Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1403/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1403/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 45/189/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1403/2015
Ședința publică de la 02 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier C. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. N., reclamant B. M. soți domiciliați în B., ., ., . și pe pârât U. B., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind: - reclamant - B. M., - reclamant - B. N. și - pârât - U. B., răspunde pentru reclamanți av.C. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 02.06.2015 a fost înregistrat răspunsul la interogatoriu depus de pîrîtă.
Nemaifiind alte cereri formulate de soluționat și probe de administrat instanța declară terminată cercetarea judecătorească, deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvîntul;
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară ultimilor 3 ani invocată de pîrîtă.
Apărătoarea reclamanților precizează că a solicitat contravaloarea lipsei de folosință pentru ultimii 3 ani. Solicită respingerea excepției. S-a solicitat c/val lipsei de folosință calculată pentru aceeași perioadă.
Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii. Primăria a propus soluționarea litigiului pe cale amiabilă. Reclamanții pentru schimbul propus au făcut documentație cadastrală, au contactat mediator, au făcut contract de mediere. Există o situație de fapt recunoscută, construcția este amplasată pe terenul reclamanților și trebuie demolată. Lipsa de folosință se raportează expertizei cu care au fost de acord. Pîrîta a fost de acord și cu cel de-al treilea capăt de cerere, au recunoscut că nu din cauza reclamanților s-au făcut cheltuielile. Suprafața de teren face parte dintr-o proprietate mai mare a reclamanților din care 22 mp sunt ocupați de construcția pîrîtei. Solicită obligarea pîrîtei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 07.01.2015 sub număr de dosar_ reclamanții B. N. și B. M. au chemat în judecată pe pârâta unitatea Administrativ Teritorială B., solicitând:
- pârâta să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 22 m.p. sub rezerva majorării;
- pârâta să ridice construcțiile pe terenul proprietate sa din B., . cu nr. cadastral provizoriu;
- pârâta să fie obligată la plata sumei de 9.000 lei sub rezerva majorării reprezentând despăgubirilor/lipsa de folosință calculată de la momentul ocupării și până în prezent;
- obligarea pârâților la plata sumei de 3026 lei cu titlu de despăgubiri;
- cu cheltuieli de judecată
În fapt, reclamanții au arătat că, în anul 1972 a cumpărat un imobil ce era amplasat pe .. Pentru că s-au făcut lucrări de sistematizare terenul a fost luat, recăpătând proprietatea abia în anul 1990. Prin Ordinul Prefectului nr.37 din 26.05.1999 s-a reconstituit dreptul de proprietate fiind înscriși în tabelul anexă la ordinul 37 la poziția 13. Din 554,88 m.p. a primit 121 m.p., Lângă terenul ce le-a fost reconstituit Primăria B. a început edificarea unor construcții. În momentul în acre au dorit să edifice un garaj și a solicitat autorizație a aflat că Primăria refuză eliberarea autorizației pentru că garajul ar împiedica accesul la construcția pe care o efectuau. Cu această ocazie au constat că anumite construcții erau amplasate parțial pe terenul proprietate sa. Această situație a arătat-o în cadrul dosarului civil_ ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei B. și care în prezent s-a perimat. Cu ocazia administrării probatoriului s-a constat că pe suprafața de teren proprietate sa pârâta a edificat mai multe construcții, respectiv o suprafață de 22 m.p. este afectată de construcția reprezentând centrala termică, iar suprafața de 4 m.p, este afectată de bordura blocului și locul de joacă. Susține că pârâta avea cunoștință, al momentul edificării construcțiilor de întinderea proprietății sale și cu rea credință a edificat construcțiile pe proprietatea sa. A încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, reprezentanții pârâtei fiind conștienți de greșeala pe care au comis-o. Prin Încheierea din data de 05.03.2014 instanța a suspendat cauza, urmând să soluționeze cauza pe cale amiabilă. La cererea pârâtei a efectuat acte de dezmembrare a proprietății, iar pârâta i-a propus un schimb de teren. Au apelat și la un mediator, încheindu-se un acord de mediere. Dosarul aflat pe rolul Judecătoriei s-a perimat, iar culpa pentru perimare aparține pârâtei care a tot amânat prezentarea la mediator și punerea în discuție a acordului de mediere.
