Ordin de protecţie. Sentința nr. 1104/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1104/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 1104/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
Bârlad, ., județul V.
Înregistrată în evidența A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3380/2006
Tel: 0235/_; Tel/Fax: 0235/_; Fax: 0235/_; E-mail :_
DOSAR nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1104/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 30.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D.-M. T.
GREFIER: D. H.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Judecătoria Bârlad a fost reprezentat de procuror G. I.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în Bârlad .. 4 jud. V., pentru reclamanta B. M. E., domiciliată în . în contradictoriu cu pârâtul N. G., domiciliat în . având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu a răspuns reclamanta B. M. E. personal și asistat de avocat din oficiu P. M. și pârâtul N. G. personal și asistat de avocat din oficiu C. I. și martorul ETVEȘ A. lipsă fiind reclamanta COMPLEX DE SERVICII COMUNITARE NR.2 BÂRLAD CENTRUL DE URGENȚĂ PENTRU VICTIMILE VIOLENTEI ÎN FAMILIE - DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI prin reprezentanți legali.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect ordin de protecție;
- cauza se află la administrare probatoriu;
Apărătorul reclamantei B. M. E. depune la dosar înscrisuri: o sentință civilă de divorț a reclamantei, copiile certificatelor de naștere ale minorilor din care rezultă că aceștia sunt doar ai săi și nu și ai pârâtului, provenind dintr-o căsătorie anterioară, și înscrisuri din care rezultă că reclamanta are o locuință. Depune chestionarul cu întrebări pentru interogatoriul pârâtului N. G..
Se procedează la luarea interogatoriului pârâtului N. G., răspunsurile acestuia fiind consemnate în chestionar și atașate la dosarul cauzei.
Se procedează la luarea interogatoriului reclamantei B. M. E. dispus de către instanță din oficiu.
Apărătorul pârâtului N. Gheoghe solicită instanței să interpeleze reclamanta cu privire la relația acestora și anume să precizeze aceasta dacă mai locuiește cu pârâtul; dacă nu mai locuiește cu pârâtul să precizeze de când.
Interpelată de către instanță, reclamanta B. M. E. arată că nu mai locuiește cu pârâtul de cca. 8 luni de zile și anume de dinainte ca acesta să plece în Spania, cam din luna iulie a anului 2014. Din luna iulie și până în vinerea Paștelui de anul acesta nu au mai locuit împreună. Au mai vorbit la telefon. S-au despărțit cam cu două luni înainte să plece el în Spania.
Instanța interpelează reclamanta dacă înainte de a pleca pârâtul în Spania acesta a venit la ea și dacă a stat peste noapte.
Reclamanta precizează că pârâtul a venit la ea, dar nu a rămas peste noapte.
Întrebarea nr. 1 adresată de către instanță: Pârâtul v-a lovit în Vinerea mare?
Reclamanta B. M. E. – da.
Întrebarea nr. 2 adresată de către instanță: Unde v-a lovit, în curtea dvs.?
Reclamanta B. M. E. – Nu, în stradă.
Întrebarea nr. 3 adresată de către instanță: Și mai era cineva de față?
Reclamanta B. M. E. - Mai erau oameni, dar s-au ascuns de frică să nu fie martori.
Întrebarea nr. 4 adresată de către instanță: Și cine a anunțat Centrul?
Reclamanta B. M. E. – Domnul polițist din . au venit dimineață la ora 08.30. Am mers de bunăvoie la centru.
Instanța interpelază pârâtul cu privire la durata relației lor.
Interpelat pârâtul N. G. arată că se mai vizitau înainte de a pleca în Spania, chiar și în ultimele două săptămâni înainte de a pleca se mai vizitau. A plecat pe data de 12 septembrie 2014 și a fost la ea chiar și în ziua de dinainte de plecare. Chiar cu o seară înainte a fost la reclamantă și au fost împreună la discotecă.
Apărătorul pârâtului îl întreabă pe acesta dacă la acel moment mai locuiau împreună.
