Partaj judiciar. Sentința nr. 3487/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3487/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 2826/190/2010
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3487/2013
Ședința publică din data de 23 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. C. V.
GREFIER D. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanții B. D. A., B. L. A., B. A. E., împotriva pârâților S. I., S. B. V., ȘIOLDEA R., S. O. V., S. M. D., având ca obiect partaj judiciar.
Cauza s-a judecat pe fond la data de 26 martie 2013, dată la care instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 2 aprilie 2013, iar apoi din lipsă de timp pentru deliberare pentru data de 9 aprilie 2013, respectiv pentru data de 16 aprilie 2013, respectiv pentru data de 23 aprilie 2013, încheierile de ședință de la datele arătate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanții B. D. A., B. L. A. și B. A. E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. I., S. F., S. O. V. și S. M. D., să se dispună sistarea stării de indiviziune dintre reclamanți și pârâți, privind cota de 154/1.598 părți din imobilul teren situat în localitatea Bistrița, înscris în CF nr. 2765, a loc. Bistrița, de sub A+1,2, având număr top 93/28, 93/27, imobil teren în suprafață totală de 1.598 mp, proprietatea reclamanților; și înscrierea în CF individual a dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului mai sus indicat; cu cheltuieli de judecată în funcție de poziția pârâților.
În motivare se arată că reclamanții sunt proprietarii tabulari ai imobilului teren în suprafață de 154 mp, teren mai sus menționat, în indiviziune cu pârâții, teren în suprafață totală de 1.598 mp. Aceștia au dobândit împreună (1/2 parte - B. D.-A. și soția B. L. A., respectiv 1/2 parte - B. A.-E.) dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, în cotă indiviza de 154 mp din totalul de 1.598 mp, prin cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 119/29.01.2010 de notarul public G. G. S..
Astfel, dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului teren este înscris în CF nr. 2765, a loc. Bistrița, dar în indiviziune cu pârâții. Pentru ca să își poată înscrie împreună, în CF, dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat, au promovat acțiunea pendinte.
În drept s-au invocat prevederile art. 728 cod civil și ale Legii 115/1938 .
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-12) și s-a solicitat efectuarea unei expertize topo având ca obiective identificare teren, stabilire vecinătăți, ram de cultură, posesori faptici, întocmire schiță cu propunere de departajare și tabel de mișcare parcelară cu propunere de întabulare pe reclamanți privind cota ce le revine din imobil, conform folosinței actuale, așa cum a fost evidențiată în schița anexată contractului de vânzare-cumpărare.
Legal citați, pârâții S. I., S. F. și S. O. V. au formulat întâmpinare prin care au arătat că, în calitate de pârâți la poziția 1 și 2 din acțiune, S. I. și F., sunt de acord cu admiterea acesteia, așa cum a fost formulată, pentru ieșire din indiviziune și nu au nicio obiecțiune pentru sistarea stării de indiviziune între părți, dar solicită să se dispună sistarea stării de indiviziune față de coproprietarii S. Marinei D. și V. R. după care să se dispună înscrierea în cartea funciară a părții sale de 5/8 din construcția existentă retrocedată, în suprafață desfășurată de 330 mp și 214 mp curte rămasă ce totalizează 544 mp.
În calitate de pârât la poziția 3, S. O.-V., solicită să se constate că nu mai are calitate procesuală în acțiunea civilă întrucât a tranzacționat cota sa de proprietate ce i-a revenit, în totalitatea sa de 599,25/1598 mp, din care a participat împreună cu fratele său, S. I., la vânzarea către S. Marinei D. a porțiunii de 452/1598 mp teren din curte și aflat parțial sub anexele ce existau atunci ca proprietate extratabulară și demolate de cei doi frași pentru recuperarea de materiale iar resturile rămânând la dispoziția proprietarului terenului, la care tranzacție pârâtul a contribuit cu 204,25 mp iar fratele său cu 248 mp și s-a încheiat pe numele său la notariat la Bistrița contractul de vânzare-cumpărare nr. 5051/18.iul.2006 din care s-au plătit și obligațiile prevăzute la art.3 din Ordinul de retrocedare MEC/ 8.dec.2005, respectiv au fost restituite sumele reactualizate și încasate de cei doi prin Legea 112/1995. La data de 29.03.2010 prin contractul autentificat la Notarul Public din Bistrița cu nr.945, pârâtul a vândut lui V. R. restul de 355 mp. În această situație, se impune ca reclamanții să solicite ieșirea din indiviziune cu actualii deținători ai acestei cote părți din imobil.
Față de acesta stare de fapt, pârâtul susține că, în anul 1997, prin Hotărârea nr. 1404/189 emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 112/1995 din cadrul Consiliului Județean al Județului Bistrița-Năsăud, acesta a primit împreună cu S. I. și S. M., despăgubirile cuvenite în cuantumul prevăzut de această lege. În anul 2002, notificând pentru retrocedarea în natură a imobilului potrivit Legii nr. 10/2001, au beneficiat de această retrocedare prin Ordinul nr. 5631/8.dec.2005 emis de Ministerul Educației București, care, la art. 3, prevedea "obligația restituirii despăgubirilor primite în temeiul Legii nr. l12/1995 actualizate cu coeficientul de actualizare".
La 2 aprilie 2003, prin procura specială nr. 484, pârâtul l-a împuternicit pe S. I. să tranzacționeze în numele acestuia pentru sumele primite ca despăgubire și care urmau a fi restituite, fapt concretizat și finalizat prin tranzacția încheiată pe numele său, autentif. nr.5051 /18.iul. 2006 unde este inclusă în totalul de 452 mp tranzacționați și suprafață 204,25 mp din cota de 3/8 parte ce îi revenea pârâtului prin ordinul de retrocedare mai sus menționat, iar diferența de 355 mp a fost tranzacționată prin înscrisul autentificat sub nr. 945/29.03.2010. Cele două tranzacții cuprind întreaga sa cotă parte de 599,25/1598 părți din imobil ce reprezintă 3/8 parte c.f. Bistrita nr.2765 cu top. 93/28 și 93/27 și Ordinului de retrocedare MEC București.
La 12 ian. 2006, prin ordin de plată la Trezoreria Bistrița - cont colector RO77TREZ2105035XXX000272, s-a restituit suma reactualizată la L. l12 în valoare de 1._. lei.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 26-35).
