Grăniţuire. Sentința nr. 4516/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4516/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 4297/190/2005*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 4301/RG/2005)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4516/2013
Ședința publică din data de 29 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. N. L., Vicepreședinte
GREFIER N. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta V. L., împotriva pârâților N. E., având ca obiect grănițuire - revendicare.
Cauza s-a judecat în fond la termenul de judecată din data de 08.05.2013, când instanța a amânat pronunțarea pentru a da posibilitate părților de a formula concluzii scrise, iar la data de 15.05.2013 și respectiv 22.05.2013 instanța amânat pronunțarea având nevoie de timp pentru deliberare, încheierile de ședință de la aceste date făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta V. L. a chemat în judecată pe pârâții N. E., N. E., N. L., S. R., prin M. BISTRIȚA, prin PRIMAR, și M. BISTRIȚA, prin CONSILIUL LOCAL BISTRIȚA, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantei, înscris m c.f. 7954 Bistrița, nr. top. 557/1/2 și c.f. 208 Bistrița, nr. top. 558 (în suprafață scriptică de 250 m.p.), terenul proprietatea pârâților N. - înscris în c.f. 4394 Bistrița, nr.. top. 559, 560 (526 m.p), terenul proprietatea tabulară a Statului R. - înscris în c.f. 2815 Bistrița, nr. top. 557/1/1 și terenul aferent străzilor V. L. și Grădinilor; să-i oblige pe pârâții N. Ehsabeta, N. E. și N. L., să-și retragă, pe limitele de proprietate, gardul existent pe terenul reclamantei, respectându-i dreptul de proprietate asupra terenului pe care-l ocupă în mod abuziv, iar în caz de refuz, să o autorizeze pe reclamantă să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților; cu cheltuieli de judecată față de cei ce se opun admiterii acțiunii.
În motivare arată că, potrivit colilor c.f. 7954-și 208-Bistrița, reclamanta este proprietara tabulară a terenului în suprafață de 250 m.p. aferentă nr. top. 557/1/2 și 558, care se învecinează cu terenul aferent nr. top. 559, 560, înscris, în c.f..4394 Bistrița - proprietatea pârâților N.; cu cel înscris în c.f. 2815 Bistrița, nr. top. 557/1/1 - proprietatea Statului R. și cu intersecția străzilor V. L. și Grădinilor.
Reclamanta precizează că pârâții N. și-au edificat gardul pe proprietatea sa iar, înspre terenul Statului R. și cele două străzi, limitele sunt controversate și fără semne exterioare certe de delimitare.
In drept invocă prev. art. 584, art. 480, art. 998, art. 1076 și urm. c.civ., art. 274 c.pr.civ.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 6-13), solicită interogatoriul pârâților, și expertiza.
Legal citați, pârâții N. E.,N. E. și N. L. au formulat Întâmpinare prin care au arătat că, în principiu, nu se opun admiterii în parte a acțiunii introductive, solicitând însă ca linia de meta dintre proprietățile lor sa fie stabilită pe aliniamentul actual; au solicitat respingerea capătului de cerere prin care se solicita retragerea gardului și recunoașterea dreptului de proprietate asupra unei porțiuni din terenul pretins a fi proprietatea reclamantei și predarea lui în posesie.
În motivare arată că, cu mult înaintea primului război mondial, intre antecesorii lor a existat o înțelegere în baza căreia linia de meta a fost stabilita pe aliniamentul actual. De la acea data și până în prezent, meta dintre proprietăți a rămas pe același aliniament. De altfel, precizează că linia de metă este un zid de piatră, edificat înainte de anul 1916 și în continuare pe aliniamentul construcțiilor existente.
Pârâții solicită respingerea capătului de cerere prin care se solicită retragerea gardului existent, întrucât retragerea lui nu este posibilă și aceasta deoarece înțeleg ca prin acțiune reconvențională să solicite să se constate că au dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra suprafețelor pretins a fi ocupate.
In aceste condiții și capătul de cerere prin care se solicită sa fie obligați să-i recunoască reclamantei dreptul de proprietate asupra terenului pretins ocupat, arată că urmează a fi respins ca nefundat constatându-se că au dobândit dreptul de proprietate asupra acestuia.
In drept, invocă dispoz. art.l 15 și urm.Cod procedura civila.
În probațiune au solicitat interogatoriul reclamantei și încuviințarea probei testimoniale și a celei cu înscrisuri.
