Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1398/2013. Judecătoria BEIUŞ

Sentința nr. 1398/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 1179/187/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1398/2013

Ședința publică de la 27 noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: P. A.-M., judecător

GREFIER: B. A.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. R. UNITĂ CU R. GRECO CATOLICĂ ORADEA în contradictoriu cu pârâții C. L. FOND FUNCIAR HOLOD PRIN PRIMAR, C. JUDEȚEANĂ BIHOR PRIN PREFECT, .. reprezentată prin administrator N. D., G. I. I., G. C., G. G., B. L., având ca obiect fond funciar - constatare nulitate act, rectificare c.f. disjuns din_ .

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13.11.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar a dispus amânarea pronunțării pentru termenul de 20.11.2013, apoi pentru termenul de azi 27.11.2013, când s-a hotărât prezenta cauză.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial la instanță la data de 30.01.2013, sub dosar nr._, reclamanta E. R. UNITĂ CU R. GRECO CATOLICĂ ORADEA, în contradictoriu cu pârâții C. L. FOND FUNCIAR HOLOD, PRIN PRIMAR, C. JUDEȚEANĂ BIHOR PRIN PREFECT, D. V., A. V., .., reprezentată prin administrator N. D., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța:

1) - să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.1658/ 21.10.2003 eliberat pe seama pârâtului D. V. privitor la cota de 3300/_ părți din ./2 din CF 515 Holod, dispunând totodată anularea încheierii de întabulare nr. 5791/20.09.2005, înscrisă la poziția B2 din CF 515 Holod, cu rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în favoarea reclamantei;

2) - să dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4799/28.09.2005 la BNP „ O. L.” din Oradea ca fiind lovit de nulitate absolută și încheiat cu fraudarea evidentă a legii și în consecință să dispună anularea încheierii de întabulare nr. 6010/28.09.2005 înscrisă la poziția B3 din CF 515 Holod, cu rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în favoarea reclamantei;

3) - să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 1694/22.10.2003 eliberat pe seama pârâtului A. V. și a defunctului său frate A. M., în ceea ce privește cota de 1100/_ părți din imobilul cu nr. top 291/2 și ca o consecință a acestui fapt să dispună anularea încheierii de întabulare nr. 6056/30.09.2005 înscrisă la pozițiile B 4-5 din CF 515 Holod, cu rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în favoarea reclamantei;

4) - să dispună anularea Certificatului de moștenitor nr. 314/03.10.2005, eliberat de BNP I. Tocoian în dosarul succesoral nr. 394/2005 ca fiind lovit de nulitate absolută iar pe de altă parte întocmit cu frauda evidentă a drepturilor și intereselor reclamantei și în consecință să dispună anularea încheierii de întabulare nr. 6083/03.10.2005 înscrisă la poziția B 6 din CF 515 Holod; cu rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în favoarea reclamantei;

5)- să dispună anularea încheierii de întabulare nr.7454/2.12.2005, concomitent cu anularea inscripțiilor de sub B13 din CF 515 Holod, precum și a celor înregistrate în CF 4 NDF Holod pe seama pârâtei ., ca fiind lovite de nulitate absolută, autorizând rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în favoarea reclamantei;

6) - să dispună completarea titlului de proprietate nr. 1935/01.06.2007 eliberat în favoarea reclamantei, cu cotele de 3300/_ și de 1100/_ părți din imobilul nr. top 291/2 înscris în CF 515 Holod și în acest sens obligarea celor două Comisii de fond funciar să procedeze la întocmirea documentației corespunzătoare și eliberarea titlului de proprietate completat cu cotele de mai sus; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că, astfel cum rezultă din datele înregistrate în CF 515 Holod, alături de alte persoane în privința cărora s-au operat o . reconstituiri ilegale ale unui ipotetic drept de proprietate din ./2 și pe seama pârâților D. V. și A. V., s-a procedat în mod abuziv, ilegal și cu fraudarea legii la reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlurilor de proprietate nr. 1658/21.10.2003 și 1694/22.10.2003, cuprinzând cotele de 3300/_ și de 1100/_ părți din imobilul nr. top 291/2 înscris în CF 515 Holod.

De asemenea, reclamanta a arătat faptul că . 291/2 a figurat înscrisă în CF 428 Holod ca proprietatea reclamantei, fiind adusă din CF 110 Holod, unde reclamanta a fost și este evidențiată drept proprietar unic de CF.

Reclamanta a solicitat a se reține lucrarea de carte funciară operată corespunzător la poziția B18 din CF 515 Holod în favoarea acesteia, în baza Sentinței civile nr. 1499/2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1809/2007.

Față de această împrejurare, reclamanta consideră surprinzătoare operațiunea întreprinsă la nivelul Comisiei Locale fond funciar Holod privind întocmirea și eliberarea celor două titluri de proprietate pe seama pârâților D. V. și A. V., după cum, nu deloc întâmplătoare și în conivență frauduloasă s-a derulat a doua lucrare de transmitere cu titlu de vânzare-cumpărare a porțiunilor respective de proprietate (abia dobândite) în favoarea pârâtei ., conform încheierilor de întabulare nr. 6010/28.09.2005 și 6084/03.10.2005, cu contractele de vânzare-cumpărare încheiate în acest scop și menționate la pozițiile B3 și B 7 din CF 515 Holod.

Reclamanta a arătat că, a urmat o ultimă „lucrare” de înregistrare în sistem NDF cu coala nr. 4 Holod a tuturor cotelor părți, sub forma nr. cadastral 29 Holod, dar toate actele și operațiunile de CF sunt lovite de nulitate absolută, realizate în frauda legii și cu scopul ilicit al deposedării reclamantei de o proprietate certă cum este prefigurată în CF 515 Holod și mai înainte la CF 428 Holod. A susținut că, peste dreptul originar al reclamantei, pârâții D. V. și A. V., nu pot dispune sau invoca vreun titlu legal peste conținutul coli de CF.

Totodată, reclamanta a arătat că prezenta acțiune urmărește completarea legală a titlului de proprietate nr. 1935/2007 eliberat pe seama reclamantei, sub aspectul parcelei nr. top 291/2 pentru care i s-a recunoscut și reconstituit doar dreptul asupra cotei de_ mp din totalul suprafeței la care aceasta este îndreptățită, situație față de care reclamanta justifică interes, calitate și legitimitate procesuală deplină având în vedere și încheierea nr._-31/01.10.2012 înscrisă la poziția B20 din CF 515 Holod.

În motivarea în drept a acțiunii, reclamanta a invocat art. III din Legea 169/1997 și disp. Legii 1/2000.

La data de 25.02.2013, reclamanta, prin reprezentant, a depus la dosar completare de acțiune prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți a numiților A. M. și A. G., în calitate de succesori ai pârâtului A. V., pentru care dovada de îndeplinire a procedurii de citare s-a întors la dosar cu mențiunea decedat, astfel că aceștia au fost introduși în cauză în calitate de pârâți.

La data de 29.05.2013, prin registratura instanței, reclamanta a depus la dosar o nouă COMPLETARE SCRISĂ DE ACȚIUNE prin care a solicitat instanței introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților: G. I. I., G. C., G. G. și B. L., toți în calitate de succesori legali ai def.G. Samica, fiica defunctului T. P., titularul titlului de proprietate nr. 1682/22.10.2003, precum și a se constata și dispune:

1.- nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.1682/22.10.2003, eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, abuziv și fraudulos pe seama defunctului T. P. ,privitor la . parte din sola 76 cu nr. 925/1 în suprafață de 6500 mp(cota de 6500/11.1800 ha)la scara 1:_, care corespunde pe scara 1:2880 cu ..291/2 înscrisă în CF 515 Holod –proprietatea reclamantei.

2.- anularea întregii documentațiicadastrale privind formarea numărului cadastral_ Holod, înscris în CF_ Holod, concomitent cu- anularea încheierii de întabulare nr._/20.12.2012 și a tuturor înscrierilor operate la pozițiile B 1 și 2 în CF_ Holod, toate actele fiind izbite de nulitate absolută, abuziv efectuate și cu frauda legii, în deplină conivență cu reprezentanta .;

3.- anularea încheierii de întabulare nr. 651/17.01.2013 și a tuturor înscrierilor operate la pozițiile B 3,4,5,6,7,8,9 în CF_ Holod, dispunând totodată anularea certificatelor de moștenitor nr. 14,15,16/2013 eliberate de BNP I. Tocoian, toate actele și operațiunile de CF fiind izbite de nulitate absolută, realizate abuziv și cu fraudarea legii, respectiv în deplină conivență cu reprezentantii pârâtei .;

4.-anularea încheierii de întabulare nr. 652/17.01.2013 și a tuturor înscrierilor operate la poziția B 10 în CF_ Holod, concomitent cu anularea contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 139/16.01.2013 de BNP I. Tocoian, ca fiind lovit de nulitate absolută, încheiat cu fraudarea evidentă a legii ți intereselor legale ale reclamantei, iar în plus cu eludarea vădită a dispozițiilor art. 996, 968 din vechiul Cod civil.

În motivarea în fapt a acesteicompletări de acțiune, reclamanta a arătat această completare a fost determinată exclusiv de „apărarea” susținută de . prin actele depuse la dosar în ședința publică din data de 08.05.2013, astfel că reclamanta s-a sesizat asupra unor vaste manopere frauduloase întreprinse, în strânsă conivență, de către această pârâtă în vederea înregistrării sui-generis la CF și ocolind dispozițiile legale în materie a unui număr cadastral cu nr._ Holod cuprinzând suprafața de 6500/11.1800 ha afirmativ corespunzând solei 76 cu nr. 925/1 Holod pe scara 1:_ reconstituită pe seama def. T. P. prin Titlul de proprietate nr. 1682/22.10.2003.

Reclamanta a arătat, de asemenea, că urma identificării corespondenței pe scara 1:2880 a acestei parcele de teren rezultă cu certitudine că practic suprafața în cauză face parte din ./2 înscrisă în CF 515 Holod, dovedită indubitabil că reprezintă proprietatea reclamantei.

Totodată, reclamanta a arătat că, tocmai pentru a evita depistarea tuturor actelor și operațiunilor fraudulos întocmite, în conivență și în deplină cunoștință de cauză de către „cumpărătoarea” ., această a realizat o procedură sui-generis de transformare a numărului parcelei cu suprafața de 6500 mp într-un număr cadastral și o coală unică, nr._ Holod, antrenând spre acest final expertiza întocmită de către inginerul topo J. V. și președintele Comisiei de fond funciar Holod.

De asemenea, reclamanta a arătat, că cineva s-a pretat la semnarea în fals la rubrica „proprietar” a numitului T. P. la data de 04.12.2012 când acesta era deja decedat din data de 29.11.1992 (iar soția sa, numita T. R. a decedat ulterior la data de 14.11.1997).

Reclamanta a apreciat că, scopul urmărit și recunoscut deja, a fost unul cât se poate de direct, acela de fraudare a drepturilor și intereselor legale și legitime ale reclamantei, cunoscându-se cu precizie faptul că terenul și întreaga parcelă aparțineau de drept Episcopiei Române Unită cu R. Greco-Catolică Oradea.

Totodată, reclamanta a arătat că, societatea pârâtă s-a adresat în prealabil cu o „ofertă” de vânzare-cumpărare a terenului în litigiu, ofertă care nu s-a onorat așa cum ar fi urmărit și dorit această pârâtă.

Față de această împrejurare, rezultă explicația logică a înregistrării cadastrale și apoi a dezbaterii succesorale realizate pe coala CF_ Holod, care s-a finalizat cu contractul autentificat la BNP I. Tocoian la poziția B10.