Pentru a da curs propunerii exprimate de pârâți în cadrul dosarului_ a fost nevoie să efectueze următoarele cheltuieli: taxa de pregătire acord de mediere-100 lei; acord de mediere-250 lei; taxa de dezmembrare teren - 400 lei; onorariu asistență juridică-700 lei; taxa judiciară de timbru -386 lei; onorariu expert tehnic L. L. - 1190 lei. În cadrul acordului de mediere și la cererea expresă a părților s-a întocmit un raport de expertiză tehnică imobiliară raport întocmit de G. V., în cadrul căreia s-a stabilit lipsa de folosință a unui m.p. la suma de 135,32 lei/m.p./ an, iar pârâții au achiesat la această valoare a lipsei de folosință.
În drept, au invocat dispozițiile art. 563 și urm. C. civ., art. 593, art.630, 566 și art. 1357 C. civ.
B. Apărările formulate
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În fapt, a susținut că, pe rolul Judecătoriei B. a fost înregistrată sub nr._, cererea de revendicare formulată de reclamanți cu privire la terenul situat în B., ., jud. V.. La termenul din data de 05.03.2014, la cererea ambelor părți, s-a solicitat suspendarea cauzei în vederea încheierii unui acord de mediere cu privire la solicitarea reclamantului. Ca urmare a participării celor două părți la ședințele de mediere s-a încheiat acordul de mediere, prin care municipiul B. a convenit efectuarea unui schimb de terenuri. Pentru suprafața de 33 m.p. proprietatea reclamanților, ocupată așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză tehnică judiciară de centrala termică a blocului ANL i s-a propus un teren cu suprafața de 500 m.p. situat în . proprietatea U. B.. Acordul de mediere încheiat între executiv a fost propus spre analiză autorității deliberative Consiliul Local municipal B., în ședința publică din data de 28.11.2014 sub forma unui proiect de hotărâre privind efectuarea unui schimb de terenuri între Municipiul B.. Proiectul nu a primit aviz favorabil motivându-se că există o disproporție foarte mare între terenul cu suprafața de 500 m.p. propus de instituție și terenul cu suprafața de 53 m.p. aparținând reclamanților. Proiectul de Hotărâre a fost respins de către Consiliul Local municipal B. acordul de mediere rămânând fără finalitate. Susțin că au încercat soluționare cauzei pe cale amiabilă, cheltuielile de mediere fiind suportate de ambele părți. Nu se poate reține culpa sa, atât timp cât executivul a supus spre aprobare autorității deliberative acordul de mediere cu care cele două părți au fost de acord. În ceea ce privește lipsa de folosință a invocat că este împlinit termenul de prescripție pentru perioada solicitată de reclamant, urmând a fi calculate despăgubirile pentru lipsa de folosință a terenului aferentă ultimilor 3 ani,
C. Probe
Reclamanta a depus la dosar copii de pe înscrisuri.
Pârâta a depus la dosar copii de pe înscrisuri.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
II. În fapt:
Prin Ordinul nr. 37 de la data de 26.05.1999 al Prefectului Județului V., pentru reclamanții B. N. și B. M. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 121 m.p. situat în B., ., jud. V., iar prin procesul verbal nr. 677 din data de 06.11.201 reclamanții au fost puși în posesie cu terenul având următoarele vecinătăți: Nord- C. S., Est- domeniul privat al municipiului B., Sud - domeniul public al municipiului B., Vest- punct gospodăresc.