În data de 24.06.2013 pârâții N. au formulat și Cerere reconvențională prin care au solicitat instanței să constate că pârâta N. E. împreună cu def. ei soț N. I. au dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra suprafeței de cca.20 mp.,din terenul înscris în CF. nr. 7954 Bistrița top.557/1/2 și CF. nr. 208 Bistrița top. 558; să oblige pe pârâta reconvenționala Valea L. să-și desființeze lucrările (balcoane false) executate la construcția proprietatea sa și a sistemului de evacuare a gazelor arse de la centrala proprie, edificate pe terenul proprietatea pârâților, iar în caz de refuz, să fie autorizați să le desființeze pârâții, pe cheltuiala pârâtei reconvenționale; să o oblige pe pârâta reconvențională la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că, prin acțiunea sa introductiva, reclamanta a solicitat să fie obligați să își retragă gardul pretins a fi edificat pe terenul proprietatea sa însă, acest capăt de cerere nu poate fi admis deoarece asupra terenului pretins a fi ocupat, pârâta N. E. împreuna cu defunctul ei soț au dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune.
Astfel, cu mult înaintea celui de al doilea război mondial, respectiv înainte de anul 1910, între antecesorii lor și autorii reclamantei a existat o convenție în urma căreia linia de meta dintre proprietățile lor a fost stabilit pe aliniamentul actual. în baza acelei înțelegeri a fost edificat zidul (gardul) actual iar linia de meta a continuat pe aliniamentul construcțiilor. De la aceasta data antecesorii lor au intrat în posesia terenului din litigiu și l-au folosit în mod public, pașnic, neconturbați și sub nume de proprietari până la căsătoria pârâtei cu def. N. I., când i l-au transmis cu titlu de zestre. De la data înzestrării și până în prezent pârâta susține că împreună cu defunctul ei soț au folosit terenul din litigiu în aceleași condiții ca și antecesori lor.
Prin joncțiunea posesiunii lor cu cea a antecesorilor, pârâta reclamantă reconvențională N. E. și defunctul ei soț N. I. au folosit terenul din litigiu în condițiile legii mai mult de 30 de ani, dobândind asupra acestuia dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune.
In aceste condiții solicită ca meta dintre proprietățile lor să fie stabilită pe aliniamentul actual.
Mai arată că, reclamanta a executat o . lucrări la construcțiile proprietatea sa și fără acordul pârâților a edificat balcoane false la câteva geamuri. Deoarece linia de meta este pe aliniamentul construcțiilor, susțin pârâții că aceste balcoane le afectează proprietatea. Totodată, reclamanta și-a montat și centrală proprie, iar gura de evacuare a gazelor arse a fost construita pe terenul proprietatea pârâților. Deoarece aceste lucrări le afectează proprietatea solicită instanței să dispună desființarea lor, iar în cazul în care pârâta reconvențională refuză, să îi autorizeze sa execută ei aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei reconvenționale.
In drept invocă dispoz. art. l 19 și urm.Cod proc.civ., ale art.lo76 și urm. cod civil și ale art.1452 și urm. Cod civil austriac aplicabile în temeiul art.31 din Legea nr.389/1943 și ale art.6 din Legea nr.241/1947.
In probațiune solicită încuviințarea probei testimoniale și a celei cu înscrisuri.
În data de 10.09.2005, reclamanta a depus la dosar Note de ședință prin care a arătat că își menține acțiunea introductivă și a solicitat respingerea acțiunii reconvenționale.
În motivare arată că porțiunea de teren pe care o revendică constituie proprietatea sa, pârâții N. ocupând-o în mod abuziv.
Astfel, precizează că nu a existat nici o convenție în sensul pretins de reclamanții reconvenționali, iar cu privire la terenul în litigiu, nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii reglementate de art. 1452 și urm. c.civ. austriac, prin joncțiunea posesiilor.
Reclamanta susține că nu este vorba despre o posesie utilă exercitată în termenul prevăzut de lege, iar o porțiune din teren a constituit proprietatea Statului R., cu regim juridic diferit în ceea ce privește posibilitatea aproprierii sub forma unui drept real. Nici „balcoanele false" de la construcția proprietatea sa și nici gura de evacuare a gazelor arse nu afectează proprietatea pârâților N..
Reclamanta arată că bunurile sale respectă autorizațiile și amplasamentele stabilite de organele competente și sunt amplasate pe terenul proprietatea sa, în timp ce reclamanții reconvenționali și-au edificat construcțiile și gardul fără documente legale, extinzându-și folosința, în mod abuziv, în proprietățile vecine.