De asemenea, reclamanta a arătat că se justifică și se impune în chip elocvent sancționarea cu nulitatea absolută a tuturor actelor și operațiunilor de CF identificate abia recent, tocmai pornind de la „actele” înfățișate pentru prima oară de pârâta . și care nu s-ar fi putut realiza fără concursul și „înțelegerea” suspect de binevoitoare a reprezentantului (reprezentanților) Comisiei Locale Fond Funciar Holod.

În probațiune, la această completare de acțiune reclamanta a anexat în xerocopie, următoarele înscrisuri: Titlul de proprietate nr. 1682/22.10.2003, tabelul de mișcare parcelară a imobilului cu nr. cadastral_ situat în UAT Holod, . Bihor, planul de încadrare în zonă, planul de amplasament și delimitare a imobilului (extravilan) cu nr. cadastral_ vizat de OCPI sub nr._/27.12.2012, cererea formulată de numita N. D. pentru înscrierea dreptului de proprietate conform contractul de vânzare cumpărare nr. 139/16.01.2013, extrasul CF_ Holod, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 139/16.01.2013, la BNP I. Tocoian, încheiat între numiții: G. I. I., G. C., G. G. și B. L., în calitate de vânzători și ., în calitate de cumpărătoare, Încheierea nr. 652 dată în dosarul BCPI Beiuș nr. 652/17.01.2013, cererea formulată de către numitul G. I. I. pentru înscrierea dreptului de proprietate conform certificatului de moștenitor nr. 10/16.01.2013, Certificatul de moștenitor nr. 10, suplimentar la C.M. nr. 102/09.05.2012, eliberat în dosar nr. 138 conex 139 suplimentar la C.M.154 eliberat în dosar nr. 221 conex 222 de BNP I. Tocoian la data de 16.01.2013, Încheierea nr. 651 dată în dosarul BCPI Beiuș nr. 651/17.01.2013, CF nr._ Holod, documentația cadastrală înregistrată la BCPI Beiuș la data de 20.12.2012, cererea de recepție și înscriere formulată de numitul T. P. și înregistrată la BCPI Beiuș sub nr._ la data de 20.12.2012, planul de încadrare în . 76, . suprafețelor, memoriul tehnic, declarația dată de numitul T. P., convenția încheiată între numiții J. V. și T. P. pentru executarea documentației cadastrale.

Pârâta .., prin reprezentant, a solicitat instanței disjungerea acestei completări de acțiune, arătând că se opune înregistrării și soluționării acesteia la acest moment procesual în cauza înregistrată sub dosarul nr._, fiind vorba despre o extindere de acțiune prin care sunt chemate în judecată alte persoane.

Prin încheierea de ședință din data de 05.06.2013, instanța în baza art.165 C.pr.civilă, a dispus DISJUNGEREA COMPLETĂRII DE ACȚIUNE depusă la dosar de către reclamantă la data de 29.05.2013, față de restul capetelor de cerere ce formează obiectul acțiunii principale având în vedere că, prin completarea de acțiune sunt chemate în judecată alte persoane în calitate de pârâți, a fost atacat un alt titlu de proprietate și alte acte subsecvente, astfel că, prin soluționarea capetelor de cerere ce formează obiectul completării de acțiune în cadrul acțiunii principale s-ar tergiversa soluționarea cauzei.

Astfel, a fost format acest dosar care a primit un nr. nou de înregistrare, respectiv nr._ , are ca obiect fond funciar, constatare nulitate act, rectificare CF, iar ca părți: reclamanta E. R. UNITĂ CU R. GRECO CATOLICĂ ORADEA în contradictoriu cu pârâții C. L. FOND FUNCIAR HOLOD PRIN PRIMAR, C. JUDEȚEANĂ BIHOR PRIN PREFECT, .. reprezentată prin administrator N. D., G. I. I., G. C., G. G., B. L., dosar pentru formarea căruia s-au atașat următoarele înscrisuri: un exemplar din încheierea de ședință din 05.06.2013, prin care s-a dispus disjungerea, precum și completarea scrisă de acțiune depusă de reclamantă la dosar la data de 29.05.2013, împreună cu toate înscrisurile anexate acestei completări.

Instanța a apreciat necesară emiterea unor adrese, atât către pârâta C. L. FOND FUNCIAR HOLOD cu solicitarea să depună la dosar toate actele care au stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. 1682/22.10.2003, în favoarea numitului T. P., cât și către B.N.P. I. Tocoian, cu solicitarea de a depune la dosar, în copie semnată pentru conformitate cu originalul, toate actele care au stat la baza emiterii certificatelor de moștenitor eliberate în dosarele succesorale nr. 14, 15 și 16/2013, precum și actele care au stat la baza încheierii Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 139/16.01.2013, la BNP I. Tocoian, încheiat între numiții: G. I. I., G. C., G. G. și B. L., în calitate de vânzători și ., în calitate de cumpărătoare.

Astfel, la data de 12.06.2013, urmare a solicitării instanței, B.N.P. I. Tocoian a depus la dosar adresa nr. 976/11.06.2013, la care a anexat, copiile actelor care au stat la baza emiterii certificatului de moștenitor nr.10 eliberat la data de 16.01.2013 în dosarul succesoral nr.14, 15, 16/2013 și la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.139/16.01.2013.

Totodată, la data de 25.06.2013, prin registratură, Primăria Comunei Holod a depus la dosar adresa nr.3398/21.06.2013, la care a anexat actele ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1682/22.10.2003.

La termenul de judecată din 26.06.2013, reclamanta, prin reprezentant, a solicitat chemarea în judecată COMISIEI LOCALE FOND FUNCIAR HOLOD PRIN PRIMAR și a COMISIEI JUDEȚENE BIHOR PRIN PREFECT, sens în care a depus la dosar completare de acțiune și a precizat acțiunea în sensul că solicită șicompletarea titlului de proprietate nr.1935/2007 eliberat în favoarea reclamantei sub aspectul cotei de 6500 mp, ce corespunde parcelei nr. top. 291/2 din CF 515 Holod.

În acest sens, reclamanta a depus la dosar la data de 27.06.2013, note de ședință, prin care a solicitat să se dispună completarea titlului de proprietate nr.1935/2007 eliberat în favoarea reclamantei sub aspectul cotei de 6500 mp, ce corespunde parcelei nr. top. 291/2 din CF 515 Holod și obligarea celor două comisii de fond funciar să procedeze la întocmirea documentației și eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantei. La aceste note de ședință reclamanta a anexat înscrisuri.

La termenul de judecată din 26.06.2013, pârâta .., prin reprezentant, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâta a arătat că, la încheierea contractului de vânzare cumpărare între pârâții-vânzători și societatea pârâtă în formă autentică, nu a existat nici un impediment sau suspiciune la intabulare și s-a transferat dreptul de proprietate în favoarea societății ., transferul făcându-se conform prevederilor legale în vigoare.

Pârâta a solicitat a se reține faptul că, reclamanta a depus către Primăria comunei Holod la data de 18.03.1991 o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată ambiguu, la modul general, fără a depune vreo documentație în acest sens, așa cum au făcut pârâții, care foloseau terenul în litigiu fără a fi tulburați de nimeni în posesia și, ulterior, în proprietatea lor. Abia în anul 1997, reclamanta, printr-un anume S. G., a precizat cererea formulată în sensul reconstituirii dreptului de proprietate asupra a 30 ha pășuni și fânețe, aceasta fiind, de fapt, limita maximă prevăzută de legea fondului funciar.

Totodată, pârâta a arătat că nu o privește dreptul reclamantei la împroprietărire, în condițiile în care aceasta nu este participantă la raporturile existente între C. L. Holod și pârâți sau între C. L. Holod și reclamantă.

Pârâta a arătat faptul că, după ani de zile, reclamanta care cunoștea circulația juridică a terenului în litigiu și întabularea dreptului de proprietate atât al pârâtei H. M., cât și al ., precum și a investițiilor făcute de societate, de ordinul sutelor de mii de euro cu sprijinul fondurilor europene accesate prin SAPARD, urmare a cărora au fost create locuri de muncă într-o zonă în care acest lucru nu se întrevedea pentru locuitorii din localitatea Holod, aceasta a introdus prezenta acțiune cu consecința anulării contractului de vânzare-cumpărare prin care societatea ., a dobândit cu titlu oneros, și fără a exista impedimente, terenurile în litigiu.

Totodată, pârâta a arătat că, nu este prohibit de lege și nici contrar bunelor moravuri sau ordinii de drept contractul de vânzare-cumpărare atacat, astfel că, acesta nu este lovit de nulitate, iar pârâții vânzători se aflau în proprietatea de fapt și de drept a terenului la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare contestat, mai mult, îl foloseau ca și teren agricol, astfel cî nu avea motive să creadă că acest teren nu a fost dobândit în mod legal.

Totodată, pârâta a arătat că, nu a existat nici un impediment la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, cât timp cât Primăria Comunei Holod a eliberat adeverința privitor la numărul topografic pentru care s-a emis în 2003 Titlul de proprietate pe seama pârâților cu titlu de reconstituire, neexistând nici o opoziție la vânzarea terenului în litigiu și nicio persoană nu a reclamant vreun drept asupra acestuia, iar societatea se află în posesia terenului de la data achitării prețului, plătește taxele și impozitele aferente, astfel că, că nu există nici un temei de drept care să conducă la admiterea cererii formulată de reclamantă privind anularea contractului de vânzare-cumpărare.

Pârâta a arătat, de asemenea, că având în vedere că terenul în litigiu nu mai poate fi restituit în natură, pe vechiul amplasament, reclamanta are opțiunea de a solicita teren în compensare echivalent valoric sau despăgubiri, respectiv chiar prețul corespunzător terenului reactualizat, însă nu de la pârâta ..

Pârâta a arătat că prin Legea nr. 7/1996 legiuitorul a înțeles să protejeze anumite categorii de dobânditori de drepturi reale, prin reglementarea potrivit căreia „ cuprinsul cărții funciare se consideră exact în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real”, iar prin art. 33 din acest act normativ instituie o prezumție legală, potrivit căreia „ dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit cu bună-credință”, astfel că, reclamanta va trebui să dovedească contrariul, ceea ce este o utopie.

Totodată, pârâta a arătat că buna credință este definită de jurisprudență ca fiind „credința posesorului ca, cel de la care a dobândit imobilul, avea toate însușirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. Este destul ca buna credință să fi existat la momentul câștigării imobilului”, invocând în acest sens Decizia civilă nr. 136/RC/02.02.2007 a Tribunalului N..

Pârâta a arătat că prezumția relativă juris tantum nua fost răsturnată de către reclamantă și, prin urmare, este aplicabilă excepția de la principiul resolute jure dantis resolvitur jus accipientis, și anume error communis facit jus, iar reaua credință nu se presupune, ci ea trebuie dovedită prin proba contrarie ce incumbă reclamantei, față de prezumția de bună credință prevăzută de art. 1899, al.2 cod civil și art. 2ind. 4 din Legea nr. 169/1997.

La data de 10.07.2013, urmare a solicitării instanței, OCPI Bihor a comunicat la dosar copia certificată cu originalul a procesului verbal de punere în posesie care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1682/22.10.2003, teritoriu administrativ Holod, eliberat în favoarea numitului T. P..

La data de 17.09.2013, prin registratura instanței, reclamanta a depus la dosar o cerere de recuzare a președintelui de complet, astfel că, președintele completului de judecată Civil 3 a declarat că se abține de la soluționarea pricinii de față, pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la lipsa sa de imparțialitate în soluționarea prezentei pricini și pentru a asigura o transparență totală în soluționarea cauzei și a întări convingerea părților în pronunțarea unei soluții temeinice si legale, de către un Tribunal independent și imparțial, în temeiul art. 25 C.pr.civilă, raportat la art. 6 din CEDO, art. 9 din Codul deontologic al magistraților, având în vedere că a pronunțat hotărârile judecătorești nr.940/2013, în dosarul civil nr._, nr. 939/2013, în dosarul civil nr._ și nr. 941/2013, în dosarul civil nr._ ,în cauze similare, respectiv în dosarele indicate în motivarea cererii de recuzare, unul dintre aceste dosare fiind cel din care s-a disjuns prezenta cauză.