Pârâtul N. G. arată că la acel moment nu mai locuiau împreună însă în acea seara a fost împreună cu reclamanta la discotecă. Pe perioada cât a fost în Spania a vorbit la telefon cu aceasta și i-a trimis chiar și bani din Spania, mai exact suma de 240 de euro pentru care are chitanțe. Înfățișează instanței originalele chitanțelor.
La solicitarea instanței, precizează că va face copii și le va depune la dosar în ședința de astăzi.
Reclamanta arată că a primit banii de la pârât pentru ce a furat din curtea sa, dar nu pentru că avea nevoie de ajutor din partea acestuia.
Apărătorul pârâtului N. G. arată că înțelege să invoce excepția inadmisibilității prezentei cereri întrucât părțile nu mai locuiau împreună și nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru admisibilitate.
Instanța acordă cuvântul părților și reprezentantului Parchetului cu privire la excepția invocată.
Apărătorul reclamantei B. M. E. solicită instanței respingerea excepției inadmisibilității invocată de către apărătorul pârâtului întrucât așa cum au susținut părțile actele de violență au fost exercitate chiar dacă părțile nu mai locuiau împreună. Violența a existat continuu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că dispozițiile art. 5 lit. c din legea nr. 217/2003 preved condițiile de admisibilitate ale ordinului de protecție. Solicită unirea excepției inadmisibilității cu fondul cauzei.
Instanța, deliberând unește excepția inadmisibilității invocată de apărătorului pârâtului N. G. cu fondul cauzei.
Instanța interpelează pârâtul cu privire la relația pe care o avea cu reclamanta atunci când era în Spania și dacă din punctul său de vedere relația cu reclamanta era terminată sau nu.
Pârâtul N. G. precizează că o suna la telefon pe reclamantă și o întreba ce face. Reclamanta i-a spus că relația s-a terminat după cca. două luni după ce a plecat în Spania.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței să interpeleze pârâtul N. G. cu privire la durata relației de concubinaj.
Pârâtul N. G. precizează că relația de concubinaj a durat un an și jumătate până după Paștele de anul trecut. După paștele de anul trecută au mai stat două luni și apoi s-a mutat la el acasă.
Apărătorul reclamantei B. M. E. arată întreabă reclamantul dacă se mai vizitau după ce s-au despărțit.
Pârâtul N. G. arată că se mai vizitau de cca trei ori pe săptămână.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței să interpeleze pârâtul N. G. și acesta să precizeze dacă după ce a venit din el din Spania, părțile au mai conviețuit împreună.
Interpelat, pârâtul precizează că nu au mai locuit împreună după ce a venit el din Spania.
Se audiază martorul Etveș A. sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată în proces verbal și atașată la dosarul cauzei.
Instanța solicită reclamantei să precizeze dacă a formulat plângeri împotriva pârâtului la poliție.
Reclamanta B. M. E. precizează că a formulat plângere împotriva pârâtului cam cu o lună înainte să vină acesta din Spania.
Instanța solicită pârâtului N. G. să precizeze când a mers la reclamantă după ce a venit din Spania și dacă a lovit-o.
Pârâtul N. G. precizează că a mers la reclamantă acasă a doua zi după ce a venit din Spania și a lovit-o pe aceasta în stradă. Regretă ce a făcut. Reclamanta nu i-a făcut nimic.
Interpelate părțile, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauza de față.
În temeiul art. 244 al. 1 C.proc.civ. declară închisă cercetarea judecătorească și întrucât cercetarea judecătorească a avut loc în ședința publică instanța apreciază că publicitatea dezbaterilor este asigurată în ședința publică de astăzi, motiv pentru care, în temeiul art. 392 C.proc.civ. declară deschise dezbaterile asupra fondului, acordând cuvântul.