La data de 16.09.2013 reclamanții B. N. și B. M. au promovat în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială B. o cerere la Judecătoria B., înregistrată cu nr._ prin care au solicitat restituirea suprafeței de aproape 7 m.p. a terenului situat din B., ., jud. V., precum și ridicarea construcțiilor aflate pe această suprafață de teren. Ulterior, cererea a fost precizată.
În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică în specialitatea topometrie L. L. care a stabilit că, din suprafața de 121 m.p., suprafața de 22 m.p., parte din această suprafață este ocupată astfel:
- 4 m.p. de bordura blocului și locul de joacă;
- 18 m.p. de centrala termică a blocului ANL.
În aceeași cauză a fost efectuată cercetarea la fața locului ( fila 67), prin care s-a stabilit că, centrala termică care deservește blocul aflat la sudul proprietății reclamanților se află pe terenul reclamaților. Clădirea în acre este centrala este construită odată cu blocul în anul 2003.
În cadrul procesului au fost efectuate următoarele cheltuieli de judecată: taxa judiciară de timbru în cuantum de 405 lei conform chitanțelor depuse la dosar, suma de 1190 lei reprezentând onorariu expertiză în specialitatea topometrie L. L..
Prin Încheierea din ședința din data de 05.03.2014 a Judecătoria B., la cererea ambelor părți, s-a dispus suspendarea judecății cauzei în baza art. 411 alin. 1 pct. 1 C.proc. civ.
Prin Sentința civilă nr. 2158/2014 de la data de 24.09.2014 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria B. a constat perimată acțiunea în revendicare formulată de reclamanții B. N. și B. M. în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului B..
Ulterior, în luna octombrie 2014, părțile s-au prezentat la Biroul de mediator P. I. pentru încheierea unui acord de mediere, iar la data de 10.11.2014 a fost încheiat Acordul de medie nr. 3/10.11.2014 prin care reclamanții B. N. și B. M., în calitate de proprietari ai terenului cu suprafața de 53 m.p. situat în B., . cu număr cadastral provizoriu 2526 la care se adaugă lipsa de folosință a terenului, a convenit cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială B., un schimb de terenuri cu terenul cu suprafața de 500 m.p. din B., ., jud. V.. Cu această ocazie, reclamanții au procedat la dezmembrarea imobilul cu suprafața de 121 m.,p. în două imobile respectiv imobilul cu suprafața de 68 m.p. cu număr cadastral_ și imobilul cu suprafața de 53 m.p. având număr cadastral de_.
În luna octombrie 2014, s-a efectuat raportul de expertiză evaluări imobiliare G. V., la cererea Primăriei Municipiului B., prin care a fost evaluată suprafața de 53 m.p. din B., ., jud. V., proprietatea reclamanților, lipsa de folosință pentru această suprafață de teren ocupată de blocul ANL, bordura blocului și locul de joacă, cât și suprafața de teren de 500 m.p. proprietatea Unității Administrativ Teritoriale B..
Expertiza a stabilit că, lipsa de folosință pentru 1 m.p. de teren intravilan categoria curți construcții din . = 15,33 lei/m.p./lună x 0,7340 ( coeficient de ajustare ) =11,_ lei/m.p./lună, echivalent a 2,55 euro/m.p./lună., iar lipsa de folosință anuală este de 135,3210 lei. Lipsa de folosință anuală pentru suprafața de 53 m.p. de teren categoria curți construcții din ., jud. V. este de 53 m.p.x 135,3210 lei/m.p./an= 7.172,0130 lei an.
Ca urmare a acordului de mediere încheiat Primarul Municipiului B. a inițiat un proiect de hotărâre privind efectuarea unui schimb de terenuri între Municipiul B. și reclamanții B. N. și B. M., pe de altă parte. Prin Proiectul de Hotărâre privind efectuarea schimbului de terenuri între municipiul B. și proprietar, raportul de expertiză L. L., precum și raportul de expertiză G. V. au fost însușite. Totodată, s-a aprobat Acordul de mediere nr. 3 din 10.11.2014 încheiat la Biroul de mediator P. I. între municipiul B. și B. N. împreună cu B. M..