Față de această împrejurare, cauza a fost scoasă de pe rol, iar dosarul fost transpus completului civil imediat următor - Civil IV, în vederea soluționării incidentelor procedurale.

Prin Încheierea dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2013, au fost respinse, atât cererea de abținere,formulată de către președintele completului de judecată civil 3, precum și cererea de recuzareformulată de reclamanta E. R. UNITĂ CU R. GRECO-CATOLICĂ ORADEA, de la judecarea cauzei înregistrată sub nr._ ,ca neîntemeiate și a fost fixat termen de judecată la data de 16.10.2013, pe rolul completul civil 3.

La termenul de judecată la data de 16.10.2013, reclamanta, prin reprezentant, a solicitat încuviințarea probei cu expertiza topografică pentru a se verifica dacă imobilul în litigiu face parte din teritoriul cadastral al localității Vintere sau din teritoriul cadastral al localității Holod și care este corespondentul pe scara 1:2880 a parcelei înscrisă în titlul de proprietate și a probei cu interogatoriul tuturor pârâților.

Pârâta ., prin reprezentant, a arătat că se opune la încuviințarea probei cu expertiza topografică având în vedere schițele depuse de părți la dosar, însă nu se opune încuviințării probei cu interogatoriul pârâților. Totodată, pârâta a depus la dosar, în ședință publică, concluzii scrise, prin care au fost reiterate aspectele arătate în motivarea întâmpinării formulată în cauză și înscrisurile reprezentate de: planul de amplasament și delimitare a imobilului cu nr. cadastral_ Vintere, planul de încadrare în . 76, . 1:4000, documentația cadastrală înregistrată la BCPI Beiuș la data de 20.12.2012, cererea înregistrată la BCPI Beiuș sub nr._ la data de 20.12.2012, planul de încadrare în zonă scara 1:_, tabelul de mișcare parcelară a imobilului situat în UAT Holod, . Bihor, calculul suprafețelor și memoriul tehnic.

La întrebarea instanței, reclamanta, prin reprezentant, a arătat că titlul de proprietate nu a fost înscris într-o coală veche de CF, ci s-a format în baza acestuia numărul cadastral, înscris în CF_ Holod.

Urmare a analizei coroborate a schițelor depuse de către reclamantă și de pârâta .. la dosar, văzând că din analiza planului de amplasare și delimitare depus la dosar rezultă și adresa imobilului și reținând că în petitul cererii reclamanta a arătat că .. 925/1 scara 1:10.000 corespunde pe scara 1:2880 cu ./2 înscrisă în Cf 515 Holod, iar în celelalte dosare de fond funciar a depus și un înscris justificativ în acest sens, instanța a apreciat că proba cu expertiza topografică ar fi inutilă soluționării cauzei, ținând cont de ceea ce s-a dorit a se dovedi prin această probă, motiv pentru care a fost respinsă.

La data de 01.11.2013, pârâta C. JUDEȚEANĂ BIHOR a depus la dosar înscrisul înregistrat sub nr. 7455/29.10.2013, prin care a comunicat instanței faptul că, având în vedere prevederile art.218 din codul de procedură civilă (anterior), potrivit cărora încuviințarea interogatorului se face privitor la fapte personale, fapte în legătură cu pricina care pot duce la dezlegarea ei, C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privată asupra Terenurilor Bihor, apreciază că această practică de a încuviința proba cu interogatoriul în condițiile în care nu sunt în discuție fapte personale ale părții obligate să răspundă la interogatoriu nu respectă prevederile legale.

Totodată, la data de 12.11.2013, Primăria Comunei Holod a depus la dosar răspunsul pârâtei C. L. FOND FUNCIAR HOLOD la interogatoriul formulat de reclamantă.

Pentru termenul de judecată din 13.11.2013, pârâta .., prin reprezentant, a depus la dosar răspunsul acestei pârâte la interogatoriul formulat de reclamantă.

La data de 20.11.2013, reclamanta, a depus la dosar concluzii scrise, în cuprinsul cărora a reiterat, în esență, aspectele arătate în motivarea acțiunii.

Pârâții G. I. I., G. C., G. G., B. L., legali citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus la dosar întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală față de acțiune.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba înscrisurile depuse la dosar și proba cu interogatoriul pârâților.

Analizând acțiunea de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:

Așa cum a reținut instanța ca urmare a analizei colilor depuse in extenso în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș din care a fost disjunsă prezenta cauză, conținutul colii CF 110 Holod aflată și în extras tradus la fila 136 dosar, relevă faptul că, imobilul cu nr. top. 291 este înscris la poziția A 35 în această coală, are o suprafață totală de 12 iugări și 54 stg, iar la poziția B 1 dreptul de proprietate asupra acestui imobil a fost intabulat în favoarea EPISCOPIEI GRECO-CATOLICĂ DIN ORADEA, cu titlu de înregistrare originală și rectificare a parcelelor.

Înscrierea de la poziția B13 din această coală atestă faptul că, în baza Încheierii nr. 504/16.05.1977, . 291, la fel ca și alte imobile înscrise inițial în CF 110 Holod, au fost transnotate din această coală în CF 428 Holod, în favoarea CAP Holod.

Din analiza colii CF 428 Holod, aflată la filele 134-135 în prezentul dosar, instanța reține că, nr. top 291, reprezentând în natură arător în „Curățitură” în suprafață de 63.543 mp a fost notat la poziția A18, iar asupra acestuia, la poziția B2, în baza aceleași Încheierii nr. 504/16.05.1977, precum și în baza procesului-verbal din 31.08.1976 a CAP Holod, a fost întabulat dreptul de proprietate cu titlu de comasare și cooperativizare în favoareaCAP Holod.

Este evident că, încheierea de CF nr. 504/16.05.1977 și procesul verbal ce a stat la baza acesteia atrag concluzia că, terenul în litigiu a fost cooperativizat cu mult timp înainte de anul 1977, când s-a realizat înscrierea CAP Holod în coala funciară mai sus indicată, precum și în CF 515 Holod.

Este de notorietate că la data respectivă era încheiat procesul de cooperativizare, însă probabil s-a operat cu întârziere în colile de CF acest aspect, după cum, uneori chiar s-au omis a fi realizate astfel de înscrieri, cu toate că era îndeobște cunoscut faptul că terenurile fuseseră cooperativizate.

Înscrierea de la poziția B 3 din această coală, confirmă faptul că, în anul 1998, în baza schiței de dezmembrare vizată de OCOTA Bihor cu nr. 2660/1996, imobilul cu nr. top 291 a fost dezmembrat în parcelele cu nr. top 291/1, în suprafață de 10.420 mp și nr. top 291/2, în suprafață de_ mp, iar apoi, potrivit înscrierii de sub B4, parcelele nou formate au fost readnotate la pozițiile A 36 și 37 în CF 428 Holod.

În baza Încheierii nr. 5791/20.09.2005, întabulată la poziția B7, . 291/2 a fost transnotată în CF 515 Holod cu situația tabulară nemodificată.

Trebuie menționat că, la poziția B8 din CF 428, prin Încheierea nr. 837/25.01.2008, a fost operată Sentința civilă nr. 1499/2007, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul civil nr.1809/2007, prin care a fost anulată Încheierea de întabulare 504/1977 și înscrierea de sub B2, cu revenirea la situația anterioară de sub B1, potrivit căreia, imobilele înscrise în CF 428, printre care și nr. top 291 au fost aduse din CF 110 Holod, cu situația proprietății nemodificată, în favoarea Parohiei R. Catolice Oradea.

De asemenea, la poziția B9, prin Încheierea de întabulare nr._-31/01.10.2012, a fost întabulat dreptul de proprietate asupra unor imobile înscrise în această coală, cu titlu de reconstituire, în favoarea Episcopiei R. Unită cu R. Greco-Catolică Oradea, în baza Titlului de proprietate nr. 1935/2007.

Din examinarea colii CF 515 Holod, aflată la filele 131-133 dosar, instanța reține că, nr. top 291/2, reprezintă în natură arător în „Curătură”, în suprafață inițială de 58.873 mp, a fost notat la poziția A1, iar asupra acestuia, la poziția B1, în baza Încheierii nr. 5791/20.09.2005, a fost întabulat dreptul de proprietate cu titlu de comasare și cooperativizare în favoarea CAP Holod, potrivit Încheierii nr. 504/1977.

Prin Titlul de proprietate 1682/22.10.2003, emis în favoarea numitului T. P.,aflat la fila 12 dosar, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 6 ha 2190 mp, în care se regăsește și . 925/1, în suprafață de 6500/11,1800 ha, corespunzătoare solei 76 pe scara 1:_, parcelă care, potrivit susținerilor reclamantei din petitul completării de acțiune, confirmate de adeverința nr. 2195/05.12.2005, aflată la fila 260 dosar, emisă de Primăria Comunei Holod, corespunde topografic pe scara 1:2880, cu suprafața de6500 mp din nr. top 291/2 Holod, în acest sensfiind și adeverinței nr.1628/2005 emisă de Primăria Comunei Holod, aflată la fila 31 în dosarul_, din care a fost disjunsă prezenta cauză.

Dreptul de proprietate astfel dobândit de către numitul T. P., actualmente decedat, asupra cotei de 6500/58.873 mp din imobilul cu nr. top 291/2 nu a fost întabulat în CF 515 Holod, cu titlu de reconstituire, ci ulterior decesului defunctului, care a survenit în anul 1992, evident ca urmare a demersurilor întreprinse de către moștenitorii acestuia, pârâții persoane fizice din prezenta cauză, pentru întabularea acestui drept a fost întocmită în luna decembrie 2012 de către dl. ing. J. V. documentația de constituire a numărului cadastral_ Holod, în suprafață de 6500 mp, aflată la filele 13-15 dosar, ce a fost vizată de OCPI Bihor sub nr._/27.12.2012.

În baza acestei documentații, dreptul de proprietate dobândit de către numitul T. P., asupra cotei de 6500 mp din . solei 76, corespunzătoare la scara 1:2880 suprafeței de 6500 mp din imobilul cu nr. top 291/2 (așa cum a susținut însăși reclamanta, în lipsa unei astfel de corespondențe fiind evident că cererea reclamantei ar fi lipsită de interes)a fost întabulat la poziția B 1 în CF_ Holod- fila 17 dosar-, prin Încheierea de întabulare nr._/20.12.2012.

Întrucât titlul de proprietate a fost emis în favoarea numitului T. P., este evident că la nivelul anului 2012 când a fost realizată documentația cadastrală acesta fiind decedat nu a avut posibilitatea efectivă a însușirii prin semnătură a formularelor de cerere și a convenției întocmită în acest sens, demersurile pentru realizarea acestor înscrisuri fiind probabil realizate de către vreunul dintre moștenitorii defunctului, iar numele defunctului a fost menționat în cuprinsul acestor înscrisuri tocmai cu scopul de a exista corespondență între beneficiarul titlului de proprietare și persoana ce urma a fi întabulată în Cf, evitându-se întocmirea unor formulare suplimentare din care să rezulte calitatea moștenitorilor, aspecte formale și de care evident s-a uzitat din neștiință, iar nu cu scopul de a se eluda dispozițiile legale sau a se frauda în vreun fel interesele reclamantei, așa cum se susține în prezenta cauză.

