Prestaţie tabulară. Sentința nr. 4750/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4750/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 9824/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4750/2013
Ședința publică din data de 04 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. C. V., judecător
GREFIER: M. I. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulate de reclamantul M. L. în contradictoriu cu pârâții M. L. și G. S., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant, avocat R. V., care depune la dosar dovada citării prin publicitate, printr-un ziar de interes național, a pârâtei G. S., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că s-a depus la dosar de către OCPI BN, prin serviciul registratură al instanței, la data de 23.04.2013, procesul verbal de recepție nr. 209/2013, împreună cu planul de amplasament și delimitare a imobilului, vizat.
Reprezentantul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța constată încheiată faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acțiunii formulate, conform raportului de expertiză tehnică topo extrajudiciară efectuată în cauză; fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată că:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul M. L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. L. și G. S., să se constate că pârâta a dobândit, prin uzucapiune cu joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 700 mp, înscris în CF 761/2 Livezile, nr. top. 4056, între vecinii: drum de acces, Astalîș N., B. V., situat în extravilanul localității Livezile; să se constate valabilitatea convenției de vânzare – cumpărare încheiate la data de 28.05.2008 între pârâtă, în calitate de vânzătoare, și reclamant, în calitate de cumpărător, asupra terenului în suprafață de 700 mp, cu suma de 1.000 lei, solicitând ca sentința ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare; să se constate că pe terenul dobândit în proprietate prin cumpărare, reclamantul a edificat casa de locuit cu o cameră și bucătărie, cu localizarea în CF a construcție; și întabularea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 700 mp, situat în extravilanul localității Livezile, și asupra construcției, pe numele reclamantului, într-o nouă coală de carte funciară; fără cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că terenul în discuție, dobândit prin uzucapiune de către pârâta M. L., în suprafață de 700 mp, este situat în extravilanul localității Livezile, între vecinii: drum de acces, Astalîș N., B. V., și se află înscris în CF 761/2 Livezile, nr. top. 4056, în proprietatea pârâtei G. S., persoană cu domiciliul necunoscut.
În realitate, terenul în suprafață de 700 mp a fost primit de defuncta V. L., mama pârâtei M. L., decedată la 09.09.1987, la reforma agrară din anul 1945, potrivit adeverinței eliberate de arhivele statului și a titlului de proprietate nr._. Pârâta M. L. a primit terenul ca zestre de la părinți și l-a folosit neîntrerupt din anul 1973 și până la data vânzării, fiind deținut în condițiile unei posesii utile, continuu, în mod public, pașnic, netulburată de nimeni, fiind cunoscută sub nume de proprietar, iar pe cale de consecință, se poate constata că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de lungă durată, cu joncțiunea posesiilor pârâtei cu a părinților săi.
Părinții pârâtei M. L. au deținut terenul din anul 1945 în aceleași condiții ale posesiei utile, public, pașnic, continuu, iar solicitarea reclamantului se întemeiază pe dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea 241/1947, „prescripțiile împlinite, precum și cele începute înaintea punerii în aplicare a prezentei legi sunt cârmuite, în ce privește natura, durata și efectele lor, de dispozițiile legii sub care au început, adică codul civil austriac.
La data de 28.05.2008, între pârâta M. L., în calitate de vânzătoare, și reclamant, în calitate de cumpărător, asupra terenului în suprafață de 700 mp, cu suma de 1.000 lei. Referitor la convenția de vânzare – cumpărare care îmbracă forma înscrisului sub semnătură privată, având în vedere data încheierii acesteia, îndeplinește toate condițiile de valabilitate prevăzute de art. 948, 969, 1294 cod civil și art. 5 din Titlul X al Legii 247/2005.
Terenul cumpărat este bine delimitat, este împrejmui cu gard, iar reclamantul nu are neînțelegeri cu privire la vecinătățile imobilului.
În drept s-au invocat prevederile art. 112 Cod procedură civilă, art. 1452 și urm. Cod civil austriac, art. 6 din Legea 241/1947, art. 492, 948, 969, 1294, 1847 Cod civil, art. 5 din Titlul X al Legii 247/2005, art. 20, 22, 26 din Legea 7/1996.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-14) și s-a solicitat admiterea probei testimoniale și efectuarea unei expertize tehnice.
Legal citată, pârâta M. L. a arătat, în ședința publică din data de 20.11.2012, că este de acord cu admiterea acțiunii.
Deși a fost legal citată, pârâta G. S. nu a formulat întâmpinare și nu și-a desemnat reprezentant în instanță pentru susținerea poziției procesuale.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța apreciază ca fiind întemeiată cererea pentru considerentele ce se succed.
Astfel, referitor la capătul de cerere privind constatarea uzucapiunii ale cărei condiții au fost îndeplinite în persoana pârâtei M. L., instanța reține că art. 111 C.proc.civ. reprezintă sediul materiei pentru acțiunea în constatare. Potrivit prevederilor acestui articol, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept, însă cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului. Întrucât, în speță se invocă un drept de proprietate dobândit prin prescripție achizitivă (uzucapiune), instanța apreciază că nu se poate cere realizarea dreptului, fiind unanimă în doctrina și practica judiciară opinia potrivit căreia uzucapiunea este admisibilă atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepțiune, iar singura acțiune prin care se poate invoca acest mod originar de dobândire a proprietății este acțiunea în constatare.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză (filele 27-29), rezultă că pârâta M. și autorii săi au avut posesia utilă și neviciată, cu ambele sale elemente (animus și corpus), posesie exercitată asupra terenului în litigiu pentru o perioadă de aproximativ 70 ani, deci încă din timpul celui de-al doilea război mondial, fapt care conduce la îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru uzucapiunea de lungă durată, potrivit art. 1890 și urm. din vechiul Cod civil, aflat în vigoare până la 1947. Mai mult, chiar dacă posesia autorilor pârâtei a început a se exercita încă din perioada interbelică, instanța apreciază că prin joncțiunea posesiilor sunt îndeplinite și condițiile cerute de Codul civil austriac, act normativ aflat în vigoare, potrivit principiilor tempus regit actum și locus regit actum, la momentul și locul când a început să curgă termenul de prescripție achizitivă, dacă posesia a început a se exercita înainte de 1943.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru a constata dobândirea proprietății prin uzucapiune, cu joncțiunea posesiilor, astfel că va admite ca fiind fondat acest capăt de cerere.
