Revendicare imobiliară. Sentința nr. 4844/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4844/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 10574/190/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4844/2013
Ședința publică din data de 06 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. L. M., Președinte secția civilă
GREFIER U. C. A.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile formulată de reclamantul V. O. C., împotriva pârâtului A. I., având ca obiect revendicare imobiliară.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 16.05.2013 fiind consemnate prin încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a se depune la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 23.05.2013, la data de 30.05.2013, apoi la data de 06.06.2013 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul V. O. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. I., să se stabilească linia de hotar (mejdea) dintre proprietatea reclamantului, înscrisă în c.f. nr. 6434 nr. top 4267/1/2, 4270/1/2 și cf. nr. 7946 Bistrița nr. top 4265/2, 4266/1/b/3/2/2/2, și proprietatea pârâtului, înscrisă în c.f. nr. 6657 Bistrița, nr. top 4259/1/b/1, 4261/1/b/1, 4262/1/b/1, 4265/1/1, 4266/1/b/3/2/2/1/1, 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2, 4265/1/2, 4266/1/b/3/2/2/1/2 ; să fie obligat pârâtul să îi recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de aproximativ 300 mp (suprafața reală urmând a fi determinată prin expertiză tehnică topografică), ocupat de acesta în mod abuziv, și să i-l predea în deplină posesie și folosință; să fie obligat pârâtul să demoleze eventualele construcții edificate în mod abuziv pe terenul proprietatea reclamantului și să readucă terenul la starea inițială; și să se dispună comasarea nr. topografice 4267/1/2, 4270/1/2, 4265/2 și 4266/1/b/3/2/2/2 și atribuirea unui număr cadastral unic; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că reclamantul este proprietarul tabular al imobilelor teren inscris în c.f. nr. 6434 Bistrița, nr. top 4267/1/2, 4270/1/2 și teren înscris în c.f. 7946 Bistrița, nr. top 4265/2, 4266/1/b/3/2/2/2, în suprafață totală de 3800 mp. Astfel, a dobândit dreptul de proprietate asupra acestor terenuri prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1199/24.07.2007, de la Sangeorzan E. E., H. M. A. și Mogosmortean V. S.. Acestea, la rândul lor, au dobândit dreptul de proprietate prin moștenire și partaj, în anul 2000.
Pârâtul este proprietar tabular asupra imobilului teren înscris în cf. nr. 6657 Bistrița, nr. top 4259/1/b/1, 4261/1/b/1, 4262/1/b/1, 4265/1/1, 4266/1/b/3/2/2/1/1, 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2, 4265/1/2, 4266/1 /b/3/2/2/1/2, în suprafață totală de 1480 mp, dobândind dreptul de proprietate prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 884/2002. Între proprietatea reclamantului și cea a pârâtului nu a fost stabilită linia de hotar. Imobilul său se învecinează cu Ambrus S., P. I., L. I., P. R., P. D. și cu proprietatea pârâtului. Anterior cumpărării terenului de către reclamant, limitele proprietății sale erau determinate prin țăruși, însă aceștia nu mai există în prezent. În urmă cu aproximativ doi ani, reclamantul a contractat un expert topograf pentru a-i măsura terenul și a întocmi o lucrare în scopul alipirea celor două parcele de teren pe care le dețin. După terminarea măsurătorilor, expertul i-a adus la cunoștință că dețin, în fapt, mai puțin teren decât a cumpărat.
La acel moment, a luat legătura cu pârâtul și i-a solicitat acestuia să determine, pe cale amiabilă, linia de hotar dintre proprietățile părților, iar în cazul în care pârâtul a ocupat vreo suprafață din terenul reclamantului, să i-o restituie. Atunci pârâtul a susținut că nu ocupă nicio porțiune din terenul său.
În vara acestui an, reclamantul a încercat din nou să ia legătura cu pârâtul pentru a rezolva situația, i-a trimis acestuia și o notificare scrisă pentru a întâlni și a determina pe cale amiabilă, extrajudiciară, limitele de proprietate. Cu toate acestea, pârâtul a refuzat orice discuție, nu l-a contactat și nu s-a prezentat la întâlnire. Întrucât între terenul proprietatea reclamantului și terenul proprietatea pârâtului nu există linie de hotar fixată, în baza probelor ce vor fi administrate în cauză, se impune stabilirea liniei de hotar între proprietăți.