Legal citat, pârâtul S. M. D. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat că nu se opune admiterii cererii principale în ipoteza în care nu aduce atingere dreptului său de proprietate, conform schiței de cumpărate; pe cale de cerere reconvențională, pârâtul a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 452 mp din 1593 mp înscris în CF 2765, top. 93/27, 93/28, Bistrița și a imobilului casă de locuit cu spațiu polivalent, imobil situat în Bistrița, . dreptului de proprietate pe intimatul reclamant reconvențional, conform folosinței și schiței anexe; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivare se arată că reclamantul reconvențional a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren și a imobilului casă de locuit cu spațiu polivalent în temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat de BNP V. Marsineta sub nr. 5051/2006 și a actului adițional la prezentul contract. Ulterior, văzând situația creată în curtea interioară a imobilului, a deschis un acces direct de pe . accesul pe proprietatea sa se realizează direct, fără a prejudicia pe ceilalți coproprietari. Astfel că solicită să se dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 452 mp din 1593 mp înscris în CF 2765, top. 93/27, 93/28, Bistrița și a imobilului casă de locuit cu spațiu polivalent, imobil situat în Bistrița, . dreptului de proprietate pe intimatul reclamant reconvențional, conform folosinței și schiței anexe.
În drept s-au invocat prevederile art. 111, 112, 115, 119, 274 Cod procedură civilă, Decretul lege nr. 115/1938, Legea nr. 7/1996 și art. 480, 728 Cod civil.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 43) și s-a solicitat admiterea interogatoriului și efectuarea unei expertize tehnice extrajudiciare topografice.
La termenul de judecată din data de 14.09.2010, numita V. R. a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând să se dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 355 mp din 1598 mp înscris în CF 2765, top. 93/27, 93/28, Bistrița și a imobilului casă de locuit cu spațiu polivalent, imobil situat în Bistrița, . dreptului de proprietate pe intimatul reclamant reconvențional, conform folosinței și schiței anexe; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivare se arată că intervenienta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren și a imobilului casă de locuit cu spațiu polivalent în temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat de BNP V. Marsineta sub nr. 945/2010. Ulterior, văzând situația creată în curtea interioară a imobilului, a deschis un acces direct de pe . accesul pe proprietatea sa se realizează direct, fără a prejudicia pe ceilalți coproprietari.
Prin prezenta, intervenienta solicită să se dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 355 mp din 1598 mp înscris în CF 2765, top. 93/27, 93/28, Bistrița și a imobilului casă de locuit cu spațiu polivalent, imobil situat în Bistrița, . dreptului de proprietate pe intimatul reclamant reconvențional, conform folosinței și schiței anexe. Având în vedere că există o strânsă legătură cu privire la terenul aflat în coproprietate și natura cererii, se impune admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată.
În drept s-au invocat prevederile art. 95, 49, 111, 112, 115, 119, 274 Cod procedură civilă, Decretul lege nr. 115/1938, Legea nr. 7/1996 și art. 480, 728 Cod civil.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 47) și s-a solicitat admiterea interogatoriului și efectuarea unei expertize tehnice extrajudiciare topografice.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 14.06.2011, pârâții S. I., S. B. și S. R. au arătat că familia lor vine dintr-un trecut torționar început în 1946, pentru vina colectivă că erau intelectuali și cca. personală a antecesorul lor, defunctul Dr. av. V. S., respectiv tatăl și bunicul pârâților, care avea o casă, cca. în care domiciliază aceștia în prezent, în care fostele autorități comuniste din perioada 1946-1953 doreau un sediu pentru Miliție și din cauza faptului că dânsul a refuzat să "doneze" casa, a fost declarat "dușman de clasă" după care a început coșmarul arestărilor la Securitatea din Bistrița, D. și Cluj; detențiile din temnițele politice ale Gherlei și Aiudului, după care au urmat lagărele de exterminare ale coloniilor de muncă de la Canal: Cernavodă, Poarta Albă; Coasta Gales; Midia; G., etc., vreme de 12 ani, până în 1958, stabilindu-se totodată și "Domiciliul Forțat" la Cluj pentru întreaga familie vizând dispariția lor fizică, dar, întâmplător, pârâții au supraviețuit, fiind doar închiși și strămutați, iar casa a fost "trecută fără plată în proprietatea statului" în 1953, unde părinții și bunicii lor nu au mai reușit să revină niciodată, cu excepția pârâtului I. S. care împreună cu soția și fii lor, după dec. 1989, au lăsat totul la Cluj, cariere profesionale, proprietăți și altele și s-au mutat, revenind în ținutul natal și strămoșesc al Bistriței unde au început bătălia pentru retrocedarea bunurilor confiscate abuziv de regimul comunist și pe care au crezut că au finalizat-o după 16 ani de acțiuni administrative și judecătorești, pentru ca, la 8 Dec. 2005, când Ministerul Educației București, prin Ordinul nr. 5631, le-a retrocedat singura lor casă familială confiscată în mod banditesc, și așa cum rezultă din fila 2 art. l al Ord., se restituie "imobilul teren și construcție/Bistrița ., cf. 2765 cu top 93/28 și 93/27 în suprafață de 1593 mp.
Pârâții învederează că au deîndată la ducerea la îndeplinire a tuturor prevederilor Ordinului și a restituit conf. art. 5 despăgubirile încasate la L. 112, din sumele obținute din vânzarea către coproprietarul S. M. a suprafeței de 452 mp conform contractului 5051/2006, unde au vândut pentru pârât și pentru fratele său, S. O., în baza al. 3 al procurii nr. 484/02.04.2003, după care s-au intabulat în cartea funciară prin încheierea nr. l3271/02.10.2006 ca și coproprietari/1593 mp iar pârâților le rămânea din suprafața totală de 1593 mp retrocedați/scăzând 452 mp, construcțiile și 1141 mp teren, aceștia suportând și plătind impozitul la această suprafață de 1598 mp.
La 1l dec. 2006, prin contractul nr. 5223, mama și bunica pârâților, coproprietara S. M., le-a vândut lui S. I. și soției sale, F., partea sa de 2/8 din Ordinului de retrocedare și s-a intabulat în c.f.. Ulterior, prin contractul nr. 4289/10 dec. 2010, aceștia au donat fiilor lor, B. și R. S., cota de 2/8, F. ieșind din această coproprietate.
La 23 iul. 2008, prin contractul nr. 972, s-a tranzacționat prin promisiune de vânzare – cumpărare între I. S. și soția F. și B. A. și B. A. vânzarea unei cote părți de construcție și teren, care s-a și notat în cartea funciară, după care la un timp, această înțelegere a fost reziliată și s-a notat în c.f. această situație. Ulterior, această porțiune din imobil care s-a împărțit în familie ca și cota ce-i revine de 3/8-a parte fratelui, S. Octaviu, să fie vândută, el ieșind total din starea de coproprietarei fiind cumpărată prin contractul 945/29 martie 2010 de coproprietarul V. R., prin mandatarul său, V. I., devenit coproprietar cu 355 mp, teren pe care se află 166 mp/construcție.