In dovedirea aspectelor menționate mai sus, solicită interogatoriul reclamanților reconvenționali, audierea unor martori, expertiza și cercetarea locală.
În data de 09.11.2011 reclamanta a formulat Precizare de acțiune prin care a solicitat instanței ca, prin sentința ce va pronunța, să stabilească linia de hotar dintre terenul său - identificat prin nr. top. 557/1/2 și 558 (s = 250 m.p.), CF. 7.954 și 208 Bistrița, terenul pârâților N. E., N. E. și N. L. (s = 526 m.p.), identificat prin nr. top. 559, 560, C.F. 4394-Bistrița, și terenul proprietatea Statului R., aflat în folosința pârâților N., limitrof terenului reclamantei; să-i oblige pe pârâții N. să-și retragă, pe limitele de proprietate, gardul existent pe terenul său, iar, în caz de refuz, să o autorizeze pe reclamantă să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților; să-i oblige pe pârâții N. să-i respecte dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 m.p. pe care o ocupă abuziv din nr. top. 557/1/2, 558, abținându-se, în viitor, de la orice acte de conturbare sau deposedare și să-i permită edificarea gardului pe aliniamentul liniei de metă stabilite; cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că, în completarea raportului de expertiză se evidențiază că, în perioada ulterioară introducerii acțiunii, unele din imobilele în discuție și-au schimbat regimul juridic.
Astfel, terenul cu nr. top. 557/1/1 a fost restituit, prin Decizia Primarului mun. Bistrița, vechiului proprietar - ceea „ce înseamnă că în prezent nu mai instituie proprietatea Statului R..
Pentru a nu mai introduce în cauză-actualul proprietar, căruia nici expertiza efectuată nu îi este opozabilă, arată că nu mai solicită stabilirea liniei de metă dintre terenul proprietatea sa și cel identificat prin nr. top. 557/1/1, astfel cum acesta este localizat pe schița Planșa nr. 1.
Se menționează în Completarea raportului de expertiză că sistemul de evacuare a gazelor - marcat cu punct albastru pe Planșele nr. 1 și nr. 2 - este îndreptat spre terenul proprietatea Statului R., folosit în prezent de pârâții N..
Aceste planșe cuprind mențiunile „teren S. R.", „teren proprietatea Statului R."; însă pe ele nu este delimitat terenul proprietatea pârâților N. de terenul proprietatea Statului R., aflat în folosința acestora, limitrof terenului reclamantei; și nici nu este identificat cu date de carte funciară terenul proprietatea Statului R..
Totodată, se înțelege că o porțiune din aliniamentul A-B-C marchează linia de metă cu proprietatea pârâților N.; iar cealaltă porțiune marchează linia de metă cu terenul proprietatea Statului R., aflat în folosința pârâților N.. Întrucât s-a confirmat existența gardului pârâților N. pe terenul reclamantei, arată că acest gard trebuie retras pe limita de proprietate.
În ceea ce privește solicitarea de a-i obliga pe pârâți să-i permită edificarea gardului pe linia de metă stabilită, arată că această cerere se bazează pe dispozițiile art. 561 din Noul Cod Civil (art. 585 Cod Civil) privind dreptul de îngrădire a proprietății - pe care pârâții N. nu i-l recunosc.
În data de 08.05.2013 reclamanta a formulat Precizare de acțiune prin care a solicitat instanței ca, prin sentința ce va pronunța, să stabilească linia de hotar (metă) dintre terenul proprietatea sa, înscris în CF_ Bistrița, nr. cad._, terenul pârâților N. E., N. E. și N. L., înscris în CF 4394 Bistrița, nr. top. 559, 560 (B-C pe Planșa nr. 3 din Completare IV la raportul de expertiză) și terenul Municipiului Bistrița, nr. top. 581/10 (N-A-B), precum și dintre terenul Municipiului Bistrița - nr. top. 581/10 și terenul pârâților N., nr. top. 559, 560 din CF 4394 (B-M); să-i oblige pe pârâții N. E., N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, gardul existent pe terenul reclamantei; iar în caz de refuz să o autorizeze pe ea să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților; să-i respecte dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp. pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea sa, (S2 = 8 m.p. - pe Planșa nr. 3 din Completare IV la raport de expertiză) - pe care să i-o predea în posesie și pașnică folosință și să se abțină, în viitor, de la orice acte de conturbare sau deposedare; să-i permită edificarea gardului pe aliniamentul liniei de metă stabilite; Cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că imobilul proprietatea reclamantei, avut în vedere încă la formularea acțiunii introductive inițiale, este cel situat în municipiul Bistrița, ..
