ din data de 09.10.2013 s-a reținut în sarcina petentului că la aceeași dată a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe sens opus de mers în sensul giratoriu la întors, abatere filmată cu aparatul radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI_.

Intimatul a mai arătat că după constatarea contravenției petentului i-a fost adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, iar la rubrica specifică a fost consemnată mențiunea ”Nu am de făcut mențiuni”, semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.

Acesta a mai menționat în întâmpinarea și că fapta contravențională a fost constatată direct de agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, precum și faptul că din planșele foto rezultă că petentul a circulat pe sensul opus de mers al străzii Paloda, tăind sensul giratoriu.

În motivarea în drept a întâmpinării, intimatul a invocat dispozițiile art. 205 C. proc. civ., pe cele ale art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și prevederile art. 101 alin. 3 lit. d, art. 41 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

În susținerea acțiunii, petentul a depus, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013 (fila 4), carte identitate (fila 6), iar intimatul a depus procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013 (fila 13), chitanță plată amendă (fila 14), buletin verificare metrologică nr._ din data de 11.04.2013 (fila 17), planșe foto (filele 15-16).

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

În fapt, se reține că la data de 09.10.2013, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 480 lei și aplicarea măsurii complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile în temeiul dispozițiilor art. 101 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată. În sarcina petentului s-a reținut că, la aceeași dată, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe sens opus de mers în sensul giratoriu la întors, abatere filmată cu aparatul radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI_.

Instanța reține și faptul că la rubrica ”Alte mențiuni” a fost consemnat următorul aspect ” Nu am de făcut mențiuni”, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.

În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat petentului la data de 09.10.2013, iar plângerea a fost depusă la data de 18.10.2013.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.

Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că motivul de netemeinicie invocat în plângere, acela potrivit căruia în sensul giratoriu există doar un singur sens de mers neputându-se reține săvârșirea unei asemenea contravenții, este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează:

Conform dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III- a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a faptei de a circula pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează în mod regulamentar manevra de depășire.

Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.

Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.

Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.

De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.

În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Astfel din analiza planșelor foto, se poate stabili cu certitudine că petentul a circulat pe sensul opus, tăind sensul giratoriu. De asemenea, petentul nu a dovedit existența unei alte situația de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, martorul propus nefiind de față la săvârșirea faptei.

De asemenea, petentul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa la momentul sancționării, acesta neformulând obiecțiuni și achitând în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii, astfel cum rezultă din chitanța aflată la fila 14.

În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție în condițiile în care din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată, instanța reține că fapta petentului B. A. V. întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de art. 101 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice.

Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.

Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 480 lei (echivalentul a 6 puncte-amendă) și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru 60 de zile. Instanța constată că acestea au fost stabilite în limitele legii, conform prevederilor art. 101 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a celor ale art. 98 alin. 4 lit. c din același act normativ, amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța constată că fapta petentului (de a circula pe contrasens) este destul de gravă, prin aceasta petentul dovedind o sfidare a regulilor de circulație. În contextul constatării acestui pericol social ridicat al faptei petentului nu există nici un motiv pentru care s-ar justifica înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială pot fi realizate doar prin sancționarea pecuniară a petentului.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul B. A. V. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B. A. V. domiciliat în Gara-Banca, ., CNP_3 împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. cu sediul în V., .. 1, Jud. V..

Menține procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.02.2014.

PREȘEDINTEGREFIER

C. DARIEALINA V.

Red. C.D. 03.03.2014

TEHNORED. A.V. 03.03.2014

EX.4

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 368/2014. Judecătoria BÂRLAD