În ședința ordinară de la data de 28.11.2014 a Consiliului Local B., Comisia de validare a respins proiectul de hotărâre, întrucât nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, proiectul de hotărâre nefiind avizat favorabil de Comisia Studii, Prognoze și programe, Economice, Finanțe, Impozite și Taxe, Comisia juridică și de disciplină, muncă și protecție socială, Comisia Amenajarea Teritoriului și Urbanism, recomandându-se o nouă echipă de negociere.
Reclamanții au efectuat următoarele cheltuieli: suma de 100 lei contravaloarea pregătire mediere, conform chitanței nr._ din data de 27.10.2014, suma de 250 lei reprezentând contravaloarea acord de mediere, achitată cu chitanța nr._ din data de 10.11.2014, ., suma de 280 lei reprezentând documentație cadastrală conform chitanței nr. 898 din data de 25.09.2014, suma de 120 lei contravaloarea cererii nr._/16.09.2014, conform chitanței VS179977 din data de 16.09.2014, precum și suma de 700 lei reprezentând onorariu avocat pentru serviciile prestate în dosarul nr._ .
Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâta a recunoscut că a edificat construcții pe suprafața de teren care a aparținut pârâtei. Nu a recunoscut că a solicitat reclamanților să întocmească documentație tehnică cadastrală de dezmembrare. Nu este de acord să plătească contravaloarea lipsei de folosință.
III Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune
Reclamanții au solicitat plata contravalorii lipsei de folosință a terenului cu suprafața de 22 m.p. pe care se află edificate construcțiile calculată de la momentul edificării și până în prezent.
Din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului și expertiza tehnică evaluatorie efectuată de expertul G. V. rezultă că, construcțiile ce se găsesc pe suprafața de 22 m.p. teren proprietatea reclamanților au fost edificate de pârâtă în anul 2003.
În cadrul concluziilor pe fondul cauzei, reclamanții au precizat că solicită contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru ultimii 3 ani.
Conform art. 2517 C. civ. prevede că, termenul de prescripție este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
În raport de aceste dispoziții legale, având în vedere precizările efectuate de reclamanți cu privire la perioada pentru care solicită contravaloarea lipsei de folosință, instanța apreciază că termenul de prescripție nu s-a împlinit, motiv pentru care urmează să respingă excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă pin întâmpinare, ca neîntemeiată.
III În drept în ceea ce privește fondul cauzei sunt incidente următoarele dispoziții legale:
În ceea ce privește acțiunea în revendicare se rețin dispozițiile art. 555 C. civ. care prevăd că, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege (alin. 1 ). În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz (alin. 2).
Art. 563 C. civ. stabilește că, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul (alin. 1). Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile codului de procedură civilă (alin. 4).
În conformitate cu art. 566 alin. 1 C. civ. pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat.
În ceea ce privește cererea referitoare la ridicarea construcțiilor se reți dispozițiile art. 58 din Legea 71//2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil, care prevăd că, în cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea dreptului de opțiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate e legea în vigoare la data începerii lucrării.
Întrucât construcțiile au fost edificate în anul 2003. se rețin dispozițiile art. 494 alin. 1 C. civ. care prevăd că, dacă plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul sau a cere de a îndatora pe acea persoană să le ridice. A.. 2 stabilește că, dacă proprietarul pământului cerere ridicarea plantațiilor și construcțiilor ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a făcut; el poate chiar după împrejurări a fi condamnat la daune interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului.
Referitor la cererea pentru plata contravalorii lipsei de folosință sunt incidente dispozițiile art. 555 C. civ. care prevăd că, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege (alin. 1 ).
În ceea ce privește plata sumei de 3026 cu titlu de despăgubiri se rețin dispozițiile art. art. 1357 C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare (alin.1). Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă (alin. 2).