Urmare a unor propuneri și discuții cu referire la fosta tranzacție reziliată, pârâții au convenit cu B. A., L. și A. să le vândă 154 mp, și astfel aceștia au intrat în indiviziune cu pârâții pentru această suprafață. De la această dată, pârâții consideră că a început coșmarul unei dușmănii fățișe față de ceilalți coproprietari și apreciază că sunt terorizați de către acești neaveniți căzuți ca un blestem și care refuză să mai respecte ceea ce s-au înțeles ca între oameni civilizați și de cuvânt, fără a mai menționa în mod expres în contract amănunte ce nu le credeau necesare între oameni de onoare. Astfel, pârâții consideră că retrăiesc din nou teroarea anilor 50 când torționarii de atunci îi striveau sub autoritatea funcțiilor.
Pârâții consideră și presupun că această dușmănie ce o manifestă în prezent se datorează faptului că i-au vândut coproprietarului V. mai ieftin decât au tranzacționat cu reclamanții, aceștia profitând de faptul că și-au montat un gard la "organizarea de șantier" în vremea când curtea și casa lor erau ocupate abuziv de către fostul "Palat al Elevilor", tot cam atunci au făcut și măsurători de teren în lipsa pârâților și care lor nu le sunt opozabile, invocând contra lor o lipsă de teren pe care nu le-a dat-o vânzătorul de la care au cumpărat terenul lor, două topografice cu numere diferite, . care se regăsește probabil pe trotuarul din . granița cu vecinul lor din Sud, fam. S. I..
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 106).
Prin extinderea de acțiune depusă la dosarul cauzei la termenul din 14.06.2011, reclamanții au solicitat împrocesuarea în calitate de pârâți a numiților C. L., C. A. M. și M. Bistrița, prin Primar, motivat de faptul că, potrivit concluziilor preliminare ale expertului, suprafață faptică a terenului identificat cu nr. topografice 93/27 și 93/28 este de 1495 m.p., față de suprafață scriptică de 1598 m.p., iar o parte din diferență, respectiv 18 m.p., este posibil să fie localizată în curtea vecinului C. A. M., iar o suprafață de 85 m.p. este posibil să fie localizată pe trotuarul domeniul public al M. Bistrița.
Legal citat, pârâtul M. Bistrița a formulat întâmpinare prin care a arătat că, în principiu, nu se opune solicitării de sistare a stării de indiviziune și înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate privind cota de 154/1598 părți din imobilul teren înscris în CF 2765 a localității Bistrița, sub A+1,2 nr. top. 93/28 și 93/27, sub rezerva formulării unor eventuale obiecțiuni la expertiza ce se va definitiva în cauză.
În motivare se arată că, inițial, reclamanții au formulat o acțiune civilă prin care au chemat în judecată pe numiții Șioldea loan, Șioldea F., Șioldea O.-V. și S. Marinei D., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună sistarea stării de indiviziune dintre ei și pârâți și înscrierea în Cartea Funciară a localității Bistrița, a dreptului de proprietate privind cota de 154/1598 părți din imobilul teren înscris în CF 2765 sub A+1,2 nr. top. 93/28 și 93/27. Ulterior, a intervenit în cauză și V. R., împrocesuați fiind de asemenea, Șioldea B. V. și Șioldea R..
Raportul de expertiză preliminar, depus la dosar, la termenul din 14 iunie 2011 de expertul T. M., relevă faptul că, inițial a existat un singur topografic cu nr. 93, care, în jurul anului 1931a fost parcelat însă, fără a se opera pe planul funciar al orașului, motiv pentru care, expertul nu poate preciza cum sunt localizate aceste numere topografice și dimensiunile acestora. Având în vedere raportul expertului, potrivit căruia, față de suprafață tabulară de 1598 mp identificată în topograficele 93/28 și 93/27, s-a determinat faptic un deficit de 103 mp, precum și cele 2 (două) variante propuse pentru eliminarea gradului de nedeterminare și întocmirea propunerilor de partajare, prin „extindere de acțiune", au mai fost împrocesuați pârâții C. L., C. A. M. și M. Bistrița. Acest raport preliminar a fost înaintat spre analiză, arhitectului-șef, Direcției Patrimoniu și Compartimentului cadastru și evidența proprietății din cadrul Primăriei Municipiului Bistrița, care au formulat fiecare punct de vedere cu privire la acesta, pe care le anexăm în copie.
Astfel, în ceea ce îl privește, pârâtul concluzionează că, în primul rând, expertiza trebuie corelată cu documentația și planul de situație vizat de O.C.P.I Bistrița-Năsăud, plan ce a stat la baza restituirii imobilului în cauză, conform Ordinului de restituire în natură nr. 5631/08.12.2005 emis de Ministrul Educației și Cercetării, precum și cu parcelele învecinate situate pe . I. și . Bunului Imobil situat în .. 21 și în format analogic A3 ca suprapunere peste ortofotoplan, a măsurătorilor din lucrarea „Sistemul informațional specific domeniului imobiliar - edilitar și de constituire a băncilor de date urbane din M. Bistrița", suprafață imobilului teren care face obiectul acțiunii de partaj judiciar în cauză, este de 1511 mp. De asemenea, rezultă că pe limita construcțiilor existente . partea de nord-vest de trotuarul aferent străzii Cerbului.
Conform Inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Bistrița - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 527/2010 pentru modificarea anexei nr.2 la H.G. nr. 905/2002 privind atestarea domeniului public al județului Bistrița-Năsăud, . public al Municipiului Bistrița, înscrisă )a cap. I, pct. A „Drumuri comunale, vicinale, străzi cu trotuarele aferente și parcări" la poziția nr. 32.
. anul 1880 și că în baza Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare și a Hotărârii Guvernului nr. 548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru inventarierea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în anul 1999, această stradă a fost inclusă în inventarul cuprinzând bunurile care aparțin domeniului public al municipiului Bistrița, înventar însușit de Consiliul localprin Hotărârea nr. 85/16.09.1999. Inventarul a fost actualizat în cursul anului 2007 și însușit de Consiliul local prin Hotărârea nr. 225/2007.
Ulterior, . fost inclusă și în anexa la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Bistrița nr. 187/30.09.2009 privind însușirea modificărilor și completărilor inventarului domeniului public al municipiului Bistrița, aprobat prin H.C.L. nr.85/16.09.1999, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere dispozițiile Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, înainte de a fi supus aprobării Consiliului Local al Municipiului Bistrița, proiectul de hotărâre a fost afișat la sediul Primăriei și pe site-ul propriu, pentru consultare și formulare de eventuale sugestii și obiecțiuni de către persoanele interesate. În procedura de publicitate, nu s-au înregistrat nici un fel de astfel de sugestii sau opoziții la proiect și nici ulterior după adoptare. Astfel, prin anunțul înregistrat sub nr._/05.11.2009, Primăria Municipiului Bistrița a făcut publică adoptarea Hotărârii nr.187/30.09.2009, cu precizarea că este afișată pe site-ul instituției și că orice persoană interesată care se consideră vătămată într-un drept al său poate face opoziție în condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sub condiția depunerii unei plângeri prealabile adresate Consiliului Local al Municipiului Bistrița.