Potrivit Completării IV raport de expertiză, acest imobil constituie L. NR. 1 (colorat cu roșu pe Planșele nr. 1 și nr. 3), care în prezent se identifică în CF_ Bistrița, nr. cad._ - casă S+P+M și curte, cu suprafața de 250 mp.
Precizează că, anterior imobilul se identifica prin nr. top. 557/1/2 și 558, înscrise în CF 7954 și respectiv 208. Se arată în Completare IV că ulterior a avut loc o comasare, conform planului de amplasament și delimitare imobil Planșa nr.4, întocmit de .. - T. M., pe care este menționat nr. cad._ și nr. CF vechi 208, 7954 Bistrița.
De asemenea, prin Completare IV a fost identificat și terenul proprietatea municipiului Bistrița, limitrof, prin nr. top. 581/10 (fără CF).
Deși au fost legal citați, pârâții S. R., prin M. BISTRIȚA, prin PRIMAR, și M. BISTRIȚA, prin CONSILIUL LOCAL BISTRIȚA nu au formulat Întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit colilor c.f. 7954-și 208-Bistrița, reclamanta este proprietara tabulară a terenului în suprafață de 250 m.p. aferentă nr. top. 557/1/2 și 558, care se învecinează cu terenul aferent nr. top. 559, 560, înscris, în c.f..4394 Bistrița - proprietatea pârâților N., cu cel înscris în c.f. 2815 Bistrița, nr. top. 557/1/1 - proprietatea Statului R. și cu intersecția străzilor V. L. și Grădinilor.
Acțiunea în grănițuire este o acțiune reală, petitorie, prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea fondurilor lor învecinate, prin care se poate cere stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți sau, după caz, mutarea liniei de hotar, cu obligarea pârâtului la restituirea suprafeței deținute fără drept din terenul limitrof al reclamantului.
Când o dată cu grănițuirea reclamantul solicită și obligarea pârâtului să-i restituie o porțiune din terenul limitrof pe care o deține fără drept, în doctrină și practica judiciară s-a exprimat opinia că acțiunea va avea un caracter complex, atât în grănițuire - capătul principal de cerere, cât și în revendicare - capătul accesoriu de cerere. Cererea accesorie de revendicare poate fi formulată în cadrul unei acțiuni în grănițuire ori de câte ori prin modul de amplasare a hotarului despărțitor dintre proprietățile limitrofe s-a ajuns la încălcarea dreptului de proprietate al proprietarului fondului învecinat.
Este de principiu că prin judecarea unei acțiuni în grănițuire, instanța de judecată nu constituie un hotar între două terenuri vecine ce aparțin unor proprietari diferiți, ci reconstituie vechiul hotar, la origine nelitigios, dintre cele două fonduri.
În acest context pentru soluționarea cauzei a fost necesară administrarea unui probatoriu complex, constând în înscrisuri, respectiv actele juridice de dobândire a dreptului de proprietate, schițele de dezmembrare a imobilelor care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate al părților, proba cu martori, cercetarea la fața locului privind identificarea celor mai vechi semne de hotar, precum și proba cu expertiza tehnică topografică, care a fost întocmită cu 4 completări ulterioare de către d-nul expert P. V..
În funcție de măsurătorile topografice efectuate și de completarea nr. IV la raportul de expertiză, s-a formulat o precizare de acțiune, așa cum a rezultat din concluziile expertului tehnic și prin care a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să stabilească linia de hotar (metă) dintre terenul proprietatea sa, înscris în CF_ Bistrița, nr. cad._, terenul pârâților N. E., N. E. și N. L., înscris în CF 4394 Bistrița, nr. top. 559, 560 (B-C pe Planșa nr. 3 din Completare IV la raportul de expertiză) și terenul Municipiului Bistrița, nr. top. 581/10 (N-A-B), precum și dintre terenul Municipiului Bistrița - nr. top. 581/10 și terenul pârâților N., nr. top. 559, 560 din CF 4394 (B-M); să fie obligați pârâții N. E., N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, gardul existent pe terenul reclamantei; iar în caz de refuz să o autorizeze pe ea să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților, să-i respecte dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp. pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea sa, (S2 = 8 m.p. - pe Planșa nr. 3 din Completare IV la raport de expertiză) - pe care să i-o predea în posesie și pașnică folosință și să se abțină, în viitor, de la orice acte de conturbare sau deposedare și să-i permită edificarea gardului pe aliniamentul liniei de metă stabilite.