Ulterior, în baza certificatului de moștenitor nr.10, suplimentar la C.M. nr.102/09.05.2012, eliberat în dosar nr. 138 conex 139 suplimentar la C.M.154 eliberat în dosar nr. 221 conex 222 de BNP I. Tocoian la data de 16.01.2013, aflat la fila 22 dosar, au fost dezbătute succesiunile succesive rămase în urma defuncților T. P., decedat la data de 29.11.1992, T. R., decedată la data de 14.11.1997 și G. Samica, decedată ulterior, astfel că, în masa succesorală rămasă în urma acestora a fost inclus imobilul cu nr. cadastral_ Holod și s-a stabilit că au calitatea de moștenitori asupra acestui imobil, persoanele indicate la pozițiile B3-9 în CF_ Holod, printre care și pârâții persoane fizice din prezenta cauză, dreptul acestor moștenitori fiind înscris în CF_ Holod, prin Încheierea nr. 651/17.01.2013.

În baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 139/16.01.2013, de BNP I. Tocoian, aflat la fila 18 dosar, dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de 6500 mp din imobilul cu nr. top cadastral_ a fost înstrăinat de către pârâții G. I. I., G. C., G. G. și B. L., în calitate de vânzători în favoarea ., în calitate de cumpărătoare,, iar dreptul astfel dobândit a fost întabulat la poziția B 10, cu titlu de cumpărare, în favoarea ., prin Încheierea de întabulare nr. 652/17.01.2013..

Trebuie menționat că înscrierile de la pozițiile B8 -12 din CF 515 Holod-filele, precum și cele de la pozițiile B2-3, B4-7, B 14-15, B 17 și B 19, relevă faptul că, asupra altor cote părți din imobilul cu nr. top 291/2 Holod, au fost emise titlurile de proprietate nr.1658/21.10.2003,în favoarea numitului D. V., nr.1694/22.10.2003, în favoarea numiților A. V. și A. M., nr.1919/2005, în favoarea numiților H. L., C. M., C. I., D. V., nr. 1707/2003, în favoarea numitului T. I., nr.1696/2003, în favoarea numitei H. M., iar aceste persoane fizice, la rândul lor, la fel ca și moștenitorii numitului T. P., beneficiarul titlului de proprietate atacat în prezenta cauză, au înstrăinat către . dreptul de proprietate astfel dobândit.

În coala CF 515 Holod, la fel ca și în CF 428 Holod, la poziția B18 prin Încheierea nr.837/25.01.2008, a fost operată Sentința civilă 1499/2007, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul civil nr.1809/2007, prin care a fost anulată Încheierea de întabulare 5791/1995 și înscrierea de sub B1, cu revenirea la situația anterioară de CF în favoarea Episcopiei Unită cu R. Greco-Catolică Oradea.

De asemenea, la poziția B20 din CF 515 Holod, prin Încheierea de întabulare nr._-31/01.10.2012 a fost întabulat dreptul de proprietate asupra suprafeței de_/_ parte teren din nr. top 291/2, cu titlu de reconstituire, în favoarea Episcopiei R. Unită cu R. Greco-Catolică Oradea, în baza Titlului de proprietate nr. 1935/2007.

Din examinarea Titlului de proprietate nr. 1935/01.06.2007, aflat la fila 130 dosar, prin coroborare cu procesele verbale de punere în posesie aflate la filele 127 și 129 dosar, instanța reține că acest titlu a fost emis în favoarea reclamantei E. R. UNITĂ CU R. GRECO-CATOLICĂ ORADEA ca urmare a pronunțării Sentinței civile nr. 147/01.02.2007, în dosarul nr._, al Judecătoriei Beiuș, hotărâre aflată la filele 118-120 în dosar.

Prin acest titlu, în favoarea reclamantei, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 89 ha 897 mp,amplasată pe raza localităților Holod și Vintere, iar printre imobilele înscrise în acest titlu, se regăsește și numărul topografic 291/2 cu o suprafață de 32.773 mp teren, ce a fost întabulat la poziția B 20 în favoarea reclamantei, așa cum am arătat mai sus.

Susținerea reclamantei din concluziile scrise depuse la dosar, conform căreia prin adiționarea suprafețelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în favoarea persoanelor fizice mai sus evidențiate cu suprafața reconstituită în favoarea acesteia s-ar depăși suprafață totală imobilului cu nr. top. 291/2 nu este reală, întrucât suprafață inițială a imobilului cu nr. top. 291/2 este de_ mp, iar nu de_ mp și doar ca urmare a constituirii numerelor cadastrale din suprafețele înscrise în titlurile de proprietate ale persoanelor fizice s-a ajuns la suprafața indicată de către reclamantă de_ mp.

Schițele topografice extrajudiciare și planurile de situație depuse la dosar, atât de către reprezentanta pârâtei ., cât și de către reprezentantul reclamantei, redau în același mod amplasamentul topografic al numărului cadastral_ Holod înscris în CF_ Holod, constituit din suprafața de teren în litigiu aferentă nr. top. 291/2 Holod și, în lipsa unor probe contrare, atestă faptul că, acest număr cadastral se află în prezent în incinta fermei de porci deținută în proprietate de către pârâta ..

De asemenea, din poziția procesuală exprimată în cauză și din răspunsul pârâtei . la întrebarea nr. 5 din interogatoriul solicitat de reclamantă- fila 259 dosar rezultă că acest teren în litigiu deservește destinației fermei, fiind utilizat pentru împrăștierea dejecțiilor și cultivare, asupra acestuia există amplasat un drum pentru transportul dejecțiilor, iar ferma de porcine face obiectul unor investiții cu fonduri Sapard de peste 100.000 Euro .

Datorită acestui fapt, după analizarea acestor schițe topografice și planurilor de amplasament depuse la dosar, precum și a poziției reclamantei exprimată fără echivoc în cuprinsul actelor de procedură depuse la dosar, conform căreia suprafața de 6500 mp înscrisă în titlu de proprietate atacat este aferentă nr. top291/2 înscris în CF515 Holod, instanța a apreciat că, în cauză nu s-a mai impus realizarea unei expertize judiciare topografice pentru identificarea terenului în litigiu, care potrivit probelor de la dosar și susținerilor reclamantei din cererea introductivă intră actualmente în componența nr. cadastral_ Holod, format evident din suprafața de 6500 mp teren din nr. top. 291/2 Holod scara 1:2880.

În considerentele Sentinței civile nr.147/2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._ –filele 118-120 dosar -, hotărâre care a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr.1935/2007 în favoarea reclamantei, instanța, a reținut, printre altele că, acțiunea reclamantei urmeazăa fi admisă în parte,,deoarece în baza Legii l8/l99l, se poate reconstitui dreptul de proprietate doar pentru terenurile extravilane, pentru terenurile intravilane reclamanta trebuia să-și întemeieze cererea pe prevederile L.10/2001, așa cum a și arătat în acțiunea sa introductivă, în acest caz competența revenind Tribunalului, iar pentru terenurile pentru care s-au eliberat titluri de proprietate, care au și fost întabulate, RECLAMANTA NU A SOLICITAT ANULAREA ACESTORA ȘI NICI A INSCRIPȚIILOR DE CF FĂCUTE ÎN BAZA LOR.,,

Față de aspectele mai sus prezentate, analizând cererea reclamantei E. R. UNITĂ CU R. GRECO-CATOLICĂ ORADEA privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.1682/ 22.10.2003 eliberat pe seama defunctului T. P. privitor la cota de 6500 părți din sola 76 nr. top 925/1 ce are corespondență aceeași suprafață din ./2 din CF 515 Holod, motivată de faptul că această persoană nu ar fi fost îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, instanța apreciază că este neîntemeiată, la fel ca și capetele de cerere accesorii acesteia privind anularea încheierilor de întabulare și rectificarea situației de Cf astfel că, le respinge ca atare pentru următoarele considerente:

Examinarea coroborată a actelor de stare civilă de la dosar, inclusiv a certificatului de deces aflat la fila 54 dosar relevă faptul că numitul T. P. – beneficiarul titlului de proprietate atacat în prezenta cauză, a fost născut în anul 1919, iar pe părinții acestuia i-a chemat M. și R. și de asemenea soția defunctului T. P. s-a numit T. R.

Din analiza coroborată a susținerilor părților din prezenta cauză, a răspunsurilor pârâtei C. L. de Fond Funciar Holod la interogatoriul solicitat de reclamantă– filele 256-257 dosar și a adresei nr. 3398/21.06.2013 -fila 92 dosar cu înscrisurile anexate depuse la filele 93-101 dosar, reprezentate de

-Hotărârea Comisiei Județene nr. 50/02.09.1991 privind validarea propunerilor de atribuire a dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar primite de la C. L. Holod, conform anexelor,

-copia registrului agricol pe perioada anilor 1959-1963 emis pe numele de T. M. (născut în 1887 care a fost tatăl numitului T. P.- înscris în titlu de proprietate 1682/2003), din care reiese că aceasta s-a înscris în CAP cu suprafața de 2,97 ha teren;

-copia registrului agricol pe perioada anilor 1959-1963 emis pe numele de T. P. (născut în 1919 –persoana înscrisă în titlu de proprietate 1682/2003), din care reiese că aceasta s-a înscris în CAP cu suprafața de 2,92 ha teren;

-cererea nr. 1031/14.03.1991 formulată de către numitul T. P., fiul lui M. și R. pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren cu care părinții săi s-au înscris în CAP –indicată ca fiind de 2,76 ha;

-cererea din 05.01.1962 în baza căreia numitul T. M. a solicitat să fie primit în GAC cu o suprafață de 2,80 ha teren;

- cererea nr. 1024/14.03.1991 formulată la data de 08.03.1991 de către numitulT. P., pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,92 ha cu care acesta s-a înscris în CAP;

-cererea nr. 1024/14.03.1991 formulată la data de 14.03.1991 de către numitulT. P.,în cuprinsul căreia la nivelul anului 1991 acesta a arătat că, din suprafața totală de 5,70 ha teren agricol(este suprafața cumulată de 2,76 solicitată de către acesta în urma părinților săi prin cererea 1031/1991 și suprafața de 2,92 ha solicitată prin cererea 1024 întocmită la 08.03.1991)are o suprafață de 1,00 ha teren arabil care se găsește în perimetrul Întreprinderii Avicola Holod, suprafață cu care dorește să devină acționar la aceasta întreprindere;

-cererea din 05.01.1962 în baza căreia numitul T. P. a solicitat să fie primit în GAC cu o suprafață de 2,94 ha teren;

-extras din anexa nr.2a poziția 80 a Hotărârii de validare nr. 50/02.09.1991,

-adresa nr. 6327/09.07.2013 emisă de OCPI Bihor prin care a fost înaintat procesul verbal de punere în posesie din data de 03.07.2003-filele 144, 145 dosar, care a stat la baza scrierii titlului de proprietate nr. 1682/22.10.2003 pentru T. P.( validat conform anexei 2a, poziția 80 cu suprafața de 4,5800 ha, dar care a primit suprafața de 6,2190 ha prin reconstituirea dreptului de proprietate pe teritoriul localității Vintere și Holod),

INSTANȚA REȚINE CĂ, titlul de proprietate atacat de către reclamantă în prezenta cauză s-a eliberat pe baza cererilor de reconstituire formulate la nivelul anului 1991, imediat după apariția Legii fondului funciar de către numitul T. P. și pe baza documentației întocmită de către C. L. Holod.

Propunerile acestei comisii locale au fost validate tot în anul 1991, prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 50/02.09.1991, astfel că, persoana pe numele căreia a fost emise titlul de proprietate contestat în cauză apare înscrisă în anexa 2a a acestei hotărâri, la poziția 80, iar ulterior a fost pusă în posesie cu o suprafață de teren mai mare decât cea validată, astfel cum rezultă din procesul verbal de punere în posesie amintit mai sus.