Pârâtul precizează că nici de această dată nu s-a înregistrat vreo plângere prealabilă cu privire la imobilul teren care face obiectul prezentului dosar.
Apoi, pârâtul arată că, întrucât nu este în fața unei propuneri concrete de parcelare, pe un plan de situație întocmit de expert, verificat și recepționat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, nu se poate pronunța cu privire la alegerea vreunei variante din cele propuse. Așadar, având în vedere cele mai sus precizate, în principiu, nu se opune acțiunii privind solicitarea de sistare a stării de indiviziune și înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate privind cota de 154/1598 părți din imobilul teren înscris în CF 2765 a localității Bistrița, sub A+1,2 nr. top. 93/28 și 93/27, sub rezerva formulării unor eventuale obiecțiuni la expertiza ce se va definitiva în cauză.
În drept s-au invocat prevederile art. 115 și urm. Cod procedură civilă, Legea nr. 215/2001, Legea nr. 213/1998, H.G. nr. 905/2002 și H.G nr. 527/2010.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 195-212).
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 16.10.2012, pârâții S. I., S. B., S. R., V. R. și S. M. D. au solicitat să se constate că toți sunt de acord ca expertul numit în cauza, M. Talpos, să completeze raportul de expertiză depus la dosar cu prezenta declarație prin care renunță la diferența de teren ce totalizează cca. 103 mp, cinstind în 85 mp, localizată pe trotuarul domeniului public al Bistriței în . imobilului precum și la suprafață de cca. 18 mp, și posibil localizată în curtea numitului Cuderc A. M., și acceptă actualizarea suprafeței imobilului prin micșorarea suprafeței terenului supus partajării pentru ieșirea din indiviziune cu suprafața determinată faptic pe limitele existente, față de suprafața tabulară a terenului de 1598 din cele două top.93/28 și 93/2.
Față de această situație urmează ca raportul de expertiză să constate că intervenienții și moștenitorii proprietari dețin suprafețele retrocedate sau cumpărate prin contractile de vânzare – cumpărare - V. R. 381 din care 166 sub construcție, S. M.D. 452 mp. și S. R. și B. 574 din care 330 sub construcție. Față de aceștia, suprafața de 154 mp. le revine reclamanților B. A. D. ce se găsește separată și delimitată din 2010 fiindu-i la dispoziție, dar care a refuzat să-și desființeze sau să-și mute gardul provizoriu de șantier separându-se astfel de restul proprietății lor.
Pârâții mai precizează că au hotărât să renunțe la diferența de cca.. 103 mp menționat de expert, din motive morale, pentru că nici antecesorul familiei S. de la care aceștia au moștenit imobilul și nici cei care au devenit coproprietari prin cumpărare de la această familie, nu au avut niciodată proprietăți în stradă sau în curțile vecinilor, precum și din dorința de a se separa de reclamanți care au o atitudine ostilă manifestată din 2010 și în prezent.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 26.02.2013, pârâtul S. I. a arătat că este cetățean liber cu drepturi garantate chiar dacă este în proces cu notarul B. D. A.. și ai săi, care este șeful notarilor din camera notarilor Cluj, și este consilier PSD în Consiliul Local Bistrița iar soția sa este avocat în Baroul Bistrița. Este cunoscut faptul că este fiul notarului B. E. și a fostului procuror al parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și, așa cum s-a arătat la Înalta Curte de Casație și Justiție, pârâtul consideră că relațiile de colegialitate și raporturile de muncă nu-i pot ridica deasupra legii și a dreptului lor ca cetățeni ai României și ai UE.
Pârâtul și reclamantul au o situație de coproprietate pentru 154 mp, teren care este în situația de judecată și este tot amânat prin tertipuri și ținut forțat în stare de indiviziune. Iar la coproprietatea pe construcții, coproprietarii s-au partajat și cer recunoașterea actelor încheiate în acest sens și depuse la dosar prin expert și, în caz de nerecunoaștere, pârâtul va fi nevoit să se adreseze Consiliul Suprem al Magistraturii pentru că toți sunt egali în fața legii.
Partea de construcții a pârâtului a fost recunoscută întotdeauna separat de către autorități față de cele ale coproprietarilor pe construcții, S. M. și V. R., așa cum se plătesc impozite separate și au primit autorizații de construcții separate. Pârâtului și celor doi fii ai săi, B. și R., nu le sunt opozabile actele Prefecturii cu care se judecă V. și nu acceptă conexarea acestor dosare, cu care cei trei nu au nimic.
Imobilul s-a aflat în perioada_ în proprietatea Statului R., în administrarea Ministerului Educației și nu o Inspectoratului Școlar Bistrița-Năsăud. Acesta a preluat în totalitate acest imobil de la fostul IFET Bistrița care l-a folosit în perioada 1953-1984 prin Ord/1659/1984 și a trecut în folosința Ministerului Educației București pentru sediul Palatului Pionierilor prin ISJ/Bistrița-Năsăud, devenit palat al C. după dec. 1989.
În 1996, s-a eliberat o autorizație pentru execuția de reparații, ilegală, fiind cerută de P. C. care nu avea personalitate juridică și a efectuat aceste lucrări după expirarea autorizației care nu a fost reînnoită până în 1998. Aceste lucrări nu au fost raportate la MEC și potrivit Legii învățământului nr. 84, constituie infracțiune. Prin Ordinul de Retrocedare/5 dec. 2006, conform Legii nr. 10/2001, "imobilul se retrocedează în starea în care se găsește"; potrivit adr._/_, Primăria Bistrița, în perioada 1998-2002, nu a eliberat autorizații sau certificate de urbanism la acest imobil, iar potrivit Sentinței civile nr. 2085/2007, s-a dispus evacuarea, pentru că ISJ/BIS folosea abuziv fără titlu, nefiind nici proprietar și neavând nici contract de închiriere .Ori trebuia atunci să facă cerere reconvențională să dovedească proprietatea, lucru ce nu l-a făcut nici la alte procese ulterioare, ca cel pentru plata chiriei.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 339-347).
La termenul de judecată din data de 26.02.2013, reclamanții au formulat cerere de chemare în judecată a numiților I. Școlar Județean Bistrița – Năsăud și P. C. Bistrița, solicitând să se constate că I. Școlar Județean Bistrița - Năsăud/ P. C. Bistrița a edificat în baza Autorizației de Construire nr._/406/26.08.1996 parte din construcțiile aflate pe imobilul teren în litigiu, dobândind astfel un drept de proprietate asupra construcțiilor respective, prin edificare și dobândind astfel calitatea de coproprietar asupra imobilului în litigiu, asemenea reclamanților și a pârâților reclamanți reconvenționali; și să se dispună înscrierea în Cartea Funciară a titularului Autorizației de Construire nr._/406/26.08.1996 asupra imobilelor edificate în baza acestei autorizații.