Față de cuprinsul raportului de expertiză tehnică care a suferit mai multe completări, instanța reține că imobilul proprietatea reclamantei, avut în vedere încă de la data formulării acțiunii introductive inițiale, este cel situat în municipiul Bistrița, ., iar potrivit Completării IV la raportul de expertiză ( filele 302-317), acest imobil constituie L. NR. 1 (colorat cu roșu pe Planșele nr. 1 și nr. 3), care în prezent se identifică în CF_ Bistrița, nr. cad._ - casă S+P+M și curte, cu suprafața de 250 mp.
Anterior imobilul se identifica prin nr. top. 557/1/2 și 558, înscrise în CF 7954 și respectiv 208 și instanța reține că în Completarea IV s-a consemnat că ulterior a avut loc o comasare, conform planului de amplasament și delimitare imobil Planșa nr.4, întocmit de .. - T. M., pe care este menționat nr. cad._ și nr. CF vechi 208, 7954 Bistrița, fiind identificat și terenul proprietatea municipiului Bistrița, limitrof, prin nr. top. 581/10 (fără CF).
Totodată, așa cum se arată de către expertul tehnic, fapt necontestat de către părți, în perioada ulterioară introducerii acțiunii, unele din imobilele în discuție și-au schimbat regimul juridic.
Astfel, terenul cu nr. top. 557/1/1 a fost restituit, prin Decizia Primarului mun. Bistrița, vechiului proprietar ,astfel că în prezent nu mai constituie proprietatea Statului R..
Față de această situație, reclamanta nu a mai solicitat stabilirea liniei de metă dintre terenul proprietatea sa și cel identificat prin nr. top. 557/1/1, astfel cum acesta este localizat pe schița- Planșa nr. 1.
Ca atare, liniile de metă propuse prin completare IV raport de expertiză respectă schița medalion CF, aspect necontestat de pârâți.
Toate cele trei terenuri limitrofe în discuție se identifică prin date de carte funciară, astfel: al reclamantei V. L. - prin nr. cadastral_ din CF_, nr. cadastral atribuit terenului identificat prin nr. top. 557/1/2 din CF 7954 și nr. top. 558 din CF 208 (f. 6, 8-11, cu suprafața de 120 m.p. + 36 stj. = 120 + 133,2 = 253,2 m.p.; al pârâților N. prin nr. top. 559 înscris în CF 4394 Bistrița; al Municipiului Bistrița-prin nr. top. 581/10.
Planșa nr. 3 din Completare IV raport evidențiază liniile de metă conform evidențelor de carte funciară, singurul criteriu care poate fi avut în vedere la stabilirea limitelor de proprietate și respectiv a liniilor de hotar în discuție.
Prin raportare la schița de carte funciară, metele sunt reprezentate pe Planșa nr. 3 astfel: între reclamantă și M. Bistrița pe traseul punctelor N-A-B; între reclamantă și pârâții N.: B-C; între pârâții N. și M. Bistrița: B-M.
Probatoriul testimonial administrat în cauză exclude posibilitatea reținerii dobândirii de către pârâții reclamanți reconvenționali N. a dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra vreunei porțiuni de teren, cu atât mai puțin din nr. top. 557/1/2 și 558.
Pe de altă parte, cu ocazia cercetării locale (f. 146), pârâtul N. a arătat că „suprafața de 20 m.p. uzucapată este amplasată la . de pe ." - ceea ce înseamnă în altă parte decât zona liniilor de metă în discuție.
Relevante în soluționarea cauzei sunt declarațiile martorilor U. I. (f. 147-148) și Ș. I. (f. 162-162) - care au participat efectiv și zi de zi la demolarea casei vechi, cumpărate de reclamanta V. L. (situată pe .), cât și la edificarea celei noi, proprietatea sa, existentă și în prezent, în locul celei vechi.
Aceștia au arătat că întreaga casă nouă, pe întreagă lungimea ei, este situată în interiorul proprietății sale - distanța între fundația casei vechi și cea a casei noi fiind de cca 40-50 cm înspre proprietatea reclamantei.