Acest aspect se explică prin aceea că, pe de o parte nu a fost luată în considerare cu ocazia validării suprafața de 1 ha teren despre care s-a arătat că este amplasată în incinta Întreprinderii Avicola Holod și pentru care s-au solicitat acțiunii, care evident că nu au fost acordate conform răspunsului Comisiei Locale la întrebarea 5 din interogatoriu deoarece Avicola s-a desființat, iar pe de altă parte evident că au existat neconcordante între datele înscrise în registrele agricole și starea de fapt existentă în teren în privința întinderii suprafețelor solicitate a fi reconstituite.

Totodată, din poziția procesuală exprimată în cauză de către pârâta C. L. Holod de Aplicare a Legii 18/1991, elocvent în acest sens fiind răspunsul pârâtei la întrebările nr.5 și 6 din interogatoriul solicitat de reclamantă, precum și din înscrisurile de la dosar, instanța reține că, la baza emiterii tuturor titlurilor de proprietate pe raza Comunei Holod, precum și a titlului de proprietate în litigiu s-a ținut seama atât de datele înscrise în registrele agricole în perioada anilor 1959-1962, cât și de măsurătorile realizate în teren de către specialistul topograf .

Aceste aspecte referitoare la faptul că baza de date a Comisiei Locale Holod a constituit-o registrele agricole rezultă chiar și din depozițiile martorilor S. F. D. și C. O. F., solicitați de către reclamantă și audiați într-o altă cauză, aproape similară, înregistrată sub dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, declarații de care instanța nu poate face abstracție în prezenta cauză, cât timp au fost valorificate și în spețe similare prezentului litigiu.

Se poate observa că, suprafața totală de teren înscrisă în registrele agricole de la filele 95 și 96 dosar, emise pe numele defunctului T. P. și a tătălui acestuia T. M. este de 5,89 ha(2,97+2,92), astfel că, prin titlul de proprietate contestat s-a reconstituit în plus față de datele înscrise în cele două registre agricole o suprafața de 329 mp (6,2190 ha-5,89 ha), diferență care, cu siguranță se datorează faptului că la momentul întocmirii registrelor agricole nu au fost realizate măsurători cu privire la suprafețele de teren deținute de către cetățeni, existând posibilitatea declarării unor suprafețe de teren cu dimensiuni mai mici decât în realitate.

Astfel, în speță, contrar susținerilor reclamantei și așa cum reiese din întregul ansamblu probatoriu administrat, prin titlul de proprietate contestat s-a realizat în realitate o reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu o constituire, cum în mod eronat, se încearcă acreditarea unei astfel de idei de către reclamantă, îndreptățirea defunctului T. P. la suprafața de teren reconstituită în favoarea sa fiind confirmată de înscrisurile mai sus enumerate.

În acest context insinuările reclamantei privind fraudarea intereselor sale, respectiv falsificarea procesului verbal de punere în posesie ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate în litigiu, în favoarea defunctului T. P. sunt apreciate de instanța ca reprezentând simple supoziții, fiind lipsite de orice suport logic și de natură a crea o stare de confuzie asupra îndreptățirii susnumitului la reconstituirea dreptului de proprietate, în contextul în care, referitor la imobilul în litigiu atât cuprinsul procesului verbal de punere în posesie, cât și în cuprinsul titlului de proprietate este prevăzută aceeași suprafață de teren, fără ca, în privința imobilului în litigiu, să apară corecturi, ștersături, adăugiri.

De altfel, mergând pe raționamentul reclamantei privind falsul, este de precizat că și în privința proceselor verbale de punere în posesie eliberate în favoarea reclamantei se regăsesc corecturi, dar este de notorietate că astfel de adăugiri, corecturi, nu reprezintă în realitate fapte ilicite, cunoscut fiind că, din păcate, aceasta era modalitatea de lucru la nivelul comisiilor locale cu privire la eliberarea acestor acte, aspecte care în opinia instanței nu sunt de natură să atragă concluzia comiterii unei fapte ilicite, idee ce se încearcă a fi acreditată de către reclamantă.

Din probatoriul administrat, rezultă cu certitudine faptul că, în privința cotei părți din imobilul în litigiu, reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat în favoarea defunctului T. P. pe alt amplasament decât cel deținute anterior cooperativizării, instituindu-se astfel o excepție de la regula înscrisă în dispozițiile art. 2, alin. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr.169/1997, prevederi care instituie regula potrivit căreia reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente.

În speță așa cum rezultă din analiza coroborată a schițelor și planurilor topografice de situație depuse de către părți la dosar, din planul de amplasament și delimitare al numărului cadastral_ Holod, precum și din copia titlului de proprietate depus la dosar, teritoriile administrative ale localităților Holod și Vintere sunt învecinate,iar terenul în litigiu, aferent imobilului cu nr. top 291/2, provenit din nr. top inițial 291 Holod, este poziționat chiar la limita dintre localitățile Holod și Vintere.

Tocmai în considerarea acestui fapt nr. top. 291/1 Holod a fost înscris în CF 468 Holod(coală ce se regăsește în dosarul nr._ din care a fost disjunsă prezenta cauză), cu denumirea ,,arător în P.,,, denumire care diferă de cea de ,,curătură sau curățitură,, cu care a fost înscris acest nr. top înainte de dezmembrare în CF 110 Holod.

Acest aspect presupune că, de-a lungul timpului denumirea locală a imobilelor situate la limita localităților Holod și Vintere a suferit modificări și este posibil de exemplu ca denumirea de ,,Altal,,, folosită potrivit înscrierii din CF 1423 Vintere(coală ce se regăsește în dosarul nr._ din care a fost disjunsă prezenta cauză) pentru imobilele situate în teritoriul cadastral al acestei localități, sau o altă denumire să fie extinsă și utilizată de către membrii Comisiei Locale Fond Funciar Holod și în privința imobilului cu nr. top. 291/2 Holod, situat în vecinătatea terenurilor înscrise în CF 1423 Vintere.

Instanța apreciază că, indiferent de denumirea locală utilizată pentru identificarea imobilului în litigiu, din probațiunea administrată se poate reține că, la fel ca și nr.top.291/1 Holod, o parte din terenurile deținute anterior cooperativizării de către numitul T. P. - persoana înscrisă în titlul de proprietate contestat și de către antecesorii săi, cu care aceștia au fost înscriși în registrele agricole pe perioada 1959-1963, alături de suprafețele altor numere topografice învecinate, au fost cuprinse în patrimoniul .>

Este evident că, o parte dinterenul cu care defunctul T. P. și antecesorii săi s-au înscris în CAP a fost comasat ca urmare a constituirii unei organizații obștești specifice perioadei CAP-ului, denumită IAS Holod, fiind edificate asupra acestuia construcții, care au fost transferate către . mai târziu în favoarea ..

Fiind ocupat de construcții ori fiind situat în perimetrul necesar pentru utilizarea acestor construcții acest teren nu a mai putut fi restituit în natură, pe vechiul amplasament, astfel că, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanei înscrisă în titlu de proprietate contestat s-a realizat pe un alt amplasament învecinat, respectiv asupra imobilului în litigiu, care potrivit evidențelor de Cf a constituit în trecut proprietatea reclamantei.

Cu toate acestea, trebuie menționat că, în colile de CF 110, 428 sau 515 Holod nu există o înscriere certă care să ateste modul în care acest imobil a ieșit din patrimoniul reclamantei anterior operării înscrierii CAP-ului, însă din statuările inserate în considerentele sentinței civile nr. 1499/2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, aflată la filele 276-277 vol.1 în dosarul nr._, rezultă că, reclamanta ar fi fost deposedată de acesta ca urmare a adoptării Decretul nr. 358/1948 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic.

Din examinarea înscrisurilor depuse de către reclamantă la filele 114-117 dosar, rezultă că, aceasta a formulat solicitări pentru reconstituirea dreptului de proprietate .

Astfel, prin cererea cu nr. 334/09.03.1991, înregistrată la Primăria comunei Holod cu nr. 1594/18.03.1991, E. R. Unită cu R. (Greco Catolică), în nume propriu și în reprezentarea Parohiei Române Unită cu R. (Greco Catolică Holod) a solicitat ca, în temeiul art. 21 din Legea 18/1991 să se reconstituie ori să se constituie dreptul de proprietate în favoarea Parohiei Române Unite cu R. Greco Catolică din . administrativ, care a constituit proprietatea acesteia până în anul 1948. S-a arătat că, P. sau Filiala nu are teren în proprietate, folosință sau administrare în alte localități și nu a formulat vreo cerere în acest sens, precum și faptul că, preluarea terenului prin titlu de împroprietărire urmează a se efectua de către E. R. Unită cu R.- P. L. sau va rămânea la dispoziția comisiei de pe lângă primărie până la constituirea unității de cult, după caz. De asemenea, s-a menționat că, prin Decretul Lege nr. 126/1990, Biserica R. Unită cu R. (Greco Catolică) este recunoscută oficial și în curs de constituire și se impune soluționarea favorabilă a cererii.

Din cuprinsul cererii formulate în anul 1991 nu rezultă în mod clar dacă la momentul redactării era înființată sau funcționa vreo parohie greco catolică pe raza Comunei Holod, mai ales că, cererea este semnată de mai multe persoane ce fac parte din ,,capitlul eparhial,, și poartă ștampila Parohiei Oradea I din C. Episcopiei R. Unită cu R. (Greco Catolică), iar din interpretarea art. 1 din Decretul nr. 358/1948 ,, capitlurile,,, reprezintă organizațiile statutare ale cultului greco-catolic diferite de episcopii sau parohii.

Totodată din această cerere nu reiese explicit dacă se solicita reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate și nici în favoarea cui anume, nu rezultă care sunt imobilele pentru care se solicită reconstituirea, nu a fost indicată vreo coală Cf și nici oferit un alt indiciu pentru identificarea amplasamentului acestor imobile, nu rezultă că ar fi fost anexate alte acte suplimentare pentru soluționarea acesteia, cererea fiind formulată generic și în mod echivoc(evident ca urmare a abrogării Decretului nr. 358/1948, prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989) astfel că, este posibil ca la acel moment, nici reclamanta însăși să nu fi cunoscut cu exactitate ce terenuri solicită a-i fi reconstituite ori constituite sau dacă dorește ca acestea să rămână la dispoziția Comisiei.

Este adevărat că, acest conținut al cererii nu reprezintă o scuză pentru pârâta C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar Holod de a nu o lua în considerare sau de a nu formula un răspuns față de solicitarea reclamantei, mai ales că, modul deficient de lucru al acestei Comisii rezultă și din faptul că a nu a răspuns în vreun fel nici solicitărilor reclamantei adresate în anul 2005.

Cu toate acestea, nu trebuie omis că, dacă în situația persoanelor fizice terenurile pot fi mai ușor identificate, întrucât în cadrul unei localități cetățenii se cunosc și figurează înscriși în evidențele Primăriei cu terenurile deținute, respectiv în Registrele Agricole (înscrisuri recunoscute de dispozițiile legilor fondului funciar că pot fi utilizate ca mijloace de probă în vederea reconstituirii dreptului de proprietate), în cazul reclamantei era mult mai greu (în lipsa unor informații detaliate), să se poată identifica terenurile deținute în proprietate anterior înființării CAP-ului.

Această concluzie se impune deoarece, potrivit înscrierii de la poziția B4 din CF 110 Holod, chiar de la nivelului anului 1922 o parte din terenurile proprietatea reclamantei au fost expropriate, iar apoi cu siguranță alte modificări sub aspectul destinației și folosinței acestora au fost realizate la nivelul anului 1948, ca urmare a apariției Decretului Lege mai sus indicat.

Art. 21 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data formulării cererii reclamantei nr. 1594/18.03.1991 și a adoptării HCJ nr. 50/02.09.1991 prin care au fost validate cererile cetățenilor (anul 1991) avea următorul conținut ,, Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităților locale de cult - din mediul rural -, o suprafață de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparținând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mănăstirilor, în măsura în care toate aceste așezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producție, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafețe restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului și în administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin decizia prefecturii. Dispozițiile art. 9 alin. 2 se aplică în mod corespunzător,,.