Având cuvântul pe fondul cauzei, apărătorul reclamantei solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum va fi precizată. Sunt îndeplinite condițiile cerute de lege și cererea a fost dovedită. Părțile au avut o relație de concubinaj care la început a mers bine și ulterior s-a deteriorat datorită violențelor exercitate de pârât. A lovit-o pe reclamantă și pe copiii acesteia și a și recunoscut pârâtul că a fost violent față de reclamantă. Copiii se tem de această relație. Sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea acțiunii. Solicită admiterea acțiunii și să se dispună reintegrarea victimei și a copiilor săi în locuința acesteia, stabilirea unei limite de 500 metri pe care să o respecte pârâtul față de reclamantă, față de locul de muncă al acesteia la . Fruntișeni, față de școala pe care o frecventează copiii săi și față de copiii săi. Să se interzică pârâtului să ia legătura telefonic cu reclamanta. Este avocat din oficiu, oficiu neachitat și depune referatul la dosar.
Având cuvântul pe fondul cauzei, apărătorul pârâtului av. C. I. arată că părțile s-au despărțit de mult. Nu mai locuiau împreună. Din acest motiv cererea formulată de reclamantă este inadmisibilă. Evacuarea și reintegrarea în spațiu au rămas fără obiect iar cu privire la distanța de 500 m solicitată de reclamantă apreciază că nu este posibilă. Distanța solicitată este prea mare având în vedere că în speță este vorba despre un ., iar pârâtul trebuie să meargă și el la magazin. Cu privire la contactul telefonic între părți lasă la aprecierea instanței. Avocat din oficiu, oficiu neachitat.
Având cuvântul pe fondul cauzei, Reprezentantul Ministerului Public arată că dispozițiile art. 3, art. 5 lit. c și art. 23 din legea nr. 217/2003 prevăd anumite condiții de admisibilitate. Dispozițiile art. 5 lit. c din legea nr. 217/2003 prevăd că prin membru de familie se înțeleg persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc, or în prezenta cauză părțile au încetat să mai conviețuiască împreună în același imobil. Conviețuirea ar trebui să fie actuală pentru a fi îndeplinite condițiile legale. Solicită respingerea cererii privind emiterea ordinului de protecție și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Cu privire la faptele penale semnalate de reclamantă prin plângerile formulate de către aceasta urmează să fie valorificate în cadrul unui eventual proces penal.
Apărătorul reclamantei av. P. M. arată că pârâtul a fost de acord cu emiterea ordinului de protecție solicitat de reclamantă.
Apărătorul pârâtului, av. C. I. în replică precizează că în această situație nu are nici o relevanță consimțământul pârâtului.
În temeiul art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanța a pronunțat următoarea hotărâre:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bârlad sub nr._ la data de 20.04.2014 reclamanta B. M. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul N. G. emiterea ordinului de protecție prin care să se dispună, evacuarea temporară a pârâtului din locuință, reintegrarea victimei și a copiilor în locuința familiei, limitarea dreptului de folosință al pârâtului, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de victimă, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de copiii victimei sau alte rude ale acesteia, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate, interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în alt mod cu victima, încredințarea copiilor minori către petentă.
În fapt, reclamanta a arătat că pârâtul a fost agresiv atât fizic cât și verbal, atât cu ea, cât și cu copiii acesteia, fiind nevoită să părăsească domiciliul.
A considerat reclamanta că se află într-o permanentă stare de pericol, având în vedere actele de violență fizică și psihică permanente la care au fost supuși.
Reclamanta a atașat următoarele copii de pe înscrisuri:copie carte de identitate.
Cererea de emitere a ordinului de protecție este scutită de taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în conformitate cu art. 27 indice 2 alin. 2 din Legea 217/2003 modificată prin Legea nr. 25/2012.
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în fața instanței.
În conformitate cu art. 27 indice 3 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, modificată prin Legea nr. 25/2012 a fost asigurată asistența juridică a pârâtului de avocatul din oficiu C. I., iar în conformitate cu art. 27 indice 3 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, modificată prin Legea nr. 25/2012 a fost asigurată asistența juridică a reclamantei, la cerere, de avocatul din oficiu P. M..
La solicitarea instanței au fost înaintate la dosar următoarele: adresa nr._ din data de 24.04.2015, adresa nr. 1319 din data de 29.04.2015.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul EDVEȘ A., pentru reclamantă, respectiv proba cu interogatoriul pârâtului.
