Plângere contravenţională. Sentința nr. 6747/2013. Judecătoria BISTRIŢA

Sentința nr. 6747/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 2708/190/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6747/2013

Ședința publică din data de 03 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: V. V.

GREFIER D. L.

Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta L. O. D., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 25.02.2013 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BISTRIȚA NĂSĂUD.

Cauza s-a judecat pe fond la data de 27.08.2013, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 3 septembrie 2013, încheierea de ședință respectivă făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile, constată:

Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta L. O. D. a solicitat să se dispună, în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 25.02.2013 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BISTRIȚA NĂSĂUD, ca netemeinic, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivare se arată că, în data de 25.02.2013, în jurul orei 15.19, petenta conducea autoturismul marca Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_, pe . mun. Bistrița. La trecerea pentru pietoni din zona intersecției acestei străzi cu . târziu un pieton care s-a angajat în traversarea străzii de la dreapta spre stânga sensului său de deplasare. Este adevărat că pietonul s-a angajat în traversarea străzii printr-un loc marcat și semnalizat corespunzător însă și autoturismul petentei era ajuns deja în apropierea acelei treceri pentru pietoni astfel încât nu ar mai fi putut opri în siguranță autoturismul. În condițiile respective, aceasta a apreciat că poate să-și continue deplasarea întrucât pietonul nu a fost nevoit să se oprească iar acționarea sistemului de frânare al autoturismului ar fi determinat oprirea acestuia chiar pe marcajul pentru trecerea pietonilor, în fața pietonului, blocându-i astfel accesul pentru a traversa drumul.

Acesta a fost motivul pentru care petenta nu a oprit autoturismul fiind însă sigură că pietonul este în siguranță absolută și nu exista pericolul de a-l lovi. De altfel legea, descrie acordarea priorității ca fiind obligația participanților la trafic de a nu-și continua deplasarea sau de a nu efectua alte manevre dacă prin aceasta îi obligă pe ceilalți participanți la trafic, care au prioritate de trecere, să-și modifice brusc direcția sau viteza de deplasare sau îi obligă să se oprească. În cazul de față pietonul nu a trebuit nici să-și modifice direcția, nici viteza de deplasare și nici să oprească brusc. Petenta consideră că vizionarea înregistrării efectuată de polițiști, conform celor înscrise în procesul verbal atacat, va permite instanței să se convingă de împrejurările concrete în care s-au desfășurat evenimentele.

În al doilea rând, este adevărat că legea trebuie să fie respectată și că aceasta, în calitate de conducător auto, trebuia să fie mai atentă și să aibă permanent o conduită preventivă. Totuși, scopul legii nu trebuie să fie unul exclusiv punitiv iar sancțiunea contravențională nu ar trebui să fie un scop în sine (respectiv acela de a pedepsi pecuniar pe cel ce a săvârșit o faptă din sfera contravenționalului) ci, în primul rând, ea ar trebui să aibă un rol preventiv. Ori, în cazul de față, chiar dacă agentul constatator a stabilit că petenta a săvârșit contravenția, consideră că putea să aplice sancțiunea avertismentului, nefiind creat niciun pericol concret pentru siguranța circulației.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-5).

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.

În motivare se arată că, prin procesul-verbal atacat, petenta a fost sancționată contravențional cu 300 de lei amendă și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. (3) litera „b" din OUG nr. 195/2002 republicată, reținându-se că în data de 25.02.2013 la ora 15,19 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . Bistrița iar la trecerea pentru pietoni de la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii, pe loc semnalizat cu indicator și marcaj rutier. Agentul constatator a consemnat că fapta a fost filmată cu aparatura video montată pe autovehiculul poliției rutiere cu numărul de înmatriculare MAI_. Petenta a fost oprită imediat după constatarea contravenției, a fost prezentă la întocmirea procesului-verbal și a consemnat la rubrica „alte mențiuni" că recunoaște și regretă fapta.

Intimatul apreciază că plângerea contravențională este neîntemeiată întrucât agentul constatator se afla în trafic, circulând pe sensul de deplasare opus celui pe care se deplasa petenta, astfel că a constatat contravenția în mod direct, cu propriile sale simțuri. Aparatura de supraveghere a traficului rutier era în funcțiune, astfel că fapta a fost înregistrată - înregistrarea video putând servi la aprecierea împrejurărilor comiterii contravenției. Astfel, din înregistrarea video rezultă că primul pieton (persoană de sex feminin, cu sacoșă roșie) a așteptat să treacă un autobuz, apoi s-a angajat în traversarea străzii înainte ca autovehiculul să ajungă în apropierea trecerii pentru pietoni și s-a deplasat pe trecerea pentru pietoni ezitant, cu viteză redusă, observând autovehiculul care se apropia fără a încetini. După trecerea autovehiculului condus de petentă, pietonul a mărit viteza de deplasare, ajungând la o viteză normală. Viteza autovehiculului petentei nu era foarte ridicată, urmând o curbă spre stânga în unghi de 90° iar pietonul a inițiat traversarea cu suficient timp înainte ca autovehiculul petentei să ajungă la trecerea pentru pietoni, astfel că apreciază că petenta putea opri în siguranță și trebuia să oprească pentru a acorda prioritate de trecere pietonului.

Sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ, așa cum dispune art. 21 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001, individualizarea sa fiind făcută prin aplicarea minimului special al amenzii. Fapta concretă are un grad ridicat de pericol social datorită consecințelor pe care le putea avea - statisticile evidențiind că neacordarea priorității pietonilor este una din cauzele importante ale accidentelor de circulație grave, astfel că, deși petenta nu are antecedente contravenționale înscrise în cazierul auto, intimatul consideră că nu se impune reindividualizarea sancțiunii.

În drept s-au invocat prevederile art. 100 alin. (3) litera „b" din OUG nr. 195/2002 republicată și art. 21 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001.

În probațiune s-au anexat înscrisuri și înregistrarea video (f. 15-17).

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :

Prin procesul-verbal . nr._, încheiat la data de 25.02.2013 de Inspectoratul Județean De Poliție Bistrița-Năsăud – Serviciul Rutier, petenta a fost sancționată contravențional cu 300 de lei amendă și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. (3) litera „b" din OUG nr. 195/2002 republicată, reținându-se că în data de 25.02.2013 la ora 15,19 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . Bistrița iar la trecerea pentru pietoni de la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii, pe loc semnalizat cu indicator și marcaj rutier. Agentul constatator a consemnat că fapta a fost filmată cu aparatura video montată pe autovehiculul poliției rutiere cu numărul de înmatriculare MAI_.

Analizând din punct de vedere formal conținutul procesului verbal de contravenție instanța reține că acesta conține toate dispozițiile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001. Procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta dau naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Așadar, inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petenta, cu respectarea prevederilor art. 249 Cod procedură civilă, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul, mijloacele de probă fiind enumerate în dispozițiile art. 250 Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, instanța reține că potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 7 din OG nr. 2/2001 forma actualizată, avertismentul este o sancțiune care se aplică pentru o contravenție de mică importanță, atunci când se apreciază că autorul faptei nu o va mai repeta, fiind aplicabilă chiar și atunci când actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune.

Deși avertismentul se deosebește de sancțiunile pecuniare și cele privative de libertate, prin aceea că acționează exclusiv asupra conștiinței celui vinovat de săvârșirea unei fapte, el nu aparține sferei răspunderii morale, ci are și o natura juridică, atât pentru faptul că este prevăzut de lege, cât și pentru aceea că poate constitui un antecedent în cazul în care persoana în cauza va săvârși o nouă faptă.

În speță, instanța trebuie să acorde o atenție deosebită modului de determinare a gradului de pericol social al faptelor, luând în considerare criteriile avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptelor. Practic, aplicarea sancțiunii contravenționale de către agentul constatator se impune a fi realizată cu respectarea întocmai a prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 forma actualizată potrivit căruia: ”Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal”.

Într-adevăr, determinarea gradului de pericol social este o chestiune lăsată la aprecierea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată, însă, pentru evitarea arbitrariului, atât în teorie, cât și în doctrina de drept contravențional, s-au statuat o . criterii menite a limita această largă posibilitate de apreciere a agentului constatator, printre acestea regăsindu-se: persoana autorului, comportarea anterioară a contravenientului, în sensul “lipsei de antecedență contravențională”, împrejurările săvârșirii contravenției, regretul manifestat de contravenient etc.

În baza textelor de lege mai sus citate și nefăcându-se dovada contrară a stării de fapt consemnată în procesul-verbal atacat, instanța constată că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, însă, având în vedere și gradul de pericol social redus al faptei, în considerarea dispozițiilor art. 34 din OG 2/200l, aprobată prin L. l80/2002, raportat la art. 7 din aceeași ordonanță va admite, în parte plângerea contravențională, urmând să dispună înlocuirea amenzii cu sancțiunea „avertisment”.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta L. O. D., cu domiciliul în Bistrița – cartier Unirea, nr. 149, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE Bistrița-Năsăud, cu sediul în Bistrița, .. 1-3, jud. Bistrița-Năsăud, și, în consecință:

Dispune înlocuirea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, încheiat la data de 25.02.2013, cu sancțiunea „avertisment”, sens în care se va modifica actul sancționator.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședința publică din data de 03.09.2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

V. V. D. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 6747/2013. Judecătoria BISTRIŢA