În motivare se arată că, din punct de vedere cronologic, imobilul a fost proprietatea lui Șioldea V., antecesorul actualilor coproprietari, familia Șioldea. În anul 1953 imobilul a fost expropriat și trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 183/17 aprilie 1953. Starea de drept a imobilului expropriat era, probabil, de „ casă în construcție și teren aferent" (din cuprinsul Cărții Funciare - partea B, foaia de proprietate - nu rezultă momentul în care s-a făcut înscrierea casei în construcție în partea A, foaia de avere). Pe parcursul anilor în care s-a aflat în proprietatea Statului Român, asupra imobilului s-au făcut intervenții, fiind printre altele, edificat și corpul de clădire ce a fost tratat prin Certificatului de urbanism nr. 1029/30.06.2011 emis de Primăria Mun. Bistrița cât și Autorizația de construire nr. 16/2012, emisa de Primăria Mun. Bistrița. Faptul ca în intervalul de timp în care imobilul se afla în proprietatea Statului Român au fost edificate construcții noi este declarat (și implicit recunoscut și acceptat ca atare) de chiar Șioldea I. în documentul intitulat " completare la declarație " document ce este cuprins la filele 45, 46, 47, 48 și 49 în dosarul penal nr. 2535/P/06 din data de 13.10.2006 dosar ce s-a aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, referirile la respectivele construcții fiind chiar repetate: "...au deturnat și utilizat bani publici primiți de la buget, și pe care i-au folosit pentru alte scopuri decât destinația lor aprobată. I-au folosit pentru amenajarea unor construcții ilegale (neautorizate și neaprobate")... ". " În realitate au construit neautorizat cu buna știință și în scop bine determinat.... " " Au amenajat prin construcție neautorizată o încastrare (peste fosta noastră lemnărie), între casă (sediu) și anexa garaj, prin pod, un acces ce unește aceste două construcții, fără consultarea unui arhitect. încât în prezent arată hidos, ca un celular de temniță, ce necesită demolarea necondiționată. ". "Încastrarea " la care se face referire este tocmai " anexa " tratată în Certificatului de urbanism nr. 1029/30.06.2011 emis de Primăria Mun. Bistrița și Autorizația de construire nr. 16/2012. Mai menționăm ca soluția în amintitul dosar penal a fost de neîncepere a urmăririi penale, soluție ce a fost ulterior contestată dar menținută și de instanță, sens în care respectivele construcții nu au fost dovedite ca fiind ilegale.
Ulterior, prin Ordinul de restituire în natura nr. 5631/08.12.2005 al Ministerului educației și cercetării emis în baza Legii nr. 10/2001 imobilul a fost restituit familiei Șioldea. Conform amintitului act se precizează expres că au fost restituite în natura " imobilul teren și construcție - situate în Bistrița .. 21, jud. Bistrița-Năsăud, înscrise în CF nr. 2765 Bistrița, nr. Top 93/28 și 93/27 în suprafață de 1593 mp...". Trebuie arătat ca în CF nr. 2765 Bistrița, nr. Top 93/28 și 93/27 era înscrisă la data restituirii o singură construcție respectiv " casă în construcție " și care a făcut astfel obiectul restituirii fiind evident că nu se putea restitui decât ceea ce s-a expropriat. În niciun caz nu a putut face obiectul restituirii construcția „ anexa/încastrarea " edificată în timpul în care imobilul a fost în proprietatea Statului Român. Din toate documentele existente rezultă că respectiva construcție nu a fost niciodată proprietatea familiei Șioldea, nu putea fi deci restituită familiei Șioldea.
Pe de altă parte, prin Sentința Civila nr. 1853/2006, pronunțata de către Judecătoria Bistrița în Dosarul civil nr. 2784/2006 s-a constat că au edificat pe acest teren un garaj și o magazie. În momentul în care s-a încercat intabularea în cartea funciară a Ordinului de restituire în natură și a Sentinței civile nr. 1853/2006, prin încheierea de admitere în parte nr._/02.10.2006 emisă de O.C.P.I. Bistrița-Năsăud - Biroul de Carte Funciară Bistrița s-a reținut: " ...Prin sentința () se dispune localizarea anexelor gospodărești constând din garaj și magazie fără a se dispune dezmembrarea parcelelor din c.f. În tabelul de mișcare parcelară, parcelei sunt dezmembrate, iar în locul anexelor precizate în sentința, este înscrisă - clădire anexa în regim de înălțime P+M, având la parter casa scării, garaj, grup sanitar 1 cameră, iar la mansarda hol și trei camere ". Pe cale de consecință, prin amintita încheiere s-a dispus: " dispune intabularea în C.F. 2765 Bistrița a dreptului de proprietate asupra imobilelor teren și construcție la nr. top. 93/28, 93/27, cu titlu de restituire în natura, în favoarea lui Șioldea M. - cota de 2/8 părți, Șioldea O. V. - cota de 3/8 părți și Șioldea I. - cota de 3/8 părți, în baza Ordinului de restituire în natura nr. 5631/2005 al Ministerului Educației și Cercetării. Respinge cererea petenților, cu privire la intabularea Sentinței civile nr. 1853/2006 pronunțată de Judecătoria Bistrița."
Practic, este vorba despre un document oficial care atestă că pe terenul din C.F. nr. 2765 Bistrița există construcții a căror proprietate familia Șioldea nu o poate dovedi. Consecința logică este că respectivele clădiri sunt proprietatea celor care le-au edificat, respectiv I. Școlar și nu au făcut obiectul restituirii. Aceste clădiri care au fost parțial edificate de către I. Școlar și se află pe terenul în litigiu ai cărui coproprietari sunt părțile. Parte din aceste clădiri au fost „modernizate" în cursul anului 2012 și actualmente sunt în regim de înălțime E+P+2E+M fapt pentru care se impune chemarea în judecată a persoanele indicate. Chemații în judecată pot justifica același drept ca și reclamanții reconvenționali, asupra unei părți din construcțiile existente pe terenul înscris în C.F. 2765 Bistrița.
În acest sens, în anul 1996, a fost emisă de către Primăria Mun. Bistrița Autorizația de Construire nr._/406/26.08.1996, iar obiectul acestei autorizații au fost lucrările de construcții în urmă cărora a fost construită o parte din imobilul situat în mun. Bistrița, .. 21, imobil care face obiectul prezentului dosar. În acest sens, s-a aflat pe rolul Tribunalului București dosarul numărul_ având ca obiect situația juridica a construcțiilor edificate de către I. Școlar Județean Bistrița - Năsăud / P. C. Bistrița pe terenul în litigiu în baza Autorizației de Construire nr._/406/26.08.1996.
În drept s-au invocat prevederile art. 57, alin (3) Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 351-358).