La termenul de judecată din 27.04.2015, reclamanta a precizat acțiunea, arătând că solicită evacuarea pârâtului din locuința mătușii acesteia, situată în ., ca acesta să nu se mai apropie de ea la o distanță de cca. 500 m, să nu se apropie nici de mătușa acesteia sau de magazinul din . ocazional, aparținând ..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanta și pârâtul au avut o relație de concubinaj neîntreruptă începând din luna aprilie 2013, locuind împreună până în urmă cu aproximativ 8 luni, până când pârâtul a plecat în Spania.
Cu toate că, din acel moment pârâtul nu a mai locuit împreună cu reclamanta, se reține că aceștia au mai ținut legătura telefonic și s-au mai întâlnit ulterior, de mai multe ori, așa cum însuși pârâtul a recunoscut, interogat fiind la termenul de față.
Pe parcursul relației pârâtul a devenit extrem de violent cu reclamanta, atât fizic cât și verbal, acesta recunoscând că a lovit-o pe aceasta în repetate rânduri, a amenințat-o și că a țipat la copiii minori ai acesteia.
Actele de violență din partea pârâtului au continuat și după părăsirea locuinței comune, reclamanta primind amenințări prin mesaje telefonice, toate culminând cu lovirea acesteia în data de 11.04.2015, în plină stradă. Din acel moment, reclamanta a locuit cu copiii minori în plasament.
Poziția exprimată de către pârât pe tot parcursul cercetării procesului a fost de recunoaștere a actelor de violență față de reclamantă, arătând că regretă faptele săvârșite și că este de acord cu admiterea prezentei acțiuni.
Situația de fapt, astfel cum a fost expusă, a reieșit din interogatoriile la care au fost supuși atât reclamanta, cât și pârâtul, la termenul de față, precum și declarația martorului ascultat în prezenta cauză.
Art.1 indice 1 din Legea nr. 217/2003, modificată prin Legea nr.25/2012, protecția și promovarea drepturilor victimelor violenței în familie se realizează în conformitate cu principiul legalității; principiul respectării demnității umane; principiul prevenirii săvârșirii actelor de violență în familie; principiul celerității; principiul parteneriatului; principiul egalității de șanse și de tratament
Art. 2 din același act normativ decretează că, în sensul prezentei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Conform art. 26, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsurile - obligații sau interdicții, prevăzute în mod expres.
Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută, instanța constată că se impune emiterea ordinului de protecție a reclamnatei, pentru următoarele argumente:
Ordinul de protecție reprezintă un instrument complex care să poată fi utilizat în regim de urgență pentru a înlătura, de îndată, expunerea la tratamentele agresive a victimelor violenței în familie. Scopul acestuia îl reprezintă înlăturarea unui pericol iminent la care victima poate fi expusă și care poate genera situații de comitere împotriva sa a unor infracțiuni grave cu privire chiar la dreptul său la viață.
Ordinul de protecție se poate emite dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) să se constate comiterea de acte de violență, care, conform art. 4 din Legea nr. 217/2003 poate fi, verbală (adresarea printr-un limbaj brutal), psihologică (provocarea unei stări de temere de suferință psihică, de tensiune, etc.), fizică (vătămare a integrității corporale ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, etc.), sexuală (agresiune sexuală), economică (interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară), socială (izolarea de familie), spirituală.
b) actele de violență să fie de natură să pună în pericol viața, integritatea sau libertatea victimei, pericolul să fie iminent;
c) actele să fie de violență în familie (Legea nr. 217/2003 are în vedere prevenirea și combaterea violenței în familie), în sensul că este comis de un membru de familie al victimei, în accepțiunea extinsă oferită de art. 5 din Legea nr. 217/2003.
În textul art. 5 legiuitorul definește noțiunea de membru de familie conferindu-i un înțeles special și extensiv față de legea civilă în general, și anume:
• ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;
• soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;
• persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;
• tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau în drept drepturile față de persoana copilului;
• reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.
