Fond funciar. Sentința nr. 4544/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4544/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 11178/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4544/2013
Ședința publică din data de 29 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JÎRGHIUȚĂ A., judecător
GREFIER: M. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta C. V. M., împotriva pârâtelor G. L. și R. V., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul pârâtei G. L., av.M. Sinefta, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Având în vedere că reclamanta nu a precizat obiectul cererii sale de chemare în judecată și nu a indicat numele și adresele pârâților, instanța, din oficiu, invocă excepția nulității cererii de chemare în judecată.
Reprezentantul pârâtei G. L., avocat M. Sinefta, solicită admiterea excepției nulității cererii de chemare în judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta C. V. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele G. L. și R. V., să se dispună anularea titlului de proprietate.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-6).
Legal citată, pârâta G. L. a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu se opune anulării Titlului de proprietate nr. 59.105/18.04.1996 (4,60 ha, pe numele tuturor moștenitorilor def. G. C.); și solicită respingerea celorlalte capete de cerere; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că se impune, în primul rând, ca reclamanta să-și precizeze acțiunea întrucât, din conținutul cererii înregistrată la Judecătoria Bistrița sub nr. 11._, reclamanta solicită anularea titlului de proprietate nr. 59.105/18.04.1996 - eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița-Năsăud, pentru suprafața de 4,60 ha, în favoarea tuturor moștenitorilor def. G. C.; partajarea judiciară, în 3 părți egale, a terenului în suprafață de 1,73 ha înscris în Titlul de proprietate nr. 59.109/2.09.1996, reconstituit în favoarea reclamantei și a defunctelor G. S. (mama reclamantei) și Stretea R., după def. G. C. - astfel ca reclamantei să-i fie atribuite suprafețele de 40 ari în ridul „La Plopi" și 18 ari la „Aeroport" („decilin de G. L. și Stretea R."); și să se dispună intabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestor terenuri (total 58 ari).
Astfel, pârâta învederează că este adevărat că după def. G. C. au fost întocmite două titluri de proprietate: nr. 59.105/18.04.1996 - pentru 4,6 ha (8 jug.), în favoarea tuturor moștenitorilor def. G. C., (care a avut 8 copii); nr. 59.109/2.09.1996 - pentru suprafața de 1,73 ha (3 jug.) - din ridurile „Aeroport" și „La Plopi" în favoarea a trei dintre copiii def. G. C. – respectiv, reclamanta G. L., def. G. S. (mama reclamantei) și def. Stretea R.. Valabilitatea Titlului de proprietate nr. 59.109/2.09.1996 (pentru 3 jug. și 3 moștenitori) a fost confirmată, cu putere de lucru judecat, prin sentința civilă nr. 5.374/2011 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. 5._, irevocabilă prin respingerea recursului declarat de aceeași C. V. M..
În ceea ce privește anularea primului Titlu de proprietate - nr. 59.105/18.04.1996, pârâta arată că nu se opune, însă menționează că acest Titlu de proprietate nu a fost înmânat vreunuia dintre beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate, el fiind anulat (revocat) anterior eliberării lui, prin HCJ nr. 39 din 18.07.1996, definitivă (neatacată).
Cu privire la cererea de partaj judiciar, pârâta apreciază că este inadmisibilă, întrucât între cele 3 surori - G. L., G. S. și Stretea R. - a avut loc partajul voluntar constatat prin înscrisul intitulat „Act de partaj voluntar" - autentificat de BNP Dragul M. sub nr. 2.954/1996 - potrivit documentației care face „parte integrantă din acest contract". În baza acestui partaj, lui G. L. i-au revenit în proprietate exclusivă: . tarlaua 39/2 - care identifică terenul în suprafață de 2.783 m.p. din ridul „Aeroport" (TP nr. 59.109/2.09.1996); . 28/1, în suprafață de 4.517 m.p., dezmembrată din . tarlaua 41/1, ridul „La Plopi" (ambele cu amplasamentul din documentație).