Prin completarea și precizarea de acțiune depusă la dosarul cauzei la termenul din 26.02.203, reclamanții au solicitat să se constate că, în calitate de coproprietari ai terenului, au dobândit un drept de proprietate asupra construcției edificate în anul 2012 pe imobilul teren în litigiu, teren în suprafață de 1.490 mp, înscris în CF nr. 2765, a loc. Bistrița, prin accesiune – valoare imobil 3.000 lei; să se dispună sistarea stării de indiviziune dintre reclamanți și pârâți, privind imobilul teren și casa în construcție situat în localitatea Bistrița, înscris în CF nr. 2765, a loc. Bistrița, de sub A+1,2, având număr top 93/28, 93/27, imobil teren și casă în construcție în suprafață totală de 1.490 mp, precum și asupra construcției descrise la pct. 1 din prezenta precizare de acțiune, imobile asupra cărora deține cota de 154/1.490 părți, prin formare de loturi conform cotelor deținute și plata de sultă compensatorie; și să se dispună rectificarea înscrierii din CF 2765 Bistrița în sensul înscrierii suprafeței reale de 1.490 mp, înscrierii construcțiilor existente și intabularea dreptului de proprietate asupra loturilor formate; cu cheltuieli de judecată în funcție de poziția pârâților.
În motivare se arată că reclamanții sunt proprietarii tabulari ai imobilului teren în suprafață de 154 mp, teren mai sus menționat, în indiviziune cu pârâții, teren în suprafață totală de 1.490 mp. Aceștia au dobândit împreună (1/2 parte - B. D.-A. și soția B. L. A., respectiv 1/2 parte - B. A.-E.) dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, în cotă indiviza de 154 mp din totalul de 1.490 mp, prin cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 119/29.01.2010 de notarul public G. G. S..
În cursul anului 2012 pe terenul în litigiu a fost edificată, fără acordul reclamanților, o construcție în regim de înălțime D+P+2E+M și, prin urmare, invocă accesiunea asupra construcției nou edificate. Pentru ca reclamanții să se poată înscrie împreună, în CF, dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat, se impune admiterea prezentei acțiuni așa cum a fost formulată, completată și precizată.
În drept s-au invocat prevederile art. 728, 489 și urm. Cod civil.
Prin notele depuse la dosarul cauzei la termenul din 26.02.2013, reclamanții au arătat că dosarul având obiect partaj judiciar - exclusiv cu privire la teren nu poate fi soluționat, întrucât o astfel de soluție ar fi nelegală. Astfel, au arătat în numeroase rânduri și cu precădere la ultimele termene de judecată care sunt temeiurile de drept pentru o astfel de susținere și se referă la definițiile date imobilului prin mai multe acte normative, respectiv Codul Civil și Legea Cadastrului. Potrivit definițiilor citate, nu se poate face deosebire între teren și construcții când este vorba de ieșire din indiviziune, respectiv nu se poate soluționa partajarea terenului separat de partajarea construcțiilor. În aceste condiții, opoziția privind pronunțarea unei sentințe nelegale este perfect justificată.
Mai mult, reclamanții apreciază că soluționarea prezentului dosar ar trebui suspendată, astfel cum s-a dispus și în dosarul având obiect constatare și înscriere drept de proprietate asupra construcțiilor, întrucât legătura dintre prezentul dosar și dosarul de contencios administrativ aflat pe rolul Tribunalului Iași este la fel de strânsă. Intenția pârâților - reclamanți reconvenționali de a obține o soluție de partajare a terenului, fără construcții, este evidentă, iar această soluție îi pune într-o situație extrem de favorabilă.
Imediat după înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra parcelelor având proprietari exclusivi pe V. R. și S. Marinei se vor efectua demersuri pe lângă Primăria Bistrița pentru obținerea certificatului de urbanism și apoi pentru obținerea autorizației de construire. Autorizația de construire se va referi la o construcție identică cu cca. care este în prezent edificată, respectiv construcția descrisă de către expert M. T.. Autorizația de construire se va elibera în timp extrem de scurt, iar pentru emiterea sa nu se va cere acordul coproprietarilor, întrucât nu mai există stare de indiviziune și nici nu se va solicita acordul vecinilor. Imediat după obținerea autorizației de construire se va elibera procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, dat fiind faptul că deja este finalizată construcția. După eliberarea acestui proces verbal, va urma înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcției și apoi înstrăinarea acesteia către terți. În acest fel, se creează o aparență de legalitate privind o activitate care este profund nelegală, respectiv construirea imobilului cu privire la care a fost eliberată autorizația atacată. Mai mult, deși pe rolul instanțelor există dosare în care se verifică legalitatea anumitor acte, iar ca urmare a acestor demersuri judiciare, toate efectele autorizației sunt suspendate, pârâții din prezentul dosar vor putea totuși să abuzeze în continuare de sistemul de drept în care se află părțile.
Soluțiile care vor fi date în dosarele aflate pe rolul instanțelor, respectiv soluția în dosarul de contencios administrativ aflat la Tribunalul Iași și soluția din dosarul suspendat_ nu vor mai interesa în niciun fel pârâții, din moment de aceste soluții nu vor va produce niciun efect asupra lor. Mai mult, dacă soluția din dosarul de la Tribunalul Iași va fi de admitere a acțiunii, respectiv de anulare a autorizației de construire, atunci va fi situația absurdă de a avea o construcție edificată în baza unei autorizații anulate, dar care nu va putea fi demolată întrucât ar exista o altă autorizație valabilă cu privire la aceeași construcție.
Pe de altă parte, între termenele de judecată a apărut în presă un articol în care se anticipează soluția instanței din 26 februarie 2013. Articolul respectiv a apărut în ediția online a ziarului Gazeta de Bistrița și se intitulează „Consilierul local B. își șicanează vecinii, folosindu-se de Primăria Bistrița și Instituția Prefectului". Potrivit autorului acestui articol, la termenul din 26 februarie 2013, instanța va pronunța o soluție în prezenta cauză. Probabil că autorul nu are cunoștință despre cererile formulate de către reclamanți, care trebuie soluționate înainte de pronunțarea unei soluții pe fond, iar admiterea acestor cereri ar duce chiar la suspendarea judecății. Reclamanții apreciază că acest articol de presă are menirea de a influența soluția instanței și se înscrie într-un șir de articole de presă care au apărut de la primele termene de judecată și până în prezent. Prin acest articol nu se prezintă informații de interes public, care ar putea afecta în vreun fel viața locuitorilor din mun. Bistrița, ci se prezintă în mod tendențios o situație conflictuală existentă între patru vecini.