Conform art. 453 C.proc,. civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească cheltuielile de judecată.
IV. Soluția instanței:
Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută la secțiunea situație de fapt, instanța apreciază ca fiind întemeiată în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, pentru următoarele considerente:
1. În ceea ce privește acțiunea în revendicare
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care reclamantul care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul.
Regula înscrisă în art. 249 C. proc. civ. referitoare la sarcina probei își găsește aplicare și în materia acțiunii în revendicare, deci, cel care pretinde că este proprietar trebuie să dovedească dreptul său de proprietate, să justifice un titlu.
În materia revendicării, dovada certă a proprietății s-ar face numai în condițiile probării faptului că o persoană care a transmis dreptul avea calitate de adevărat proprietar, în sensul că acesta l-ar fi dobândit la rândul ei, de la adevăratul proprietar (probatio diabolica). Având în vedere dificultățile de ordin juridic ale probei dreptului de proprietate, în doctrină și jurisprudență s-a conturat noțiunea de titlu în materia revendicării, ca fiind orice act juridic sau jurisdicțional translativ ori declarativ de proprietate care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.
Literatura de specialitate a stabilit că, noțiunea de titlu permite stabilirea unor soluții în funcție de diferitele situații care se pot ivi în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară: când ambele părți prezintă un titlu, când numai una din părți prezintă un titlu, precum și când niciuna din părți nu are titlu.
Suprafața de 22 m.p. face parte din suprafața de 121 m.p. teren care a fost reconstituit reclamanților B. N. și B. M., prin Ordinul prefectului nr. 37 din data de 26.05.1999. Titlul reclamanților este reprezentat de Ordinul prefectului nr. 37 din data de 26.05.1999
Așa cum s-a reținut, prin expertiza extrajudiciar în specialitatea topometrie L. L., suprafața de teren de 22 m.p., este ocupată de construcții proprietate pârâtei, respectiv din suprafața de 121 m.p., suprafața de 22 m.p. este ocupată astfel:
- 4 m.p. de bordura blocului și locul de joacă;
- 18 m.p. de centrala termică a blocului ANL.
Pârâta nu a dovedit că deține un titlu de proprietate asupra suprafeței de teren de 22 din litigiu. De asemenea, în cursul procesului și prin răspunsul la interogatoriu, pârâta a recunoscut că nu deține în proprietate suprafața de teren de 22 m.p. din B., ., jud. V..
În această ipoteză, ne aflăm în ipoteza în care numai o parte deține un titlu de proprietate pentru suprafața de teren revendicată, respectiv reclamanții B. N. și B. M..
Pentru aceste motive, instanța apreciază că se impune ca pârâta să restituie reclamanților suprafața de teren de 22 m.p. situat în B., ., jud. V. .
2. În ceea ce privește ridicarea construcțiilor aflate pe suprafața de teren de 22 m.p. respectiv centrala termică a blocului ANL, bordura blocului și locul de joacă.
Reclamanții au solicitat ridicarea construcțiilor invocând calitatea lor de proprietari.
Devin incidente dispozițiile art. 494 alin. 1 și 2 C. civ. care reglementează un caz de accesiune imobiliară artificială, în ipoteza în care o construcție, plantație sau alte lucrări sunt făcute de o altă persoană cu materialele sale pe terenul proprietatea altei persoane.
În concepția legiuitorului, proprietarul terenului devine și proprietarul construcției. Articolul distinge între situația constructorului de rea - credință și situația constructorului de bună-credință. În cazul constructorului de rea-credință, proprietarul terenului are la alegere mai multe posibilități: fie să păstreze construcția, cu obligația de a-l despăgubi pe constructor, fie să pretindă ridicarea lucrărilor.
Pentru soluționarea cauzei este necesar a se stabili dacă pârâta a fost de bună –credință sau de rea credință la momentul edificării construcțiilor.