Prin urmare, este evident că pârâții N. nu aveau cum să dobândească un drept de proprietate prin uzucapiune pe terenul de sub casa veche, situată în vecinătatea proprietății lor, iar, pe de altă parte, casa veche, avea înspre proprietatea pârâților N. o streașină cu o lățime de cca. 35-40 cm, iar în spetele casei vechi era o fâșie de teren cu o lățime de cea 0,80-1 m, care nu era lucrată de pârâți.
De asemenea, în perioada demolării și respectiv a edificării casei noi de către reclamantă, pârâții N. locuiau în imobilul vecin și foloseau efectiv grădina lor și vedeau zilnic cum se desfășoară lucrările la imobilul acesteia și singura discuție a fost în legătură cu surparea unei porțiuni din zidul de foc, ce a fost refăcută.
Pârâții au în proprietate doar 526 m.p. (nr.top. 559 și 560), însă folosesc 8 mp din terenul reclamantei și 55 mp din terenul Statului R. - fapt explicat de către expertul tehnic P. V. atât în completarea depusă la dosar la filele 258-259, cât și în completarea nr. IV ( filele 302-317) și, fără autorizație de construire, așa cum constată de altfel expertul mai sus menționat, au edificat diverse anexe dincolo de limitele proprietății lor.
Față de cele reținute mai sus, instanța constată că acțiunea principală precizată este pe deplin justificată, urmând a fi admisă ca atare, însă în privința cererii reconvenționale, se impune respingerea acesteia, potrivit argumentelor ce vor fi expuse în continuare.
Obiectul acestei cereri constă în solicitarea de a se constata că pârâta N. E. împreună cu def. ei soț N. I. au dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra suprafeței de cca.20 mp.,din terenul înscris în CF. nr. 7954 Bistrița top.557/1/2 și CF. nr. 208 Bistrița top. 558; să fie obligată pârâta reconvenționala V. L. să-și desființeze lucrările (balcoane false) executate la construcția proprietatea sa și a sistemului de evacuare a gazelor arse de la centrala proprie, edificate pe terenul proprietatea pârâților, iar în caz de refuz, să fie autorizați să le desființeze pârâții, pe cheltuiala pârâtei reconvenționale.
Din întreg probatoriul administrat în cauză, reiese că porțiunea de teren pe care o revendică reclamanta constituie proprietatea sa, pârâții N. ocupând-o în mod abuziv.
În acest sens, în privința cererii prin care pârâții invocă uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestei porțiuni de 8 mp, nu s-a dovedit în speță că ar fi existat o convenție în sensul pretins de reclamanții reconvenționali, prin care aceștia să se fi înțeles cu antecesorii reclamantei sau cu vreo altă persoană în vederea folosinței terenului, nefiind îndeplinite condițiile uzucapiunii reglementate de art. 1452 și urm. c.civ. austriac, prin joncțiunea posesiilor, deoarece nu este vorba despre o posesie utilă, exercitată în termenul prevăzut de lege, iar o porțiune din teren a constituit proprietatea Statului R., cu regim juridic diferit în ceea ce privește posibilitatea aproprierii sub forma unui drept real.
Nici „balcoanele false" de la construcția proprietatea sa și nici gura de evacuare a gazelor arse nu afectează proprietatea pârâților N., fapt de altfel constatat și de către expertul tehnic P. V., care a relevat în completarea nr IV la raportul de expertiză, tehnică faptul că reclamanta și-a mutat hornul de la centrala termică de pe partea de teren proprietatea pârâților pe partea de teren de 55 mp proprietatea mun. Bistrița, iar pe de altă parte, această centrală nu funcționează de aproximativ 2 ani, întrucât reclamanta nu locuiește în casa cu nr.10 de pe .. Bistrița.
Totodată se menționează în Completarea raportului de expertiză că sistemul de evacuare a gazelor - marcat cu punct albastru pe Planșele nr. 1 și nr. 2 - este îndreptat spre terenul proprietatea Statului R., planșe care cuprind mențiunile „teren S. R.", „teren proprietatea Statului R.", însă pe ele nu este delimitat terenul proprietatea pârâților N. de terenul proprietatea Statului R., aflat în folosința acestora, limitrof terenului reclamantei și nici nu este identificat cu date de carte funciară terenul proprietatea Statului R..