Instanța nu ar trebui să se lase influențată de astfel de articole de presă, care nu reflectă realitatea și care nu au scopul de a informa publicul cu privire la chestiuni relevante. D. dovadă este numărul de vizualizări a articolului, care este de aproximativ 130. Este evident că litigiul ce face obiectul prezentului dosar nu interesează publicul, iar soluția din dosar nu prezintă relevanță pentru cititori. Așadar, instanța nu trebuie să se simtă nevoită să finalizeze dosarul cu orice preț, ci dimpotrivă, ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra chestiunilor invocate de toate părțile, implicit și de către reclamanți.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 26.03.2013, intitulat „întâmpinare”, pârâtul S. I. a invocat excepția lipsei de interes al reclamanților de a înainta cerere de chemare în judecată a altor persoane și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților din cerere de chemare în judecată a altor persoane, iar în subsidiar, să se dispună respingerea acestei cereri ca fiind neîntemeiată.
În motivare se arată că pârâtul a invocat excepția lipsei de interes a reclamanților de a înainta cererea de chemare în judecată a altor persoane deoarece, în prezenta cauză, se află în situația unui proces de partaj iar reclamanții nu justifica lărgirea cadrului procesual. Acești pârâți nu pot invoca același drept ca și reclamanții pentru că reclamanții au un drept de proprietate asupra terenului supus procedurii partajului. Asupra pârâților se invocă un drept de proprietate a unor anexe gospodărești, ceea ce este total diferit de obiectul prezentei cauze.
În ceea ce pricește lipsa calității procesuale pasive a pârâților intervenienți forțați, aceștia nu sunt proprietarii imobilului invocat în cerere, antecesorii pârâtului fiind cei care au construit imobilul așa cum rezultă din sentința civilă 1853/2006. Mai mult, ordinul de restituire în natură al Ministrului Educației, a rămas definitiv și a fost intabulat în cf. Iar anexa la ordin s-a semnat un proces verbal de predare primire.
Procedura de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de stat se face doar cu urmarea procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001, care debutează prin depunerea notificării de către persoana îndreptățită, continuă prin emiterea dispoziției prin care unitatea deținătoare se pronunță asupra cererii de restituire în natură și contestarea acestei dispoziții în instanță, în condițiile art. 26 alin. (3) din lege, în termen de 30 zile de la data comunicării deciziei. Actul emis de Ministru, ca reprezentant al autorității publice, în soluționarea notificărilor întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, este un act juridic civil care produce efecte în planul dreptului de proprietate, astfel că pentru respectarea principiului stabilității raporturilor juridice, el poate fi contestat doar în condițiile expres prevăzute de lege.
Dreptul de acces la instanță, garantat prin art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, presupune anumite limitări în ceea ce privește procedurile judiciare ori termenele, iar art. 126 din legea fundamentală prevede că procedura de judecată se stabilește prin lege. Interpretarea dată de instanța europeană dreptului de acces la justiție, prin cauza Golder c. Marii Britanii (hotărârea din 21 februarie 1975), este în sensul că pot fi aduse restricții exercițiului acestui drept, întrucât el presupune, chiar prin natura sa, o reglementare din partea statului, iar urmarea unei anumite proceduri pentru valorificarea unui drept nu constituie o îngrădire a dreptului de acces la justiție. Așadar, intervenienții forțați nu pot invoca în prezent rediscutarea procedurii pentru restituirea bunurilor supuse reglementării Legii nr. 10/2001, procedura fiind finalizată prin pronunțarea ordinului Ministrului, neatacat. Prin art. 9 al Legii 10/2001 se prevede că imobilele preluate abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent se restituie în natură în starea în care se afla la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților de a chema în judecată pe intervenienții forțați I. Școlar Județean Bistrița-Năsăud și P. C. Bistrița, excepție invocată de Șioldea I. prin reprezentant, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, întrucât față de obiectul dedus judecății prin cererea introductivă de instanță a reclamanților, respectiv, ieșirea din indiviziune cu privire la un imobil teren, raportat la faptul că cele două entități nu au calitate de coproprietar asupra terenului și nu în patrimoniu vreun alt drept real asupra acelui teren, conduita reclamanților de a chema în judecată entități juridice ce nu au nicio legătură patrimonială cu acel imobil teren apare ca lipsită de interes, întrucât dacă s-ar admite raționamentul reclamanților în sensul că aceste persoane trebuie să stea în judecată pentru că au avut, la un moment dat, în trecut, o legătură cu bunul cu privire la care se solicită ieșirea din indiviziune poate că ar trebui chemate în judecată la orice acțiune de acest gen zeci, sute sau chiar mii de subiecte de drept. În orice caz, instanța apreciază că reclamanții nu au niciun interes în a se judeca în contradictoriu cu cele 2 (două) entități, sens în care se va respinge cererea formulată în acest sens.
Referitor la cererea principală și la cererile reconvenționale referitoare numai la ieșirea din indiviziune cu privire la teren, fiind disjunse capetele de cerere din reconvenționale prin care se solicita constarea dreptului asupra unor construcții și intabularea lor, instanța le apreciază ca întemeiate pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Astfel, din înscrisurile administrate ca mijloc de probă în cauză, coroborat și cu concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, instanța reține că părțile au achiziționat prin contracte de vânzare-cumpărare de la Șioldea I. cote părți indivize din terenul ce în realitate măsoară suprafața de 1.490 m2, deși în contracte și în evidențele cadastrale figura 1.598 m2.
Față de deficitul de teren constatat în urma măsurătorilor expertizei, instanța apreciază ca se impune admiterea cererii de rectificare a cărții funciare privitoare la acest imobil, în temeiul prevederilor art. 33 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, în același sens fiind și prevederile art. 908 și urm. din Noul Cod civil, în vigoare la data pronunțării hotărârii, în sensul diminuării de la suprafața de 1.598 m2 înscrisă în evidențele cadastrale până la suprafața reală măsurată de 1.490 m2 categoria de folosință curți construcții, conform tabelului de mișcare parcelară nr. 1 din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 238), cu diminuarea în mod corespunzător a cotelor de coproprietate ale pârâților reclamanți-reconvenționali și a intervenientei, menținându-se cota deținută de reclamanți, conform înțelegerii părților. Mai exact, toate celelalte părți, în afară de reclamanți au fost de acord cu diminuarea cotelor deținute de ei, diminuarea făcându-se proporțional, fără însă a fi afectată cota reclamanților ce nu au fost prejudiciați în niciun fel de diminuarea efectuată. Prin urmare, cererea de rectificare a fost admisă în sensul expus anterior.
Ulterior, expertul tehnic a procedat la propuneri de partajare conform cotelor deținute de părți după diminuare, cu mențiunea că așa cum arătam anterior, cota reclamanților a rămas neschimbată.
În temeiul art. 728 Cod civil potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, precum și în baza raportului de expertiză administrat ca mijloc de probă în cauză, instanța va admite cererile de partaj, potrivit cotelor de proprietate deținute de fiecare dintre categoriile de coproprietari și a propunerilor raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză.