Instanța mai are în vedere că, potrivit art. 1899 C civ. buna credință se prezumă întotdeauna și sarcina probei cade asupra celui care invocă reaua credință.
Construcțiile au fost edificate în anul 2003, iar punerea în posesie a reclamanților s-a realizat în prezența reclamanților. Se reține că, marcarea parcelei s-a făcut prin țăruși care au delimitat-o de celelalte parcele, așa cum rezultă din procesul verbal de punere în posesie.
Relevante sunt mențiunile cuprinse în procesul verbal de cercetare la fața locului, în care s-a consemnat că reclamantul a făcut mențiunea că terenul a fost îngrădit, dar a stricat gradul pentru a da voie să se construiască blocul cu precizarea că este proprietar din anul 2001 când a fost pus în posesie. S-a menționat că, reclamantul a precizat că a fost de acord ca primăria să se folosească de terenul acestuia pentru a putea face lucrări, dar nicidecum să se construiască o clădire care să deservească ca centrala termică a blocului.
Nu rezultă din probele administrate că pârâta a acționat cu rea credință la momentul edificării construcțiilor. Atitudinea sa coroborată cu acordul reclamanților menționat în procesul verbal conduc la concluzia neglijenței pârâtei cu privire la respectarea limitelor proprietății pe care urma să construiască.
Pe de altă parte, din perspectiva art. 555 C. civ., instanța trebuie să rezolve conflictul juridic derivat din concurența a două drepturi de proprietate, dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului cu suprafața de 121 m.p. și dreptul de proprietate al pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială B. asupra construcțiilor edificate pe o porțiune de 22 m.p. din terenul proprietatea reclamanților.
Este normal ca dreptul de proprietate să fie exercitat astfel încât să nu se cauzeze pagube unor terțe persoane.
Însă, dreptul de proprietate nu este un drept absolut prin sine însuși, ci în raport cu celelalte drepturi reale, întrucât numai dreptul de proprietate reunește cele trei atribute. Astfel, intervin situații în care proprietarii sunt obligați să tolereze anumite restrângeri, îngrădiri, limite de exercitare a dreptului de proprietate. La aprecierea acestor limite trebuie avută în vedere atât oportunitatea, cât și natura măsurii care se solicită pentru protejarea dreptului de proprietate de către o parte.
Instanța constată, că potrivit raportului de expertiză extrajudiciară L. L. pe suprafața de teren în litigiu amplasată centrala termică a blocului ANL, bordura blocului și un loc de joacă.
Apreciază instanța că înlăturarea atingerii dreptului de proprietate asupra terenului ca urmare a edificării construcției pe o suprafață de 22 m.p. din teren, prin ridicarea construcției, este o măsură excesivă, foarte severă cu consecințe deosebit de păgubitoare pentru proprietarul construcțiilor, disproporționată în raport cu atingerea în concret a dreptului de proprietate asupra terenului.
Pentru aceste motive, instanța va respinge acțiunea având ca obiect ridicarea construcției aflată pe suprafața de teren de 22 m.p. din B., Lirei, nr. 33, jud. V., ca neîntemeiată.
3. Cererea pentru plata contravalorii lipsei de folosință
Este evident că reclamanții B. N. și B. M. sunt proprietarii suprafeței de teren de 22 m.p., împrejurare dovedită cu Ordinul prefectului nr. 37 din data de 26.05.1999 și raportul de expertiză L. L..
Astfel, ca urmare a edificării centralei termice a blocului ANL, bordurii și locului de joacă, reclamanții au fost lipsiți, atât usus (stăpânirea efectivă a lucrului în materialitatea sa), cât și fructus (facultatea de a utiliza lucrul în propriul său interes), deținând doar atributul abusus (dreptul de a dispune de lucru).