Mai mult, cu privire la terenul care i-a revenit prin partajul amiabil menționat, pârâta susține că există și contractul de donație autentificat de BNP D. M. sub nr. 3.016/18.11.1996. încheiat cu numitul S. L.. Probabil că la acesta s-a gândit reclamanta când a arătat că nu este de acord „să intervină nimeni în afară de cei ce suntem în titlul de proprietate, să se judece cele 3 surori care sunt în titlu și apoi să vândă fiecare partea ce o are". Astfel, reclamanta pretinde să i se atribuie ei porțiunile de teren care i-au revenit pârâtei în baza partajului voluntar menționat, încheiat cu mama ei (def. G. S.), ceea ce este inadmisibil.
Se știe că existența unui partaj amiabil face inadmisibil partajul judiciar (art. 728 cod civil 1864, art. 670 Cod civil), iar în speță este evident că reclamantei îi este opozabil partajul voluntar invocat. În baza acestui partaj voluntar, def. G. S. i-a revenit în proprietate exclusivă terenul identificat prin . 28/2 cu suprafața de 5.000 m.p., dezmembrată din . . identifică terenul în suprafață totală de 1 ha 4.517 m.p. din ridul „La Plopi" - în amplasamentul stabilit prin documentația parte integrantă din actul de partaj. Acest teren l-a moștenit reclamanta de la mama sa, în proprietate exclusivă.
Nu are nicio relevanță în soluționarea cauzei faptul că reclamanta ar fi încheiat, cu pârâta R. V., un act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu privire la alte porțiuni de teren decât cele revenite mamei sale, și nici susținerile potrivit cărora pârâta i-ar fi vândut def. G. S. partea sa din terenurile în discuție - cu privire la care susține că sunt nereale.
Astfel, trebuie avut în vedere că în ambele titluri de proprietate în discuție este înscrisă și Stretea R., care a decedat la 12.12.2011 și care are 8 moștenitori. În ceea ce privește petitul de intabulare, depinde de soluționarea celorlalte capete de cerere, dar este de observat și că cererile privind partajul și intabularea ridică problema declarării valoni terenurilor în discuție și respectiv pe cea a timbrajului.
În drept s-au invocat prevederile Codului de procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 14-18).
Deși a fost legal citată, pârâta R. V. nu a formulat întâmpinare.
Analizând excepția nulității cererii de chemare în judecată invocată din oficiu instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. V. M. aceasta a solicitat anularea titlului de proprietate fără a preciza numărul acestuia, data emiterii și instituția emitentă, în cuprinsul cererii aceasta susținând faptul că există două titluri de proprietate. De asemenea, reclamanta solicită împărțirea în trei părți egale, fără a menționa bunul a cărui împărțire o solicită.
Potrivit art. 133 alin. 1 din codul de procedură civilă cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.
Având în vedere neindicarea de către reclamantă a obiectului cererii de chemare în judecată, respectiv neprecizarea titlului a cărui anulare o solicită și a bunului a cărui partajare se solicită, instanța constată că cererea de chemare în judecată nu cuprinde obiectul acesteia, motiv pentru care va admite excepția nulității și va anula cererea de chemare în judecată. Pârâta G. L., prin întâmpinarea depusă, a invocat necesitatea precizării acțiunii civile sub aspectul obiectului său, arătând totodată că a înțeles că reclamanta solicită anularea titlului de proprietate nr. 59.105/18.04.1996 și partajarea terenului în suprafață de 1,73 ha înscris în titlul de proprietate nr. 59.109/02.09.1996 însă instanța reține că acest obiect nu rezultă din cererea de chemare în judecată, ori obiectul cererii trebuie indicat de reclamant, pentru a se evita pronunțarea unei hotărâri judecătorești asupra altor aspecte decât cele dorite de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția nulității cererii de chemare în judecată.
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. V. M., cu sediul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtele G. L., cu domiciliul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, și R. V., cu domiciliul în ., ., jud. Bistrița-Năsăud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Jîrghiuță A. M. L.
RED/DACT
JA/R.
14.06.2013
| ← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 2155/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Anulare act. Sentința nr. 2631/2013. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