În fine, situația juridică actuală a imobilului supus paratajului în litigiu, așa cum rezultă și din aspectele arătate anterior de instanță, arată că proprietatea asupra sa aparține în prezent părților, situație ce nu corespunde însă cu cea înscrisă în evidențele cadastrale referitoare la acest imobil. Prin urmare, potrivit prevederilor art. 27, și respectiv, cele ale art. 33 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, instanța urmează să admită aceste ultime capete de cerere ca întemeiate, urmând a fi înscrise drepturile de proprietate dobândite de părți. De altfel, și prevederile art. 908 și urm. din Noul Cod civil, în vigoare la data pronunțării hotărârii, sunt în sensul prevederilor menționate.
În temeiul art. 276 C.proc.civ., instanța va compensa cheltuielile de judecată efectuate de părți în cauză, ieșirea din indiviziune profitând tuturor părților, cu mențiunea că instanța face aplicarea prevederilor art. 502 din OUG nr. 51/2008, în sensul că pârâții-reclamanți reconvenționali S. M. D. și V. R., ce au fost scutiți de taxa de timbru datorată, dobândind prin prezenta hotărâre dreptul exclusiv asupra unui imobil a cărui valoare depășește de 10 ori valoarea ajutorului, vor fi obligați a restitui ajutorul acordat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei de interes a reclamanților de a chema în judecată intervenienți forțați I. ȘCOLAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD și P. C. BISTRIȚA, excepție invocată prin întâmpinarea din 27.02.2013 de pârâtul-reclamant reconvențional ȘIOLDEA I., și pe cale de consecință:
Respinge ca fiind lipsită de interes cererea reclamanților de chemare în judecată a altor persoane, respectiv, a intervenienților forțați I. ȘCOLAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD și P. C. BISTRIȚA, ambii cu sediul în mun. Bistrița, .. 5, jud. Bistrița-Năsăud.
Admite cererea formulată de reclamanții B. D. A., B. A. E. și B. L. A., toți 3 (trei) cu domiciliul ales în mun. Bistrița, .. 10, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâții ȘIOLDEA I., ȘIOLDEA B. V., ȘIOLDEA R., toți 3 (trei) cu domiciliul în mun. Bistrița, .. 21, jud. Bistrița-Năsăud, ȘIOLDEA O. V., cu domiciliul în mun. Cluj-N., .. 133, ., S. M. D., cu domiciliul în localitatea Salva ., jud. Bistrița-Năsăud,
Admite cererile reconvenționale formulate în cauză de pârâții-reclamanți reconvenționali ȘIOLDEA I., ȘIOLDEA B. V., ȘIOLDEA R., ȘIOLDEA O. V., și respectiv, de pârâtul-reclamant reconvențional S. M. D.,
Admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta V. R., cu domiciliul ales în mun. Bistrița, .. 4A, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu reclamanții și pârâții-reclamanți reconvenționali, și pe cale de consecință:
Dispune rectificarea suprafeței de teren înscrisă în cartea funciară 2765 Bistrița, nr. top. 93/28, 93/27, în sensul diminuării sale de la suprafața de 1.598 m2 înscrisă în evidențele cadastrale până la suprafața reală măsurată de 1.490 m2 categoria de folosință curți construcții, conform tabelului de mișcare parcelară nr. 1 din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 238), cu diminuarea în mod corespunzător a cotelor de coproprietate ale pârâților reclamanți-reconvenționali și a intervenientei, menținându-se cota deținută de reclamanți, conform înțelegerii părților.
Dispune ieșirea din indiviziune a părților (reclamanți-pârâți reconvenționali, pârâții-reclamanți reconvenționali și intervenientă) cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului teren curți construcții în suprafață de 1.490 m2 înscris sub nr. top. 93/28, 93/27 Bistrița, conform cotelor de proprietate deținute de fiecare dintre categoriile de coproprietari și a raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză.
Dispune înscrierea sub nr. top. 93/28/1, 93/27/1 Bistrița, a dreptului de proprietate al reclamanților B. D. A., B. A. E. și B. L. A., în cotă de câte 1/3 părți fiecare asupra imobilului compus din suprafața de 154 m2 teren categoria curți construcții, situat în intravilanul mun. Bistrița, .. adm. 21, jud. Bistrița-Năsăud, potrivit tabelului de mișcare parcelară nr. 2 din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 240).
Dispune înscrierea sub nr. top. 93/28/2, 93/27/2 Bistrița, a dreptului de proprietate al pârâților-reclamanți reconvenționali ȘIOLDEA I. în cotă de 205/553 părți, ȘIOLDEA B. V., ȘIOLDEA R., în cotă de câte 174/553 părți fiecare, asupra imobilului compus din suprafața de 553 m2 teren categoria curți construcții, situat în intravilanul mun. Bistrița, .. adm. 21, jud. Bistrița-Năsăud, potrivit tabelului de mișcare parcelară nr. 2 din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 240).
Dispune înscrierea sub nr. top. 93/28/4, 93/27/4 Bistrița, a dreptului de proprietate exclusivă al pârâtului-reclamant reconvențional S. M. D. asupra imobilului compus din suprafața de 418 m2 teren categoria curți construcții, situat în intravilanul mun. Bistrița, .. adm. 21, jud. Bistrița-Năsăud, potrivit tabelului de mișcare parcelară nr. 2 din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 240).
Dispune înscrierea sub nr. top. 93/28/3, 93/27/3 Bistrița, a dreptului de proprietate exclusivă al intervenientei în interes propriu V. R. asupra imobilului compus din suprafața de 365 m2 teren categoria curți construcții, situat în intravilanul mun. Bistrița, .. adm. 21, jud. Bistrița-Năsăud, potrivit tabelului de mișcare parcelară nr. 2 din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 240).
Obligă, în temeiul art. 502 din OUG nr. 51/2008, pe pârâtul-reclamant reconvențional S. M. D. să restituie, după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, ajutorul public judiciar de care a beneficiat în cuantum de 3.371 lei, reprezentând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru datorată de pârâtul reclamant-reconvențional.
Obligă, în temeiul art. 502 din OUG nr. 51/2008, pe intervenienta în interes propriu V. R. să restituie, după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, ajutorul public judiciar de care a beneficiat în cuantum de 2.643 lei, reprezentând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru datorată de intervenientă.
Compensează celelalte cheltuieli de judecată efectuate de părți în cauză.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, aceasta constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de S. M. D. și V. R. și se va comunica organelor fiscale din cadrul autorităților locale competente (compartimentele de taxe și impozite din cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei Salva, respectiv, al comunei Rebra) pentru luarea în evidență a pârâtului-reclamant reconvențional menționat, respectiv, a intervenientei și executarea silită a acestora în caz de neplată a sumelor datorate.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23.04.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
O. C.-V. D. L.
RED/DACT
OCV/R.
14.06.2013
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9126/2013. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