În raport de aceste împrejurări, instanța apreciază că reclamanții sunt îndreptățiți să primească despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului ocupat de construcțiile pârâtei, întrucât au fost lipsiți de două dintre prerogativele dreptului de proprietate – dreptul de folosință și de posesie – astfel cum sunt reglementate de art. 555 Cod civil.
Dreptul reclamanților de a primi despăgubiri și corelativ, obligația pârâtei de a acorda despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosință derivă din caracterele dreptului de proprietate. Orice atingere adusă dreptului de proprietate trebuie să aducă în patrimoniul proprietarului o valoare economică proporțională cu atingerea suferită.
Așa cum s-a reținut, prin raportul de expertiză extrajudiciar G. V., agreat de cele două părți, lipsa de folosință pentru 1 m.p. teren categoria curți construcții din . este de 15,33 lei/m.p. /lună x0,7340=11,_ lei/m.p./lună.
Rezultă că pentru suprafața de teren de 22 m.p. valoarea anuală a lipsei de folosință se calculează: 11,_ lei 22 x 12 =2.977,_ lei, iar pentru 3 ani 2.977,_ leix3= 8.931,20 lei.
Pentru aceste motive, având în vedere și principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța urmează să oblige pârâta să plătească reclamanților B. N. și B. M. suma de 8931,210 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru suprafața de 22 m.p. ocupată cu bordurii și locului de joacă pe o suprafață de 4 m.p. și parte din centrala blocului ANL pe o suprafață de 18 m.p., pentru anii 2012, 2013, 2014.
4. Cererea referitoare la despăgubiri
Reclamanții au solicitat plata sumei de 3026 lei reprezentând despăgubiri.
Instanța constată că, despăgubirile solicitate de reclamanți constituie, o parte cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._, iar o parte reprezintă cheltuieli efectuate pentru încheierea acordului de mediere.
Fundamentul pretenției cererii invocat de reclamanți este răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale, persoana prejudiciată, în cauză, reclamanții B. N. și B. M., trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială B..
Astfel, reclamanții trebuie să probeze îndeplinirea condițiilor cumulative cerute în acest scop, anume: a). existența unei fapte ilicite săvârșită de pârâtă, b). săvârșirea faptei cu vinovăție, c). să se fi provocat reclamanților un prejudiciu d). între faptă și prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate.
În ceea ce privește cheltuieli de judecată efectuate în timpul procesului înregistrat cu nr._, acestea reprezintă taxa de timbru, onorariu expertiză topometrică și onorariu avocat.
Cheltuielile de judecată reprezintă suma de bani în care se regăsesc cheltuielile pe care partea care a câștigat procesul le-a efectuat în cadrul unui litigiu soluționat prin hotărâre judecătorească. La baza acordării cheltuielilor de judecată se află căderea în pretenții, întemeiată pe culpa procesuală a celui care nejustificat a nesocotit sau încălcat un drept substanțial. Cheltuielile de judecată pot fi solicitate pe cale accesorie chiar în cadrul litigiului care le-a ocazionat sau pe cale principală printr-o acțiunea separată.
Cauza înregistrată cu nr._ a fost perimată, ca urmare a faptului că, părțile nu au mai insistat în judecarea cauzei.
Instanța constată că demersurile pentru prezentarea la mediator au început în luna octombrie 2014, după ce cauza cu nr._ s-a perimat.
Întrucât în acest dosar pârâta nu a pierdut procesul, nu a căzut în pretenții, rezultă că nu poate fi reținută nicio faptă ilicită în sarcina acesteia, fundamentul acordării cheltuielilor de judecată fiind reprezentată de această împrejurare.
Relativ la cheltuielile efectuate de reclamanți pentru încheierea acordului de mediere, respectiv taxa de pregătire acord de mediere, taxa pentru acordul de mediere, taxa de dezmembrare teren, instanța nu identifică care este fapta ilicită a pârâtei care a generat cuantumul acestei sume de bani.