Se observă astfel că legiuitorul extinde noțiunea de membru de familie chiar și asupra unor persoane care nu au astfel de legături cu victima, tocmai în vederea conferirii unei protecții sporite față de toți cei care conviețuiesc cu sau fără existența unor raporturi de rudenie ori afinitate.
Cu toate că în dreptul nostru, de regulă, nu se conferă efecte juridice relațiilor care nu îmbracă o formă prevăzută de lege (căsătorie, rudenie), așa cum rezultă și din cuprinsul art. 277 C.Civ., care interzice și nu echivalează alte forme de conviețuire în afară de căsătorie, ordinul de protecție se referă și la aceste categorii de persoane.
Prin urmare disp. art. 5 din Legea nr. 217/2003, republicată, trebuie interpretată în sensul că prin membru de familie se înțelege și „persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc”, adică acele persoane care au avut o relație de concubinaj, aceștia având o relație asemănătoare aceleia dintre soți.
Prin urmare, sintagma „care conviețuiesc„ nu trebuie interpretată în sensul că legiuitorul a instituit cerința ca victima să conviețuiască cu agresorul la data solicitării ordinului de protecție, o asemenea condiție fiind greu de îndeplinit in condițiile în care, intre cele doua părți exista relații tensionate, conflictuale care determină de cele mai multe ori victima să-și părăsească locuința.
Legiuitorul a stabilit in art. 5 lit. c faptul că protecția conferită de lege se extinde și asupra celor care s-au aflat la un moment dat într-o relație de concubinaj, indiferent dacă la data solicitării ordinului de protecție mai conviețuiau sau nu împreuna, sintagma arătată în precedent fiind destinată să definească în mod clar categoria de persoane ce intra sub incidenta art. 5 lit. c, respectiv a concubinilor.
O altă interpretare ar fi de natură să excludă din sfera de protecție a legii o categorie importantă de persoane, deși relațiile pe care acestea le-au stabilit au natura unor relații similare celor de familie.
În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, în interpretarea art. 8 din Convenție referitor la viața privată, recunoaște nu numai relațiile de natură biologică, ci și relațiile de ordin afectiv în baza cărora se creează raporturi asemănătoare celor de familie.
Legea definește în art. 2 alin. (1) înțelesul juridic al conceptului de violență în familieca reprezentând „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”, pentru ca în alin. (2) al aceluiași articol noțiunea să se completeze dispunându-se că reprezintă violență în familie și „împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale”.
Așadar, instanța constată ca reclamanta din prezenta cauză este supusă unor forme de violenta verbală prin folosirea unui limbaj jignitor și a amenințărilor, unei violențe psihologice prin provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică și nu în ultimul rând unei violente fizice concretizată în fapte de lovire recunoscute de către pârât.
Aceasta fiind situația de fapt rezultată din probele administrate si dispozițiile legale incidente în cauza, și întrucât probele administrate în cauză dovedesc fără putință de tăgadă că între părți a existat o stare conflictuală continuă, de la momentul la care pârâtul a părăsit locuința comună și până în prezent, prin manifestarea de acte de violență fizică, verbală și psihologică asupra reclamantei.
Având în vedere aceste aspecte, văzând starea conflictuală existentă între părți, pentru a preîntâmpina și alte conflicte care ar putea genera situații mult mai grave, instanța apreciază că, se impune emiterea ordinului de protecție a reclamantei B. M. E..
Prin urmare, va aplica următoarele măsuri pe durata maxima prevazută de lege, respectiv 6 luni, și anume: în temeiul disp. art. 23 alin. 1 lit. d din Legea nr. 217/2003 republicată:
- va obliga pârâtul N. G. să păstreze o distanță minimă de 100 m față de reclamanta B. M. E..
- va obliga pârâtul N. G. să păstreze o distanță minimă de 100 m față de domiciliul, respectiv reședința reclamantei, respectiv cel situat în satul Fruntișeni, ..
- va obligă pârâtul N. G. să păstreze o distanță minimă de 100 m față de unitatea de învățământ frecventată de copiii reclamantei, respectiv Școala G. cu clasele I-VIII din ., jud. V..
