Plângere contravenţională. Sentința nr. 1279/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1279/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 15-02-2013 în dosarul nr. 6952/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. 6._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1279/2013
Ședința publică din data de 15 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. I. F., judecător
GREFIER: B. M.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul M. A. M. O. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 02.06.2012 de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă: av. M. L. D. pentru petent, martorul F. A., lipsă fiind: părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
S-a procedat la audierea martorului F. A. sub prestare de jurământ, declarația sa fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Reprezentanta petentului arată că nu are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul pe fond.
Reprezentanta petentului, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal atacat ca fiind nelegal și netemeinic, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul M. A. M. O., a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.06.2012 de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, cu cheltuieli de judecată, întrucât starea de fapt reținută de agentul constatator nu este în concordanță cu realitatea.
În drept nu s-a invocat nici un temei legal.
În probațiune s-au depus înscrisuri (f 3).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent și menținerea, ca legal și temeinic a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sus menționat.
În motivare a arătat că, prin procesul verbal contestat, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda 100 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3, pct. 22 din Legea nr. 991 republicată, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv „servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflați în vădită stare de ebrietate, precum și a minorilor": Sancțiunea prevăzută pentru această contravenție este amenda de 100-500 lei.
Intimata mai arată că, în data de 02.06.2012, la ora 23.20, Poliția L. a efectuat un control al barului Office de pe ., în exercitarea atribuțiilor specifice în domeniul ordinii publice, iar în acest context l-au surprins pe petent, care avea calitatea de barman, angajat al clubului, în timp ce servea cu băuturi alcoolice pe unii consumatori ce se aflau în incinta clubului, fiind în stare de ebrietate. Petentului i s-a adus la cunoștință că fapta constituie contravenție, procesul verbal fiind întocmit în prezența sa, fiind și semnat fără a formula nici un fel obiecțiuni. Conform mențiunii agentului constatator din cuprinsul procesului verbal, la momentul constatării faptei, petentul a recunoscut fapta.
Prin plângerea contravențională formulată, petentul solicită anularea procesului verbal ca netemeinic și nelegal, invocând motivul că starea de fapt reținută de agentul constatator este în neconcordanță cu realitatea, și susține că nu este vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa. Apreciază că această motivare sumară și lapidară a plângerii, care se limitează doar la simple susțineri, fără a se indica nici un suport probator, nu poate fi considerată ca întemeiată.
Petentul, pe lângă faptul că este inconsecvent, în sensul că mai întâi recunoaște fapta contravențională semnând fără obiecțiuni procesul verbal, pentru ca apoi să susțină că fapta semnată nu este în concordanță în realitatea și că nu este vinovat de săvârșirea acesteia, nu aduce nici o altă clarificare sau explicație în sensul celor susținute.
Față de conținutul plângerii contravenționale, arată că, pe lângă faptul că nu este motivată în fapt și în drept, nu indică nici o probă care să facă dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută de agentul constatator, și nici un element care să justifice în vreun fel solicitarea de anulare a procesului verbal de contravenție.
În drept s-au invocat prevederile art. 3, pct. 17 din Legea nr. 61/1991 Republicată, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, prevederile OG nr. 2/2001 coroborat cu prevederile Cod proc. Civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție .. nr._ încheiat la 02.06.2012 de reprezentanții Poliția L. a Municipiului Bistrița, petentul M. A. M. O., a fost sancționat cu amendă de 100 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 22 din Legea 61/1991, republicată, reținându-se că în data de 02.06.2012, ora 23,20 a servit, în calitate de barman al barului OFFICE de pe . alcoolice, consumatori ce se aflau în vădită stare de ebrietate.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Procesul-verbal de constatare a contravenției, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumție este relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Instanța reține că fapta săvârșită de petent face parte din categoria celor ce pot fi constatate de agentul de poliție prin propriile simțuri, vădita stare de ebrietate putându-se constata raportat la modul în care persoanele în această stare vorbesc, gesticulează sau se deplasează ori după halena alcoolică expirată și alte asemenea trăsături observabile .
Din probele administrate în cauză, instanța reține că la momentul constatării faptei contravenționale, în localul anterior menționat nu se aflau persoane în vădită stare de ebrietate (declarații martor MARTIȚA G. și F. A. - filele 15 și 21).
În lipsa menționării de către agentul constatator a altor elemente ce au condus la reținerea situație de fapt, respectiv ce anume l-a condus la a reține vădita stare de ebrietate a consumatorilor serviți cu băuturi alcoolice, cum ar fi precizarea elementelor cu privire la consumatori ce evidențiau vădita stare de ebrietate, legitimarea acestora pentru a da posibilitatea unei viitoare audieri a acestora, luarea de declarații persoanelor prezente pentru confirmarea situației de fapt, instanța reține că petentul prin probele propuse și administrate a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului verbal contestat și în consecință va anula acest proces verbal ca netemeinic întocmit.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională, formulată de petentul M. A. M. O., domiciliat în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 02.06.2012 de reprezentanții intimatei POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, cu sediul în Bistrița, Piața Centrală, nr.2, jud. Bistrița-Năsăud și în consecință:
Anulează procesul verbal de contravenție sus amintit ca fiind netemeinic.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 15 februarie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. I. F. B. M.
RED/DACT.
M./NMR
30.04.2013
2ex..
| ← Anulare act. Sentința nr. 2631/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5157/2013.... → |
|---|