Totodată, se înțelege că o porțiune din aliniamentul A-B-C marchează linia de metă cu proprietatea pârâților N.; iar cealaltă porțiune marchează linia de metă cu terenul proprietatea Statului R., aflat în folosința pârâților N..
Întrucât s-a confirmat existența gardului pârâților N. pe terenul reclamantei, instanța reține că se impune a se muta acest gard, ce trebuie retras pe limita de proprietate propusă de expertul tehnic care a efectuat lucrarea tehnică în cauză .
În ceea ce privește solicitarea de a-i obliga pe pârâți să-i permită edificarea gardului pe linia de metă stabilită, instanța va avea în vedere art. 585 Cod Civil privind dreptul de îngrădire a proprietății - pe care pârâții N. nu îl recunosc reclamantei, text de lege care prevede că „Tot proprietarul își poate îngrădi proprietatea, afară de excepția ce se face la art. 616”.
Raportat la starea de fapt expusă mai sus, se va admite acțiunea civilă principală, așa cum am fost precizată, la termenul din 08.05.2013 și pe cale de consecință, se va stabili linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantei, înscris în Cf_ Bistrița, nr. cad._ și terenul proprietatea pârâților N. E., N. E. și N. L., înscris în Cf 4394 Bistrița, nr.top. 559,560 pe aliniamentul dintre punctele B-C de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V., acte ce vor face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și linia de hotar dintre terenul proprietatea municipiului Bistrița, nr.top. 581/10 și terenul pârâților N., nr.top. 559 și 560 din Cf 4393 Bistrița pe aliniamentul dintre punctele B-M, de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V., acte ce vor face parte integrantă din prezenta hotărâre; vor fi obligați pârâții N. E., N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, astfel stabilite, gardul existent pe terenul reclamantei, iar, în caz de refuz va fi autorizată reclamanta să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților; obligă pârâții N. E., N. E. și N. L. să-i respecte reclamantei dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp, pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea reclamantei, notat cu S2 – 8 mp pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V. și va obliga pârâții să o predea reclamantei în deplină posesie și pașnică folosință și să se abțină pe viitor de la orice acte de conturbare sau deposedare, urmând ca pârâții să-i permită reclamantei să edifice gardul pe aliniamentul liniei de metă stabilit.
Se va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată în cauză.
În baza art. 274 C.pr.civ., văzând culpa procesuală a pârâților, care au generat prezentul proces, fiind față de soluția adoptată în prezenta cauză, părți căzute în pretenții, instanța îi va obliga la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecată în sumă de 1936,6 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar, a onorariului pentru expertiză și a onorariului avocațial, potrivit scriptelor de la filele 2,4,33,133 și 328 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta V. L., domiciliată în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva pârâților N. E., N. E., N. L., domiciliați în Bistrița, ., nr.63, jud. Bistrița-Năsăud, S. R., prin M. BISTRIȚA, prin PRIMAR, cu sediul în Bistrița, Piața Centrală nr. 6, jud. Bistrița-Năsăud, și M. BISTRIȚA, prin CONSILIUL LOCAL BISTRIȚA cu sediul în Bistrița, Piața Centrală nr. 6, jud. Bistrița-Năsăud și, în consecință:
Stabilește linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantei, înscris în Cf_ Bistrița, nr. cad._ și terenul proprietatea pârâților N. E., N. E. și N. L., înscris în Cf 4394 Bistrița, nr. top. 559,560 pe aliniamentul dintre punctele B-C de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V., acte ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și linia de hotar dintre terenul proprietatea municipiului Bistrița, nr.top. 581/10 și terenul pârâților N., nr.top. 559 și 560 din Cf 4393 Bistrița pe aliniamentul dintre punctele B-M, de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V., acte ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâții N. E., N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, astfel stabilite, gardul existent pe terenul reclamantei, iar, în caz de refuz autorizează reclamanta să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților.
Obligă pârâții N. E., N. E. și N. L. să-i respecte reclamantei dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp, pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea sa, notat cu S2 – 8 mp pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V. și obligă pârâții să o predea reclamantei în deplină posesie și pașnică folosință și să se abțină pe viitor de la orice acte de conturbare sau deposedare, urmând ca pârâții să-i permită reclamantei să edifice gardul pe aliniamentul liniei de metă stabilit.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată în cauză.
Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 1936,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. N. LauraNistor M.
RED/DACT
MNL/MNL
04.07.2013/8ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8501/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Validare poprire. Încheierea nr. 7271/2013. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
