Pretenţii. Sentința nr. 850/2013. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 850/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 930/187/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 850/2013
Ședința publică din data de 06 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. A. F.- Președintele instanței GREFIER: M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantele . L. AL COMUNEI P. reprez. prin Primar PÎLEA C. și pe pârât OȘVAT S., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantelor avocat M. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/06.06.2013 de la dosar, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131, alin. 1 din C. pr. civ., verificând respectarea normelor legale referitoare la competență, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze această cerere, potrivit art. 94, lit. j și art. 107, alin. 1 din C. pr. civ.
Instanța constată că pârâta nu au depus întâmpinare în termenul prevăzut de art.208 din Noul Cod pr.civilă, astfel că este decăzută din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții. Totodată constată că, reclamanta, prin acțiune, a indicat și depus la dosar toate probele pe care a înțeles să le administreze, în conformitate cu prevederile art.255 din Noul Cod pr.civilă și care au fost comunicate cu pârâta.
În temeiul art. 258, alin. 1 din C. pr. civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile anexate cererii, sub aspectul dovedirii temeiniciei pretențiilor reclamantei.
În conformitate cu art. 394, alin. 1 din C. pr. civ., apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, instanța închide dezbaterile.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de 10.04.2013, reclamantele . L. AL COMUNEI P. reprez. prin Primar PÎLEA C. au chemat în judecată pe pârâta OȘVAT S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7.981,95 lei, actualizată începând cu data de 02.12.2011 și până la achitarea efectivă, cu titlu de pretenții, reprezentând valoarea plăților efectuate în alte scopuri decât cele prevăzute pentru realizarea obiectivelor și atribuțiilor instituției pe care a reprezentant-o la acea dată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantele arată că, în anul 2011, . Oradea, a chemat în judecată C. L. P., invocând faptul că, deși și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de achiziții publice nr.2334/17.11.2006, care a avut ca obiect efectuarea de lucrări de construire și reparații cu mixtură asfaltică a unor drumuri comunale aflate în administrarea comunei P., nu i-a fost achitată integral contravaloarea acestor lucrări, astfel că a rămas un rest de plată din factura nr.277/18.12.2007, în sumă de 117.261,55 lei, la care au fost calculate și penalități de întârziere. Reclamantele menționează că, prin sentința comercială nr.417/., a fost admisă acțiunea formulată de . Oradea, însă datorită faptului că nu s-a procedat la executarea de bună voie a creanței stabilită în sarcina Consiliului L. P., societatea reclamantă a apelat la serviciile unui executor judecătoresc, căruia i-a achitat un onorariu în sumă de 7.981,95 lei, astfel cum rezultă din factura nr.697/02.12.2011.
În aceste condiții, reclamantele arată că pe lângă creanța stabilită prin sentința mai sus menționată, C. L. P. a fost nevoit să achite și onorariul pentru executorul judecătoresc, deși acest lucru ar fi putut fi evitat, prin îndeplinirea de bună voie a dispozițiilor instanței de judecată, respectiv a contractului. Menționează că aceste aspecte au fost sesizate și de către Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Bihor, în urma controlului efectuat la sediul acestora și au fost consemnate în Raportul de audit financiar întocmit la data de 31.07.2012, reținându-se că aceste prejudicii aduse bugetului local, se datorează exercitării unei activități necorespunzătoare de către pârâtă, care deținea funcția de primar, în acea perioadă.
Urmare a acestui fapt, prin Decizia nr.48/2012 dată de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Bihor, s-a decis printre altele, obligarea Comunei P. de a lua măsurile legale necesare, în vederea recuperării prejudiciului constatat cu ocazia controlului, de la persoana vinovată de producerea acestuia, pârâta Oșvat S., respectiv să procedeze la recuperarea creditelor bugetare utilizate pentru plata unor cheltuieli care nu au fost efectuate în scopul realizării atribuțiilor instituției, funcționării acesteia sau în interesul colectivității locale.
În motivarea în drept a acțiunii, reclamantele au invocat prevederile art.1381 Cod civil, art.5 alin.3, art.14 alin.3 și art.23 alin.1 din Legea nr.273/2006, iar în probațiune, au depus la dosar, în xerocopie, certificatul de informare nr.2/14.03.2013 emis de Biroul de Evaluări și Mediere N. I. Beiuș, Decizia nr.48/2012 dată de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Bihor și Raportul de audit financiar întocmit la data de 31.07.2012.