În drept s-au invocat prevederile art. 584, 585, 480 cod civil și art. 274 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-19) și s-a solicitat admiterea interogatoriului pârâtului și a probei testimoniale.
Legal citat, pârâtul a arătat, la termenul de judecată din 17.11.2011, că este de acord cu admiterea acțiunii, mai puțin cu revendicarea imobilului.
La termenul din 11.04.2013, pârâtul a formulat propunere de tranzacție prin care și-a exprimat intenția fermă de soluționare amiabilă a litigiului pendinte, prin oferta de cumpărare, la prețul de circulație, a suprafeței de 150 mp din imobilul teren ce face obiectul litigiului, a cărui amplasare să cuprinsă imobilul casă de locuit și spațiu de acces, precum și anexele situate în vecinătate.
La termenul din 16.05.2013, pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de chemați în garanție, a numiților M. R. și M. E., și să se dispună obligarea lor la despăgubirea pârâtului cu contravaloarea oricărei obligații ce ar incumba în sarcina sa din raportul juridic dedus judecații în prezentul dosar.
Totodată, pârâtul a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenient, a Municipiului Bistrița, prin Primar.
În motivare se arată că, așa cum reiese din raportul de expertiză tehnică judiciară elaborat în cauză, trenul proprietatea pârâtului este traversat de o . o suprafață de 831 mp. Această stradă împarte practic trenul său în două corpuri de proprietate distincte astfel cum arată expertul la punctul 31 al expertizei și cum relevă extrasul din planul parcelar și planul de situație al terenurilor ce fac parte integrantă din raportul de expertiză tehnică judiciară.
Imobilul teren în amplasamentul actual a fost achiziționat de pârât de la chemații în garanție.
Astfel, potrivit HG 905/2002 privind atestarea domeniului public al jud. Bistrița-Năsăud, precum și al municipiului, orașelor și comunelor din județ coroborat cu prev. art. 3 din Legea 213/1998, respectiv „domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege", intervenientul are un drept de proprietate publică asupra unei părți a terenului identificat în CF nr. 6537 Bistrița nr. top. 4259/l/b/l. 4261/l/b/1, 4262/1 /IV1. 4266/1 /b/3/2/2/1 /1. 4259/1 /b/2. 4561/1 /b/2. 4562/1/b/2 și 4266/1 /b/3/2/2/112 .
În drept s-au invocat prevederile art. 57 și urm., 60 și urm. Cod procedură civilă.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din 23.05.2013, reclamantul a solicitat să se dispună admiterea acțiunii introductive și, în consecință, să se stabilească linia de hotar (mejdea) dintre proprietatea reclamantului, înscrisă în c.f nr. 6434 nr. top 4267/1/2, 4270/1/2 și c.f. nr. 7946 Bistrița nr. top 4265/2, 4266/1/b/3/2/2/2, și proprietatea pârâtului, înscrisă în c.f. nr. 6657 Bistrița, nr. top 4259/1/b/l, 4261/1/D/1, 4262/1/b/1, 4265/1/1, 4266/1/b/3/2/2/1/1 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2, 4265/1/2, 4266/1 /b/3/2/2/1/2 ; să fie obligat pârâtul să îi recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 521 mp, ocupat de acesta în mod abuziv, și să i-l predea în deplină posesie și folosință, să fie obligat pârâtul să demoleze construcțiile edificate în mod abuziv pe terenul proprietatea reclamantului și sa readucă terenul la starea inițială; să fie respinse cererile pârâtului de chemare în judecată a altor persoane și de chemare în garanție, în principal ca tardiv formulate iar, în secundar, ca neîntemeiate, cu cheltuieli de judecată.
Reclamantul renunță la petitul de comasare a nr. topografice 4267/1/2, 4270/1/2 4265/2 și 4266/1/b/3/2/2/2.