În acest context, în opinia instanței, indicarea de către reclamantă, în cuprinsul cererii de mai sus a art. 21 din Legea nr. 18/1991, care în forma în vigoare la acel moment, instituia o limită pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea comunităților locale de cult, reprezintă o circumstanță atenuantă pentru C. L. de Fond Funciar Holod de a include în REZERVA DE STAT constituită la nivelul anului 1991 o parte din terenurile ce au aparținut anterior reclamantei, așa cum rezultă din răspunsul pârâtei la întrebarea nr. 3 din interogatoriul administrat în dosarul nr._ și din nota inserată în HCJ nr. 50/02.09.1991 atașată în xerocopie la fila 142 din același dosar, întrucât, coala CF 110 Holod relevă faptul că întinderea acestora depășea cu mult limita instituită inițial de lege pentru reconstituire.

Totodată, modul în care a fost formulată cererea de către reclamantă poate fi interpretat în sensul că, la data respectivă aceasta nu era constituită/ organizată corespunzător și probabil și datorită acestui considerent comisia locală a inclus în rezerva de stat terenul ce a aparținut în trecut reclamantei.

Potrivit art.6 alin (2^1)din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997prevede că ,,În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii.,,

Examinând în concret situația din prezenta cauză, instanța constată că pentru o mare parte din suprafața imobilului cu nr. top. 291/2 Holod, respectiv pentru suprafața de_/_,stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă- sentința nr. 147/2007 a Judecătoriei Beiuș- s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantei, conform titlului de proprietate nr. 1935/2007.

Pentru o suprafață de aprox. 25.000 mp teren din acest imobil au fost eliberate în anul 2003 și 2005, pe baza HCJ 50/02.09.1991, titlurile de proprietate înscrise în Cf 515 și_ Holod în favoarea unor persoane fizice, reconstituirea dreptului de proprietate realizându-se pe alte amplasamente sau este posibil să fi fost realizată chiar pe vechiul amplasament, dobândit de către aceste persoane ca urmare a deposedării reclamantei de terenurile deținute prin Legea pentru reformă agrară din anul 1921 –o astfel de procedură fiind înscrisă la poziția B4 în CF 110 Holod sau în urma apariției Decretului Lege 358/1948, acte normative care, indiferent de felul în care sunt privite în prezent, au stat la baza realităților sociale, economice, juridice din perioada respectivă.

Este cunoscut că principiile stabilite prin dispozițiile art. 1 pct. 1 și 4, art.25 din Decretul nr. 3610/1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, vizau cauza de utilitate publică națională, iar scopul exproprierii era acela de a satisface trebuințele de interes general, economic și cultural, de a spori și completa întinderea proprietăților rurale țărănești, iar potrivit art.2 din Decretului Lege 358/1948 ,,Averea mobilă și imobilă aparținând organizațiilor și instituțiilor arătate la art. 1 din prezentul decret, cu excepția expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Român, care le va lua în primire imediat,,.

Aceste prevederi au creat posibilitatea ca, în decursul timpului, urmare a preluării imobilelor de către Stat, acesta să împroprietărească proprii cetățeni, chiar dacă astfel de împroprietăriri nu au fost operate în CF.

Referitor la modalitatea concretă de reconstituire a dreptului de proprietate instanța are în vedere că, în cazul reclamantei nu mai este posibilă reconstituirea pe vechiul amplasament asupra întregii suprafețe de teren, mai ales că acesta este ocupat cu investiții, iar în considerarea respectării dreptului de proprietate al pârâților din prezenta cauză, se impune a se acorda prioritate prevederilor art. 6 CEDO și art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, față de dispozițiile cuprinse în legile fondului funciar privind reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, impunându-se a se admite o excepție de la această regulă .

Instanța consideră, că nu pot fi sancționate persoanele fizice, prin anularea titlurilor de proprietate, datorită modului în care a înțeles C. L. Fond funciar Holod să-și constituie rezerva de stat și să-și realizeze atribuțiile în privința reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, mai ales că, numitul T. P., persoana în favoarea căruia a fost emis titlul de proprietate ce se solicită a fi anulat parțial era îndreptățit la reconstituire. .

Defunctului T. P. și moștenitorilor săi, nu li se poate imputa faptul că această reconstituire s-a realizat în favoarea lor pe alte amplasamente, deoarece este posibil ca și aceștia, la fel ca reclamanta din prezenta cauză, să fi preferat ca reconstituirea dreptului de proprietate să se realizeze tot pe vechile amplasamente deținute de către aceștia sau antecesorii lor anterior cooperativizării agriculturii.

De asemenea, nu pot fi sancționate aceste persoane pentru faptul că terenul în litigiu, a intrat, cu sau fără titlu, în proprietatea Statului sau a Cooperativei Agricole de Producție iar, ulterior, în decursul timpului, a făcut obiectul unor acte de comasare, și-a schimbat destinația, întrucât în speță, în situația anulării titlurilor de proprietate, ar deveni incidentă și problema ocrotirii și garantării proprietății private dobândită de către pârâti prin reconstituirea și moștenirea dreptului de proprietate.

Prin cererea introductivă ce a făcut obiectul dosarului nr._ reclamanta a solicitat a se reține lucrarea de carte funciară operată corespunzător la poziția B18 din CF 515 Holod în favoarea acesteia, în baza Sentinței civile nr. 1499/2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1809/2007, însă trebuie observat că titlul a cărui anulare se solicită este emis cu mult timp înaintea pronunțării acestei sentințe și înscrierii acesteia în CF, iar Hotărârea de validare a fost emisă de C. Județeană chiar în anul 1991.

În speță, se impune identificarea suportului social și a oportunității aplicării dispozițiilor consacrate de art. 2 alin 1 și art.6 alin (2^1)din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000, legătura sa cu valorile sociale și idealul juridic, întrucât dreptul de proprietate privată este un drept fundamental al omului, iar pe lângă reglementările interne trebuie să se țină seama și de tratatele internaționale ratificate de România în domeniul drepturilor omului.

Între acestea Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Primul protocol adițional ocupă locul cel mai important. Raportul dintre normele comunitare și legile interne referitoare la proprietate se rezolvă, potrivit doctrinei juridice, pe seama caracterului imediat executoriu al normei de drept comunitar și al priorității dreptului comunitar asupra dreptului național.

Astfel la art. 1, intitulat Protecția proprietății din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților fundamentale se arată ,,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si in condițiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor,,.

Raportând aceste dispoziții la speța de față instanța consideră că această normă recunoaște dreptul statelor contractante la posibilitatea de a reglementa modul de folosință al bunurilor ce formează obiectul dreptului de proprietate, în conformitate cu interesul general, or acest interes trebuie analizat de către instanță cu ocazia soluționării prezentei acțiunii, cum de altfel trebuie a se ține cont și de respectarea siguranței raporturilor juridice civile .

Instanța apreciază că în speță se impune asigurarea stabilității circuitului juridic civil protejat de prevederile art.6 CEDO, în acest sens fiind și statuările cuprinse în Decizia nr. 517/2007 prin care Curtea Constituțională a soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III, alin. 24 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată, potrivit cărora ,,în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren,,.

Prin această decizie, instanța de contencios constituțional a statuat că în situația în care titlurile de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiției pentru constatarea nulității absolute a titlului inițial, potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea legii fondului funciar nr. 18/1990.

Însă, în aceste cazuri dispozițiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice și să aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul legilor menționate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate funciară.

De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că prin art. III, alin. 24 din Legea nr. 169/1997, legiuitorul a instituit o excepție de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, în scopul stabilității raporturilor juridice, reglementând obligația persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de a remite prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. De altfel, opțiunea legiuitorului de a-i prefera pe subdobânditorii înstrăinărilor succesive nu vine în contradicție cu spiritul Legii nr. 18/1991 și anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, întrucât, în situația în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozițiile referitoare la remiterea prețului actualizat

În aceeași speță, Curtea Constituțională a precizat că, drepturile și libertățile constituționale (inclusiv dreptul de proprietate privată) trebuie exercitate cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți conform art. 57 din Constituție, existența drepturilor dobândite cu rea-credință nefiind compatibilă cu garantarea drepturilor.

Sub acest din urmă aspect, Curtea Constituțională a arătat că este de competența instanței judecătorești să aprecieze,în funcție de probele administrate în cauză, buna sau reaua-credință a celui care a vândut terenul pe baza titlului nul sau a subdobânditorului terenului, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. III, alin. 24 din Legea nr. 169/1997 sau a dispozițiilor de drept comun, după caz.

Pe baza acestor considerente, instanța apreciază că în cauza de față, atât persoanele care au vândut terenul, cât și subdobânditorul acestuia, respectiv pârâta ., au dat dovadă de bună credință.

Această afirmație se bazează pe faptul că, Hotărârea nr. 50 a Comisiei Județene de validare a suprafețelor reconstituite pârâților este din anul 1991, titlul de proprietate contestat au fost emise în anul 2003, contractul de vânzare cumpărare au fost perfectate în anul 2013, ÎNAINTE CA PE ROLUL INSTANȚELOR SĂ FI FOST ÎNREGISTRATĂ VREO ACȚIUNEPRIVIND ANULAREA TITLURILOR DE PROPRIETATE ȘI A ACTELOR SUBSECVENTE ACESTORA EMISE ÎN FAVOAREA PERSOANELOR FIZICE ÎNSCRISE ÎN CF 515 HOLOD.

Totodată instanța reține că . încheiase și la nivelul anului 2005 contracte de vânzare cumpărare pentru anumite cote părți din nr. top. 291/2, care au fost întabulate în CF și în privința cărora nu s-a solicitat anularea ,iar prezenta acțiune a fost înregistrată pe rolul instanței în anul 2013 și toate acestea în contextul în care reclamanta anterior a mai promovat două litigii cu privire la nr.top.291/2 Holod, înregistrate pe rolul Judecătoriei Beiuș în anul 2006- dosarul nr._ soluționat prin sentința civilă nr. 147/2007 și în anul 2007- dosarul nr._ soluționat prin sentința civilă nr.1499/2007, însă, fără a-i chema în judecată pe proprietarii tabulari asupra imobilului în litigiu sau pe titularii titlurilor de proprietate deja emise asupra nr. topografic și care nu au fost întabulate în CF, cum este cazul de față, deși, era ușor a se face demersuri către OCPI în acest sens, aceste hotărâri nefiindu-le opozabile pârâtilor.

Prin sentința civilă nr. 147/2007 a Judecătoriei Beiuș a fost admisă doar în parte acțiunea, dar reclamanta nu a atacat hotărârea pronunțată și de atunci până în prezent nu a deschis un alt proces împotriva pârâtilor din prezenta cauză, cu toate că, în considerentele hotărârii s-a făcut vorbire despre persoanele înscrise în titlurile de proprietate.

Atitudinea reclamantei de a rămâne în pasivitate din momentul pronunțării Sentinței civile nr. 147/2007 a Judecătoriei Beiuș în dosarul nr._ în care s-a făcut referire expresă la faptul că aceasta nu a solicitat anularea titlurilor de proprietate emise în favoarea persoanelor fizice înscrise în CF 515 Holod, atestă că, RECLAMANTA ÎNSĂȘI A RECUNOSCUT O PERIOADĂ L. DE TIMP VALABILITATEA DREPTULUI DE PROPRIETATE AL DEFUNCTULUI T. P., A MOȘTENITORILOR ACESTUIA ȘI A CELORLALTE PERSOANE FIZICE BENEFICIARE ALE TITLURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA IMOBILELOR ÎN LITIGIU ȘI A ACCEPTAT SITUAȚIA JURIDICĂ A ACESTOR IMOBILE.