Reclamanții invocă faptul că fapta pârâtei constă în aceea că, pârâta, deși a încheiat un acord de mediere pentru care au efectuat cheltuieli nu a aprobat în ședința Consiliului Local proiectul de hotărâre cu privire la schimbul de terenuri.
Doctrina și în jurisprudența a stabilit că, fapta ilicită poate constitui nu numai o acțiune, dar și o omisiune, iar orice abținere de la îndeplinirea acelei activități sau de la săvârșirea acțiunii prevăzută de normele imperative ale legii constituie faptă ilicită, concluzionându-se că, inacțiunea este faptă ilicită în toate cazurile când se prevede imperativ obligația unei persoane de a acționa într-un anumit fel, adică de a avea o conduită pozitivă, obligație care însă nu a fost respectată.
Împrejurarea că a fost întocmit un acord de mediere nu obligă pârâta la validarea de plano a acestuia, pârâta beneficiind de o marjă de apreciere. De asemenea, din procesul verbal al ședinței Consiliului local municipal rezultă că referitor la proiectul de hotărâre privind schimbul de terenuri, Consiliul local al municipiului B. a propus o renegociere a schimbului de terenuri și recomandări, având în vedere că, pentru schimbul propus cu suprafața de teren de 500 m.p. proprietatea pârâtei, din ., au fost propuse atât suprafața de teren de 53 m.p. pe care se află centrala termică a blocului ANL, bordură și locul de joacă, precum și compensarea pentru lipsa de folosință a terenului pentru perioada 2003-2004, respectiv pentru o perioadă mai mare de trei ani.
Față de aceste considerente, instanța urmează să respingă cererea formulată de reclamanții B. N. și B. M., apreciind că aceasta nu este întemeiată.
5. Asupra cheltuielilor de judecată
Reclamanții au efectuat următoarele cheltuieli de judecată: suma de 277 lei pentru primul capăt de cerere, suma de 555 lei pentru cel de-al doilea capăt de cerere, precum și suma de 217 lei pentru cel de-al treilea capăt de cerere.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, instanța urmează să oblige pârâta Unitatea Administrativ Teritorială B. să ramburseze reclamanților suma de 693,50 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în prezentul proces proporțional cu admiterea cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, prin întâmpinare.
2. Admite în parte cererea principală formulată de reclamanții B. N. CNP:_ și B. M. CNP:_ ambii domiciliați în B., ., ., . în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială B., prin primar, cu sediul în B., ..21, jud. V..
3. Obligă pârâta Unitatea Administrativ Teritorială B. să restituie reclamanților B. N. și B. M. suprafața de teren de 22 m.p. teren situat în B., ., jud. V., identificată în raportul de expertiză extrajudiciar L. L. prin puncte de contur 3-4-10-5-6-9-3.
4. Respinge cererea privind ridicarea construcțiilor aflate pe suprafața de teren de 22 m.p., respectiv a bordurii și a locului de joacă pe o suprafață de 4 m.p. și parte din centrala blocului ANL pe o suprafață de 18 m.p., ca fiind neîntemeiată.
5. Obligă pârâta să plătească reclamanților B. N. și B. M. suma de 8931,210 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru suprafața de 22 m.p. ocupată cu bordura și locul de joacă pe o suprafață de 4 m.p. și parte din centrala blocului ANL pe o suprafață de 18 m.p., despăgubiri calculate pentru anii 2012, 2013, 2014.
6. Respinge cererea pentru plata despăgubirilor civile formulată de reclamanții B. N. și B. M., ca neîntemeiată.
7. Obligă pârâta să ramburseze reclamanților suma de 693,50 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în prezentul proces.
8. Numai cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria B., sub sancțiunea nulității.
9. Pronunțată în ședința publică din data de 02.06.2015.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, C. M. |
Red.jude.G.B.29 Iunie 2015
Gref.C.M.29.06.2015/5 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1687/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1667/2015. Judecătoria... → |
|---|
