Obligaţie de a face. Sentința nr. 7767/2013. Judecătoria BISTRIŢA

Sentința nr. 7767/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 13866/190/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7767/2013

Ședința publică din data de 03 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: B. M. A., judecător

GREFIER: P. S. C.

Pe rol fiind judecarea cauzei Civil privind pe reclamantul A. I., împotriva pârâtului S. G., având ca obiect obligație de a face.

Cauza s-a judecat pe fond la data de 26.09.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea pentru data de 03.10.2013.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul A. I. a solicitat să se dispună obligarea pârâtului S. G. la înmatricularea, pe numele său, a autoturismului vândut acestuia de către reclamant, la data de 16.05.2009, respectiv Dacia 1310Tx Break, cu numărul de înmatriculare_, culoare roșie; și să se constate că s-a perfectat operațiunea de vânzare – cumpărare între cele două părți, privind mașina în litigiu.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-4).

Legal citat, pârâtul a arătat, în ședința publică din 26.03.2013, că este de acord cu admiterea acțiunii însă nu știe unde este mașina cumpărată de la reclamant întrucât a vândut-o numitului A. G..

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la termenul din 21.05.2013, reclamantul a arătat că susținerile pârâtului nu sunt relevante, solicitând totodată să se dispună radierea autoturismului de pe numele soției sale.

Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 26.09.2013, reclamantul a arătat că se opune introducerii în cauză a numitului A. G. întrucât ar avea ca efect tergiversarea procesului.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :

Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 16.05.2009 și constatat prin înscris sub semnătură privată, soția reclamantului, A. E. a vândut pârâtului S. G. autoturismul marca Dacia 1310 brek cu nr. de înmatricualre_, prețul stipulat fiind de 500 RON.

Potrivit art. 1295 C.civ. de la 1864 ( aplicabil în cauză raportat la data încheierii contractului de vânzare cumpărare), “vinderea este perfectă între părți și proprietatea este de drept strămutată de la cumpărător, în privința vânzătorului, îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului, deși lucrul nu se va fi predate și prețul încă nu se va fi numărat.”

Față de principiul consensualismul care guvernează contractul de vânzare cumpărare, consacrat de acest text de lege și văzând că, în privința vânzării de autoturisme nu exista la data încheierii actului o normă specială care să deroge de la acest principiu, instanța constată că actul de vânzare cumpărare încheiat de părți este valabil și deci intervenită vânzarea cumpărarea autoturismului DACIA 1310 BREK între reclamant (vânzător) și pârât (cumpărător).

Potrivit art. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice radierea din evidența circulației a vehiculelor se face la autoritatea care a efectuat înmatricularea și înregistrarea, astfel:

a) la cererea proprietarului;

b) la trecerea vehiculelor în proprietatea altei persoane;

În baza temeiurilor de drept anterior precizate, instanța reține că pârâtul este obligat la efectuarea demersurilor în vederea radierii autoturismului de pe numele reclamantului, mai ales că prin contractul de vânzare cumpărare menționat, se atestă că documentele necesare a fi prezentate în vederea radierii i-au fost predate, în consecință instanța va admite cererea reclamantului de obligare a pârâtului să efectueze demersurile necesare în vederea radierii autoturismului din evidențele publice de pe numele reclamantului.

Cu privire la cererea reclamantului de obligare a pârâtului să radieze autoturismul din evidențele fiscale, instanța reține că reclamatul a solicitat direct radierea din evidențele fiscale și nu obligarea pârâtului la efectuarea demersurilor pentru radierea autoturismului din evidențele fiscale.

Conform art. 264, Cod fiscal - legea 571/2003, alin. (2), în cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidența fiscală a compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidența fiscală,iar la alin.(4)se prevede că: „Orice persoană care dobândește/înstrăinează un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită.”

Astfel, singura persoană ce poate fi obligată la radierea autoturismului din evidențele fiscale este chiar persoana juridică ce ține această evidență, respectiv compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală.

Deși instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze dacă dorește a se judeca în contradictoriu cu privire la acest capăt de cerere cu compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală ( încheiere ședință – fila 24), reclamantul a precizat că dorește a se judeca pentru acest capăt de cerere doar cu pârâtul S. G.( fila 25), instanța fiind ținută de principiul disponibilității, neputând introduce din oficiu alte persoane în afara cadrului procesual stabilit de reclamant, a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. G. pentru capătul de cerere privind solicitarea radierii autoturismului de pe numele reclamantului din evidențele fiscale și în consecință va respinge acest capăt de cerere ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Instanța reține că reclamantul pentru a ajunge la finalitatea dorită, de a fi radiat din evidența fiscală cu privire la autoturismul vândut, nu este obligat să urmeze o procedură contencioasă în fața instanței, fiind suficient să se prezinte la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul și să completeze o declarație fiscală cu privire la autoturismul înstrăinat, conform art. art. 264, cod fiscal - legea 571/2003, alin. (4).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. I., cu domiciliul în P. Bîrgăului, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Ș. G., cu domiciliul în P. Bîrgăului, ., .. Bistrița-Năsăud, având ca obiect obligație de a face.

Constată valabilitatea contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți, reclamantul în calitate de vânzător și pârâtul în calitate de cumpărător, la data de16.05.2009, având obiect vânzarea autoturismului marca Dacia, model „1300 break” cu . șasiu UUIRI_ pentru prețul de 500 lei.

Obligă pârâtul să efectueze demersurile necesare în vederea radierii autoturismului din evidențele publice de pe numele reclamantului.

Admite excepția lipsei calității procesuale a pârâtului pentru capătul de cerere privind solicitarea radierii autoturismului de pe numele reclamantului din evidențele fiscale și în consecință respinge acest capăt de cerere ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.10.2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

B. M. ARINPOP S. C.

RED./DACT

BMA/R.

29.10.2013 4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 7767/2013. Judecătoria BISTRIŢA