Astfel, prezenta acțiune poate fi interpretată ca reprezentând o ingerință în dreptul de proprietate al pârâților, mai ales în contextul în care persoana înscrisă în titlul de proprietate nr.1682/2003 este decedată, cum de altfel și o parte din moștenitorii acesteia sunt decedați.

Față de aceste aspecte, o eventuală rea credință poate fi reținută chiar în sarcina reclamantei, care a deschis două litigii soluționate irevocabil prin hotărârile judecătorești mai sus indicate fără a chema în judecată persoanele fizice și juridice înscrise în coala CF 515 Holod asupra imobilului în litigiu și beneficiarii celorlalte titluri de proprietate emise asupra imobilului în litigiu ori succesorii acestora, printre care și pârâții din prezenta cauză, ca mai apoi, în prezenta cauză, aceeași reclamanta să emită pretenții cu privire la cote părți din acest imobil și să invoce fraudarea intereselor sale de către pârâți, toate aceastea, în situația în care reiese cu evidență faptul că, reclamanta a fost cea care a eludat interesele pârâților prin nechemarea acestora în judecată în cadrul litigiilor anterioare, promovate ulterior emiterii titlului de proprietate contestat în cauza de față.

Este adevărat că nulitatea absolută poate fi invocată oricând, însă, pe de-o parte, în opinia instanței, nu este incident cazul de nulitate absolută prevăzut de art. III din Legea nr. 169/1997, invocat de către reclamantă în privința titlului de proprietate atacat, deoarece din probele administrate, rezultă că, defunctul T. petru și antecesorii săi au fost înscriși în CAP cu suprafață de teren reconstituită, astfel că, numitul T. P. are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, iar titlul obținut nu poate fi anulat doar pe considerentul că o astfel de reconstituire s-a realizat pe alt amplasament decât cel deținut anterior înființării CAP-ului, cât timp, o suprafață de aprox 1 ha din terenurile ce au aparținut defunctului T. petru au fost amplasate în componența proprietății . .

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere și momentul în care partea (în speță reclamanta), care invocă nulitatea absolută a titlului a aflat despre existența unei astfel de cauze, precum și momentul în care aceasta a acționat pentru constatarea nulității, întrucât este evident că, dacă prezenta acțiune ar fi fost promovată în anul 2006, când reclamanta a introdus primul litigiu, pârâta . nu ar fi accesat fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii ci, probabil, s-ar fi orientat în vederea realizării investițiilor asupra altor terenuri.

Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credință or, în privința reclamantei, există îndoială sub acest aspect, cât timp a cunoscut și acceptat o perioadă îndelungată de timp situația juridică a imobilului în litigiu, iar, pe de altă parte, la interval mare de timp, abia după ce au fost realizate investiții asupra terenului în litigiu prin accesarea de fonduri SAPARD conform contractului nr.C 3_/03.01.2007 și proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor aflate la filele 55- 61 în dosarul_ din care a fost disjunsă prezenta cauză, iar . s-a interesat chiar la reclamantă de cumpărarea terenului reconstituit în favoarea acesteia în anul 2007 prin titlul de proprietate nr. 1935/2007 (a se vedea cererea de la fila 83 vol. 2 din dosarul nr._ ) și chiar a încheiat cu reclamanta contractul de arendare nr. 272/15.03.2010, de la filele 326-329 vol.1 din dosarul nr._, reclamanta a înțeles să promoveze prezenta cerere.

În acest context, instanța apreciază că, în prezent, examinarea cauzei reclamantei nu mai poate fi realizată în mod echitabil din perspectiva art. 6 CEDO, mai ales că, persoana înscrisă în titlul de proprietate nr. 1682/2003 a decedat și nici în termenul rezonabil consacrat de această reglementare, în opinia instanței demersul judiciar inițiat de către reclamantă încălcând dispozițiile procesului echitabil prevăzute de art. 6 CEDO .

În acest moment admisibilitatea unei astfel de acțiuni sub aspectul constatării nulității titlului de proprietate, a actelor subsecvente acestora și rectificării situației de Cf, pe lângă faptul că se dovedește neîntemeiată ar fi de natură să bulverseze stabilitatea ordinii de drept și securitatea raporturilor juridice civile și ar reprezenta chiar o ingerință în dreptul de proprietate al persoanei înscrisă în titlul de proprietate și al moștenitorilor acesteia, care au avut speranța legitimă și rezonabilă că terenul reconstituit, iar mai apoi prețul obținut prin vânzare reprezintă un bun care le aparține, în sensul prev. art.1 din Primul protocol adițional CEDO.

Referitor la cererea reclamantei privind anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. top.652/17.01.2013 de BNP I. Tocoian pe lângă aspectele mai sus prezentate, instanța reține că pârâta .. a invocat buna-credință în dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu .

În acest sens, la art. 900 din Codul civil de la 2009, sub incidenta căruia a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare, intitulat prezumția existenței sau inexistenței unui drept tabular se arată:

(1) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei.

(2) Dacă un drept real s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.

(3) Dovada contrară se poate face numai în cazurile prevăzute la art. 887, precum și pe calea acțiunii în rectificare.

De asemenea, la art. 901 din Codul civil de la 2009, intitulat dobândirea cu bună-credință a unui drept tabular se arată:

(1) Sub rezerva unor dispoziții legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credință vreun drept real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciară.

(2) Terțul dobânditor este considerat de bună-credință numai dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) nu a fost înregistrată nicio acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare;

b) din cuprinsul cărții funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane; și

c) nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea cuprinsului cărții funciare.

(3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și terțului care a dobândit cu bună-credință un drept de ipotecă în temeiul unui act juridic încheiat cu titularul de carte funciară ori cu succesorul său în drepturi, după caz.

(4) Dispozițiile prezentului articol nu pot fi însă opuse de o parte contractantă celeilalte și nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, după caz.

Raportând aceste dispoziții legale la speța de față, instanța consideră că se poate reține cu certitudine faptul că, subdobânditorul .. este de bună-credință, deoarece la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, nu exista notată vreo acțiune prin care să se conteste cuprinsul cărții funciare nr._ Holod, sau al colilor CF 515, 428 sau 110 Holod.

De altfel,la data respectivă din cuprinsul cărții funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane și nu se poate susține că pârâta a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea cuprinsului cărții funciare.

Astfel, neexistând vreun indiciu prin care să se pună în discuție cuprinsul cărții funciare ori existența unor neconcordanțe între cuprinsul cărții funciare nr. 515 Holod, pe de-o parte și situația juridică reală pe de altă parte și având în vedere faptul că buna-credință nu trebuie dovedită, ci ea se prezumă în acest sens fiind și vechile reglementări prev. de art. 33 din Legea nr. 7/1996 și art.1899 din C. civil de la 1864, precum și actuala reglementare cuprinsă în art. 14 alin. 2 din Codul Civil din 2009-Legea nr. 287/2009, iar în speță, reclamanta nu a realizat o probă contrară acestei prezumții, instanța reține că societatea pârâta a acționat cu bună credință.

Regula consacrată în art. 900 alin 1 din Codul civil din 2009 consfințește, un mod originar de dobândire a unui drept real, prin înscrierea lui în cartea funciară, independent de dreptul titularului înscris anterior și a veritabilului titular, vătămat prin înscrierea anterioară, terțul subachizitor nemaiputând fi radiat din cartea funciară, printr-o acțiune în rectificare, de către fostul titular, vătămat prin înscrierea făcută în folosul dobânditorului anterior.

Așadar, buna credință poate fi reținută în sarcina . în raport de dispozițiile anterior invocate, (în acest sens fiind și prev.art.33 sau 34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului sau publicității imobiliare, care acordă importanță atitudinii subiective a persoanei care a dobândit vreun drept real), întrucât pârâta se poate prevala de cuprinsul cărții funciare nr._ Holod, unde apărea înscris dreptul de proprietate al vânzătorilor, dar și de cuprinsul cărții funciare 515 Holod la data perfectării contractului de vânzare cumpărare, cât timp nu s-a făcut dovada că aceasta ar fi cunoscut pe altă cale pretențiile emise de reclamantă asupra imobilului în litigiu, existând prezumția valabilității titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, mai ales că, în favoarea reclamantei, prin hotărâre judecătorească fusese reconstituit dreptul de proprietate doar asupra unei cote părți din imobilul în litigiu, iar între data pronunțării acelei hotărâri ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate al reclamantei și data perfectării contractului de vânzare cumpărare, reclamanta nu a mai întreprins nici un demers judiciar pentru suplimentarea suprafeței reconstituite, toate acțiunile înregistrate în anul 2013 pe rolul Judecătoriei Beiuș în acest sens au fost introduse după data încheierii contractului de vânzare cumpărare contestat în cauza de față.

De altfel, nu trebuie omis că, potrivit practicii și literaturii juridice, în conflictul de interese legitime dintre vechiul(adevăratul) proprietar tabular și subdobânditorul de bună credință al bunului său imobil este de preferat acesta din urmă, astfel că, acest raționament se impune a fi aplicat și în cauza de față, în raporturile dintre reclamantă și pârâta ..

Recunoașterea prevalenței interesului subdobânditorului de bună credință a fost impusă în baza unor rațiuni cu aplicare mai largă și care au creat un adevărat principiu de preocupare pentru asigurarea securității circuitului civil și a stabilității raporturilor juridice, amintit de altfel mai sus.

În condițiile în care se poate aprecia că, oricine în locul pârâtei cumpărătoare ., față de înscrierile din CF nr._ Holod și chiar din Cf 515 Holod (deși este evident că acestă coală sau CF 428 sau 110 Holod nu se impuneau a fi verificate de către societate) și față de momentul emiterii titlului de proprietate anul 2003, raportat la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare anul 2013, ar fi avut convingerea calității de proprietari a vânzătorilor, instanța apreciază că, în speță nu poate fi pusă la îndoială prezumția de bună credință a ., la încheierea contractului de vânzare cumpărare și de altfel nici nu s-a produs vreo probă certă în acest sens.

Se poate reține că aceasta a încheiat actul de cumpărare cu luarea unor măsuri normale de precauție, conforme unei prudențe și diligente necesare pentru determinarea calității de proprietari a vânzătorilor, astfel că, a manifestat o conduită legitimă și corelativ de bună credință.

Raportat la toate aceste aspecte, în cauză se poate reține cu siguranță buna-credință a pârâtei .., la data încheierii contractului și la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în CF asupra terenului în litigiu, deoarece nu se poate susține că, în cunoștință de cauză, știind că lucrul aparține reclamantei a fost eliberat titlul de proprietate sau a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare .

Apreciază instanța că, nu se impune nici anularea înscrierilor din CF_ Holod și a documentației cadastrale ce a stat la baza realizării acestora, decizia de speță, invocată de către reclamantă în concluziile scrise, nr. 184/2012 pronunțată de ICCJ are în vedere o situație diferită, în care unul și același imobil a fost înscris atât într-o coală veche de Cf deschisă potrivit Decretului Lege nr. 115/1938, cât și într-o coală nedefinitivă, astfel că, nu este relevantă în cauza de față.

Această concluzie se impune deoarece, este îndeobște cunoscut că, după apariția Legii 7/1996, în raza de activitate a OCPI Bihor, la fel ca și în restul teritoriilor unde nu au fost incidente registrele de inscripțiuni și transcripțiuni, au fost deschise numeroase coli Cf nedefinitive, iar poziția reclamantei, ar presupune ca toate aceste coli Cf NDF să fie sistate, ceea ce practic este imposibil și ar reprezenta o frânare a demersurilor privind finalizarea lucrărilor de cadastru și publicitate imobiliară consacrate de dispozițiile Legii nr. 7/1996 la nivelul întregului teritoriu, aspect neacceptabil față de modificările legislative în vigoare.