Menționăm că posesia este o stare de fapt, iar joncțiunea posesiilor este posibilă în toate cazurile, având ca efect adăugarea la posesia uzucapantului și posesia autorului său, prin autor în sensul art. 1860 Cod civil, înțelegându-se orice persoană care, ca și cel ce invocă uzucapiunea, nu este titularul dreptului de proprietate și exercită asupra bunului posesia utilă și neviciată, neavând nicio relevanță existența sau inexistența vreunui legături de rudenie între posesorul uzucapant și autorii săi.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, deși instanța constată că nu poate dispune validarea unei convenții de vânzare-cumpărare încheiată fără respectarea formei autentice, situație în care sancțiunea aplicabilă este nulitatea absolută, totuși, în considerarea principiului conversiunii actelor juridice, instanța apreciază că actul juridic încheiat la data de 28.05.2008, poate fi calificat ca un antecontract de vânzare-cumpărare. Astfel, convenția respectivă este probată printr-un înscris care îndeplinește cerința multiplului exemplar prevăzută de art. 1179 din vechiul Cod civil, aplicabil în considerarea principiului tempus regit actum, probă ce oricum se coroborează cu poziția pârâtei ce a recunoscut încheierea convenției, aceasta fiind executată prin predarea bunului și plata prețului, astfel că prin coroborarea probelor instanța apreciază că manifestarea de voință a părților în sensul încheierii antecontractului menționat a fost dovedită.
În altă ordine de idei, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Titlul X ,,Circulația juridică a terenurilor” al Legii nr. 247/2005, terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. Instanța poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic doar dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 5 alin. (2) din titlul X menționat anterior. Acest text de lege prevede că în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract. În speță, vânzătoarea a refuzat prezentarea în fața notarului public, astfel că va fi admis acest capăt de cerere, în sensul că se va pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic pentru terenul ce a făcut obiect al antecontractului menționat anterior.
Cu privire la capătul de cerere privind edificarea construcțiilor, instanța reține că din probatoriul administrat în cauză (declarațiile de martori de la filele 27-29, adeverința autorității locale de la fila 13 și raportul de expertiză tehnică de la filele 33-40) rezultă, fără nicio îndoială, faptul că reclamantul a edificat construcția anexă gospodărească compusă din 1 cameră de locuit și bucătărie, având 32 m2 suprafață construită la sol, edificată pe terenul în suprafață de aproximativ 700 m2 teren situat în extravilanul localității R. Bârgăului și înscrisă în CF 761/2 Livezile, nr. top. 4056, dobândit de pârâtă prin uzucapiune și de reclamant prin cumpărare.
În fine, situația juridică actuală a imobilului aflat în litigiu, așa cum rezultă și din aspectele arătate anterior de instanță, arată că proprietatea asupra acestuia aparține în prezent reclamantului, situație ce nu corespunde însă cu cea înscrisă în evidențele cadastrale referitoare la aceste terenuri. Prin urmare, potrivit prevederilor art. 27, și respectiv, cele ale art. 33 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, instanța urmează să admită acest ultim capăt de cerere ca întemeiat. De altfel, și prevederile art. 908 și urm. din Noul Cod civil, în vigoare la data pronunțării hotărârii, sunt în sensul prevederilor menționate.
Instanța ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea reclamantului M. L., cu domiciliul în comuna Josenii Bârgăului, .. 137, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtele G. S., persoană cu domiciliul necunoscut, citată prin afișare la ușa instanței și prin publicitate într-un cotidian de circulație națională în condițiile art. 95 C.proc.civ., și M. L., cu domiciliul în comuna Josenii Bârgăului, .. 137, jud. Bistrița-Năsăud, și pe cale de consecință:
Constată existența în patrimoniul pârâtei M. L. a dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, cu joncțiunea posesiilor, asupra suprafeței de aproximativ 700 m2 teren agricol situat în extravilanul localității R. Bârgăului și înscrisă în CF 761/2 Livezile, nr. top. 4056.
Pronunță o hotărâre care ține loc de act autentic în ceea ce privește antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 28.05.2008 între pârâta M. L. și reclamant având ca obiect suprafața de aproximativ 700 m2 teren agricol situat în extravilanul localității R. Bârgăului și înscrisă în CF 761/2 Livezile, nr. top. 4056.
Constată existența în patrimoniul reclamantului a dreptului de proprietate dobândit prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra anexei gospodărești compusă din 1 cameră de locuit și bucătărie, având 32 m2 suprafață construită la sol, edificată pe terenul în suprafață de aproximativ 700 m2 teren situat în extravilanul localității R. Bârgăului și înscrisă în CF 761/2 Livezile, nr. top. 4056.
Dispune înscrierea sub nr. top. 4056/1 Josenii Bârgăului, a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului compus din suprafața totală de 697 m2 teren curți construcții și fâneață situat în extravilanul comunei Josenii Bârgăului, . și construcția C1 (32 m2 suprafață construită la sol) ridicată pe acest teren, conform tabelului de mișcare parcelară din raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 40).
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. C.-V. M. I.-F.
RED/DACT
OCV/R.
14.06.2013
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 4753/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