Va respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de magazinul aparținând societății .. din ., jud. V. întrucât nu s-a făcut dovada raporturilor de muncă existente între reclamantă și acest angajator.
În baza art.23 alin. 1 lit. f din Legea 217/2003 republicată, va interzice pârâtului luarea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu reclamanta.
În temeiul disp. art. 23 alin. 3 din Legea nr. 217/2003 republicată, va obliga pârâtul să urmeze consiliere psihologică o măsură putând ajuta la normalizarea relațiilor dintre părți si la ameliorarea comportamentului agresiv al pârâtului, în vederea prevenirii și combaterii oricăror alte forme de violență din partea acestuia, asupra reclamantei.
În temeiul art. 31 alin. 2 din Legea nr. 217/2003 dispune punerea de îndată în executare a prezentului ordin de protecție sub supravegherea poliției.
În temeiul art. 27 indice 8 din Legea 217/2003 instanța va pune în vedere pârâtului N. G. că încălcarea măsurilor prevăzute de prezentul ordin constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești și se pedepsește cu închisoarea.
În temeiul art. 31 din Legea nr. 217/2003 ordinul de protecție se va comunica de îndată Poliției Comunei Fruntișeni precum și Secției Rurale a Poliției Municipiului Bârlad.
Asupra cheltuielilor de judecată
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariu avocat din oficiu de 400 lei va fi plătit Baroului V. din Fondurile Ministerului Justiției și a Libertăților Cetățenești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în Bârlad .. 4 jud. V., pentru reclamanta B. M.-E., având CNP_ și domiciliată în ., jud. V., în contradictoriu cu pârâtul N. G., având CNP_ și domiciliat în ., jud. V..
În temeiul disp. art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 republicată, emite următorul ORDIN DE PROTECȚIE, prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin dispune următoarele:
În temeiul disp. art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 217/2003 republicată dispune reintegrarea reclamantei B. M.-E. și a copiilor acesteia în locuința situată în locuința bunicilor acesteia din satul Fruntișeni, ..
În temeiul disp. art. 23 alin. 1 lit. d din Legea nr. 217/2003 republicată:
- Obligă pârâtul N. G. să păstreze distanța de minim 100 m față de reclamanta B. M.-E. și față de copiii acesteia B. N.-A. și B. A. P..
- Obligă pârâtul N. G. să păstreze o distanță minimă de 100 m față de domiciliul, respectiv reședința reclamantei, respectiv cel situat în satul Fruntișeni, ..
- Obligă pârâtul N. G. să păstreze o distanță minimă de 100 m față de unitatea de învățământ frecventată de copiii reclamantei, respectiv Școala G. cu clasele I-VIII din ., jud. V. și respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de magazinul aparținând societății .. din ., jud. V..
În baza art. 23 alin. 1 lit. f din Legea 217/2003 republicată, interzice pârâtului luarea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu reclamanta.
În temeiul disp. art. 23 alin. 3 din Legea nr. 217/2003 republicată, obligă pârâtul să urmeze consiliere psihologică.
În baza art. 29 din Legea 217/2003 republicată, prezentul ordin de protecție este executoriu, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
În temeiul art. 31 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prezentul ordin se comunică de îndată structurilor Poliției Române de la locuința reclamantei și a pârâtului, respectiv Postului de Poliție al Comunei Fruntișeni, precum și Secției Rurale a Poliției Bârlad.
În temeiul art. 31 alin. 2 din Legea nr. 217/2003 dispune punerea de îndată în executare a prezentului ordin de protecție sub supravegherea poliției.
Obligă pârâtul N. G. să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat, din care, onorariile avocaților din oficiu de 400 lei vor fi plătite Baroului V. din Fondurile Ministerului Justiției și a Libertăților Cetățenești.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D.-M. T. D. H.
Red. Jud. T.D.M 30.04.2015
Tehnoredactat/listat D.H. 5 ex/30.04.2015.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2563/2015. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