Pârâta Oșvat S. legal citată, nu s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima poziția procesuală față de acțiune și nici nu a depus întâmpinare în conformitate cu dispozițiile art.205 din Noul Cod de Procedură Civilă, fiind decăzută din dreptul de mai propune probe și de a invoca excepții în conformitate cu dispozițiile art.208 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Analizând acțiunea de față prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În conținutul Raportului de audit financiar întocmit la data de 31.07.2012, s-a reținut efectuarea de plăți și înregistrarea de cheltuieli care nu sunt strict legate de activitatea instituției, printre care și plata făcută din bugetul local, cu destinația de onorariu pentru executorul judecătoresc și pentru care nu au fost identificate persoanele responsabile, neputând fi recuperată, constituind plată nelegală ,neexistând temei pentru efectuare acesteia. Cauzele și împrejurările care au făcut posibilă această eroare, au constat în exercitarea unei activități necorespunzătoare de către managementul entității, nerespectarea principiilor unei bune gestiuni financiare, ale economiei și eficienței cheltuielilor și funcționarea necorespunzătoare a controlului intern.
Persoana cu atribuții în ceea ce privește angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor, în limita creditelor bugetare aprobate potrivit legislației în vigoare și în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, în acea perioadă era pârâta Oșvat S., care a fost primar al Primăriei Comunei P., având calitatea de ordonator de credite.
Prin Decizia nr.48/2012 dată de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Bihor, potrivit celor menționate la punctul 8, s-a constatat efectuarea de plăți și înregistrarea de cheltuieli, care nu sunt strict legate de activitatea instituției, reprezentate de onorariul achitat B. P. E. N., conform facturii nr.694/02.12.2011, în sumă de 7.981,95 lei, ca urmare a neîndeplinirii unor obligații de plată stabilite prin Sentința comercială nr.417/. pronunțată de Tribunalul Bihor, investită cu formulă executorie.
Astfel, s-a decis aplicarea unei măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia, dispunându-se: identificarea tuturor cheltuielilor efectuate în anul 2011, care nu sunt strict legate de activitatea instituției; stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilor de recuperare a creditelor bugetare utilizate pentru plata unor cheltuieli, care nu au fost efectuate în scopul realizării atribuțiilor instituției funcționării acesteia sau în interesul colectivității locale.
Potrivit dispozițiilor art.5 alin.3 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale:,, Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective”, iar la art.14 alin.3 se arată că: ,, Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială”.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 23 alin.1 din Legea nr.273/2006 privind responsabilitățile ordonatorilor de credite: ,,Ordonatorii de credite au obligația de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective si cu respectarea dispozițiilor legale”.
Având în vedere conținutul înscrisurilor depuse la dosar, în temeiul dispozițiilor legale mai sus invocate și ale art.1381 și 1384 din Noul Cod Civil, instanța urmează a admite acțiunea formulată de reclamantele . L. AL COMUNEI P. –reprezentat prin Primar PÎLEA C. în contradictoriu cu pârâta OȘVAT S. și pe cale de consecință, va obliga pârâta să plătească în favoarea reclamantelor, suma de 7.981,95 lei, actualizată începând cu data de 02.12.2011 și până la achitarea efectivă a debitului, cu titlu de pretenții.
În baza art. 453 alin.1 din NCPC reținând culpa procesuală a pârâtei, având în vedere că, acțiunea a fost admisă, instanța o va obliga pe aceasta să plătească în favoarea reclamantelor, suma de 894 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 594 lei, reprezintă taxe judiciare de timbru calculate în raport de pretențiile admise, iar suma de 300 lei, reprezintă onorariul avocațial potrivit chitanței depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantele . L. AL COMUNEI P. –reprezentat prin Primar PÎLEA C., CNP_, ambele cu sediul în localitatea P., nr.253, județul Bihor, C._ în contradictoriu cu pârâta OȘVAT S., cu domiciliul în ., nr.77, județul Bihor.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantelor suma de 7.981,95 lei, actualizată începând cu data de 02.12.2011 și până la achitarea efectivă a debitului, cu titlu de pretenții .
Obligă pârâta să plătească reclamantelor, suma de 894 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședința publică, azi 06.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
G. A. F.- Președintele instanței M. D.
Red. G.A.
Dact.M.D.
Ex.5/19.06.2013
Emis 3 comunicări/19.06.2013
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 714/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1287/2013.... → |
|---|