Fără a nega îndreptățirea reclamantei de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra cotei părți din imobilul în litigiuprin măsuri compensatorii sau prin reconstituirea în natură pe un alt amplasament, instanța apreciază că, pentru rațiuni ce țin de stabilitatea și securitatea circuitului juridic civil nu este admisibilă solicitarea acesteia privind constatarea nulității titlului de proprietate și a actelor subsecvente acestora în temeiul motivelor invocate de către aceasta.

Așa cum s-a reținut mai sus admisibilitatea prezentei acțiuni ar reprezenta eludarea prevederile dreptului internațional, consacrat de art. 1 și 6 din CEDO, respectiv a normelor care ocrotesc dreptul de proprietate și dreptul la un proces echitabil, mai ales în contextul în care, în baza legilor interne speciale de reparație nr. 18/1991, 169/1997, nr. 1/2000, nr. 247/2005 suprafețele de teren în litigiu nu ar putea să ajungă în patrimoniul reclamantei, fiindcă nu există motive care să atragă nulitatea contractului de vânzare cumpărare, pârâta . dovedindu-se a fi un cumpărător de bună credință.

Această pârâtă nu a urmărit altceva decât, chiar și pe baza relațiilor contractuale avute cu reclamanta (elocvent în acest sens fiind contractul de arendă de la filele 326-329 vol. 1 din dosarul_ ) să realizeze o afacere prosperă în zona respectivă, iar în prezent interesul general ocrotit de normele mai sus invocate ar fi ca această afacere să nu fie stopată/frânată ca urmare a lipsirii pârâtei de o parte din obiectul său de activitate-terenul în litigiu-care este atât de indispensabil în raport de profilul de activitate al societății.

Pentru ansamblul considerentelor prezentate, instanța apreciază că acțiunea reclamantei se impune a fi respinsă în întregime, sub aspectul tuturor capetelor de cerere.

Trebuie amintit că, o eventuală anulare a titlului de proprietate ar face ca în speță să fie incidentă situația reglementată de art. III alin. 2 ind. 4 din Legea nr. 169/1997, privind restituirea prețului actualizat, dar o astfel de soluție s-ar dovedi ineficientă și din perspectiva scopului urmărit de către reclamantă, în contextul în care aceasta ar putea accepta reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament sau acordarea de măsuri compensatorii, deși în cauză nu a solicitat acest lucru.

În baza acestor considerente, instanța va respinge ca neîntemeiate atât cererea referitoare la constatarea nulității titlului de proprietate, a actelor subsecvente acestora, cât și cererile accesorii referitoare la rectificarea inscripțiilor de CF și cererea reclamantei de completare a titlului său de proprietate cu terenul în litigiu .

În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă de la 1865, având în vedere că acțiunea reclamantei a fost respinsă, iar aceasta este în culpă procesuală, instanța va obliga reclamanta să plătească în favoarea pârâtei . suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial justificat prin chitanța de la fila 276 dosar, urmând a respinge cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată și a lua act de faptul că restul pârâților nu au solicitat astfel de cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea civilă formulată și completată de către reclamanta E. R. UNITĂ CU R. GRECO CATOLICĂ ORADEA, cu sediul în municipiul Oradea, ., nr. 4, județul Bihor în contradictoriu cu pârâții C. L. FOND FUNCIAR HOLOD, PRIN PRIMAR, C. JUDEȚEANĂ BIHOR PRIN PREFECT, .. reprezentată prin administrator N. D., cu sediul în loc. Holod, nr.241, județul Bihor, G. I. I., cu domiciliul în municipiul Beiuș, .. 4, ., județul Bihor, G. C., cu domiciliul în municipiul Oradea, ., ., județul Bihor, G. G., cu domiciliul în municipiul Beiuș, .. 4, . și B. L., cu domiciliul în municipiul Beiuș, .. 4, ., județul Bihor.

Obligă reclamanta E. R. UNITĂ CU R. GRECO CATOLICĂ ORADEA, să plătească în favoarea pârâtei .. suma de ­­600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

P. A.-M. B. A.

Red.P.A.M.

Tehnored. B.A.

10 ex./04.12.2013

Se comunică cu:

reclamanta

  1. E. R. UNITĂ CU R. GRECO CATOLICĂ ORADEA, cu sediul în municipiul Oradea, ., nr. 4, județul Bihor

pârâții

  1. C. L. FOND FUNCIAR HOLOD, PRIN PRIMAR,
  2. C. JUDEȚEANĂ BIHOR PRIN PREFECT,
  3. .. reprezentată prin administrator N. D., cu sediul în loc. Holod, nr.241, județul Bihor,
  4. G. I. I., cu domiciliul în municipiul Beiuș, .. 4, ., județul Bihor,
  5. G. C., cu domiciliul în municipiul Oradea, ., ., județul Bihor,
  6. G. G., cu domiciliul în municipiul Beiuș, .. 4, ., județul Bihor și
  7. B. L., cu domiciliul în municipiul Beiuș, .. 4, ., județul Bihor.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1398/2013. Judecătoria BEIUŞ




Toma Ana-Maria M. 5.11.2018
Strabunicul meu este TOMA MIHAI nascut in 1884 in Vintere, casatorit cu Petrut Rosalia, strabunica si sora lui Petrut Ergszebet din Ginta-Rohani,Vintere-Holod etc casatorita cu Bologan Mihaly-certificat de mostenitor din 22 martie 1958 emis de notariat de stat Beius nr.143/1958-decret 40/1953 care lasa catre bunicul meu TOMA IOAN nascut in Vintere(1910-1984)-ultimul fiu nascut al lui Toma Mihai si Rosaliei din Vintere, Petru fiind frate cu Ioan, mostenire ca legatar universal bunurile lui Petrut Elisabeta.Toma Ioan fiind tatal lui TOMA MIHAI (1934-2007) tatal meu nascut in Ginta,
Citește mai mult str.Zorilor,364 din parintii Toma Ioan si Todea/togye Maria (1915-1989) din Ginta care ulterior se stramuta in Rohani,10. In 1927 se pare ca legea reformei agrare excepteaza de la exproprierea din Episcopie Greco-Catolica CF 110 HOLOD nr.topo 291/2 care tinea de plasa CEICA la acea vreme...si nu la Ginta, Tinca sau Holod.Certificat de mostenitor al tatalui meu TOMA MIHAI (1934-2007) exista emis de notariat de stat, ceilalti doi frati ai sai renunta la mostenire prin declaratii autentice notariale in aprilie 1990 notariat de stat Beius, drept de succesiune eligibil de mostenitor pentru reconstituire proprietate-masa succesorala dupa autorii mostenirii:Toma Ioan, Toma/Todea/Togye Maria fiind parintii tatalui meu din care ereditar putea MOSTENI ceea ce ar trebui sa fie repus in circuitul civil totalitatea parcelelor pe ale caror titluri de proprietate ?
Răspunde
Toma Ana-Maria M. 5.11.2018
moşia aparţin.Episcop.Greco-Catolic din com.Holod Ministerul-Agriculturii-si-Domeniilor.-Creditul-Ipotecar.-1922-1945.-Inv.-488 Nr.dosar 1273 Arhive Nationale: a CF 110 Holod-nr.topo 291...."Hotararea nr.4542/1922 Comsiei de OCOL pentru Pusztahollod PLASA CEICA si Hotararea Comisiei Judetene Bihor nr.67/922, Decizia Curtii Apel ORADEA, nr.76/922 copie"In numele legii, astazi 6 iulie 1922, Comisiunea de OCOL termina constatarile referitor la mosia Episcopiei Greco-catolice din Oradea Mare, situata in Ergulamentul reformei agrare, se declara expropriata in intregime mosia Epsicopiei
Citește mai mult Greco-Catolice situata in comuna Holod-plasa Ceica (1922), in suprafata de 891 juga 258 stj....337 stj.-teren public inclusa in Cartea Funciara no.110 a comunei HOLOD de sub pozitiile A.I.1-12, 41-98, 110-130, 133-137, adica Nr.TOPO: 253,254,269,270,271,296-301,306-309/1,309/2, 309/3, 3107-323/1, 323/3, 324/1,325,,226-330/1, 930/3, 331,332,333/1,333/3,334,335,374/1,347/3,348/1, 348/3, 342/5,348/7,348/9,349, 393-366/1,367, 368/2, 369,370,371/1,372-378/1-a, 379-381, 352, 268,290,304,305,322 si 250. Din aceasta suprafata de 891 jug.258 stj se expropriaza suprafata de 324 jug.1014 stj aflata sub nr.topo:253,254,310,323/1,323/3,324/1,325-328,330/1,330/3,331,332,333/1,335,337,338,339,340,341,342,343,344,345,346,363,373,374,375,377,348/1,348/3,348/5,348/7,348/9 -aceasta este arator fara 4 jug.879 stj care e balti ; se contesteaza de sub expropriere in baza art.6 pct.6 nr.topo 278/3,279,284,291,272/1,274/3,285,256,274/1,273,350,359,395,394,380,282,289,281,292/1,298/1,356,357 in total 106 jug.309 stj in total 106 jug 309 stj dintre care 89 jug.1408 stj arator, 10 jug.597 stj faneata, 172 jug-sant, 5 jug 1422 stj-balti, Se excepteaza mai departe in baza art.6 pct.7 nr.topo:213-228/1 in supraf 11 jug.306 stj adica 117 jug.705 stj s-a exceptat de la expropriere.lotul s-a fixat in suprafata de 3 jug.Comisia avizeaza delegatia satenilor daca doresc a schimba pasunea din comuna Fechetu, a face rugare catre Comitetul Agrar, superior CLUJ.Totodata avizeaza si Episcopia Greco-Catolica, ca competenta personalului silvic, nu s-a exceptat de sub expropriere asemenea avizeaza ca vanzarea si donatiunea facuta de Episcopie, nu s-a desconsiderat.HOLOD, 6 iulie 1922 Semneaza Presedinte-Augustin Rezey, Secretar-Miroslav Andrei, Agronom Regional-E,Miroescu, Delegat din Minister Agriculturii-Augustin Popovici"., Decizia Curtii Apel ORADEA, nr.76/922 copie "Regatul Romania.Curte Apel Oradea Mare, No.C.I.766/4-1922 Deciziune de expropriere No.C.I.766/922-judecarea apelului facut de Episcopat Greco-Catolic din Oradea Mare in contra hotararii Comisiunie II a Judetene de expropriere din Judet bihor, cu nr.67/9222, din 21 august 1922...in virtuttea legii decide:respinge apelul facut de Episcopia Greco-Catolica din Oradea Mare contra hotararii Comisiei a II-a Judetene no.67/922 din 21 VIII 1922, pe care o confirma.Deciziunea este supusa recursului numai pentru Ministerul Agriculturii.data si citita in sedinta publica, azi 15 iunie 1923.S.S.Stanescu, consilier L.Domokos, Ioan Candra", copie COMISIUNEA JUDETEANA pentru expropriere BIHOR nr.67/922 COMUNA HOLOD-21 august 19222, Oradea Mare:HOTARARE:Admite apelul Episcopiei Greco -Catolice lui Petru Sarb, o suprafata de 1 jug si 300 stj din nr.topo 380 si alaturea cele 324 jug.ale taxalistilor, considerandu-l si pe el printre taxalisti.Admite in acelas timp si aderarea la apel a delegatilor satenilor facuta in sedinta si considerand pe detinatorul celor 324 jug. ca taxalisti si le fixeaza preul la jug 45 lei.Pentru resttul se mentine hotararea nr.4542/922 a Comunei de OCOL pentru expropriere mosiei ce apartine comunei Holod PUSZTAHOLLOD/PLASA CEICA"http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Ministerul-Agriculturii-si-Domeniilor.-Creditul-Ipotecar.-1922-1945.-Inv.-488.pdf
Răspunde