În motivare se arată, în ceea ce privește acțiunea introductivă, că reclamantul este proprietarul tabular al imobilelor teren înscris în c.f. nr. 6434 Bistrița, nr. top 4267/1/2, 4270/1/2 și teren înscris în c.f. 7946 Bistrița, nr. top 4265/2, 4266/1/b/3/2/2/2, în suprafață scriptică totală de 3900 mp, iar pârâtul este proprietar tabular asupra imobilului teren înscris în c.f. nr. 6657 Bistrița, nr. top 4259/1/b/1, 4261/1/b/1, 4262/1/b/1, 4265/1/1, 4266/1/b/3/2/2/1/1, 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2, 4265/1/2, 4266/1/b/3/2/2/1/2, în suprafață scriptică totală de 1480 mp.
Conform raportului de expertiză tehnică topografică efectuat în cauză de către expertul Talpos M., reclamantul deține faptic suprafața de 3379 mp teren, iar pârâtul folosește faptic suprafața totală de 1967 mp teren, compusă din două parcele, una de 1136 mp și una de 831 mp. De asemenea, în raportul de expertiză topografică se arată faptul că terenul proprietatea sa se învecinează la est cu terenul proprietatea lui P. I., iar la vest cu proprietatea pârâtul. În ceea ce privește liniile de hotar, la punctele 26 și 27 din raportul de expertiză, expertul topograf arată că limita de proprietate față de . este determinată în mod cert, păstrându-și aceeași poziție, de la data efectuării punerii în posesie, fiind marcată prin ,,gard din stâlpi de beton cu sârmă ghimpată și copaci (pruni) plantați pe limita de proprietate".
În ceea ce privește linia de hotar dintre proprietatea reclamantului și cea a pârâtului, având în vedere proprietatea tabulară a pârâtului, respectiv 1480 mp teren, cea faptică, respectiv 1967 mp, și analizând scitele și înscrisurile care au stat la baza intabulării în cartea funciară a proprietății pârâtului, expertul a concluzionat că pârâtul ocupă o suprafață de 521 mp din terenul reclamantului. Mai mult, conform raportului de expertiză, raport necontestat de către pârât, pe terenul proprietatea tabulara a reclamantului, este edificată o parte din casa pârâtului.
În consecință, având în vedere concluziile raportului de expertiză topografică, precum și celelalte probe administrate în cauză, solicită reclamantul să fie obligat pârâtul să îi recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 521 mp, ocupat de acesta în mod abuziv, să i-l predea în deplină posesie și folosință și să fie obligat să demoleze construcțiile edificate în mod abuziv pe terenul proprietatea reclamantului și să readucă terenul la starea inițială.
În ceea ce privește cererile formulate de către pârât, înainte de închiderea dezbaterilor, la ultimul termen de judecată, pârâtul, prin reprezentant, a formulat două cereri în cauză, respectiv o cerere de chemare în judecată a altor persoane și o cerere de chemare în garanție. Având în vedere momentul procedural ales de către pârât pentru a formula aceste cereri, față de prevederile art. 57 alin. 3 și art. 61 alin. 1 din Codul de procedură civilă, acesta solicită, în principal, respingerea acestora ca tardiv formulate, iar în secundar, având în vedere motivele de fapt invocate de către pârât, cererile nu sunt susținute de niciuna dintre probele administrate în cauză, sunt neîntemeiate și se impune a fi respinse ca atare.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamantul consideră că, potrivit art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții, va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. În acest sens, solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate, reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu de expert, onorariu de avocat (conform chitanțelor aflate la dosarul cauzei) și cheltuielile de deplasare, în valoare de 2375 lei (echivalentul în lei a sumei de 548,58 euro, conform bonurilor de carburanți anexate, valoare calculată la cursul oficial BNR din data de 16.05.2013, de 4,33 lei pentru un euro).
Reclamantul mai arată că, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, a luat legătura cu pârâtul, de mai multe ori, și i-a propus acestuia să determine, pe cale amiabile, linia de hotar dintre proprietățile lor, iar în cazul în care acesta a ocupat vreo suprafața din terenul său, să i-o restituie. Mai mult, i-a trimis acestuia și o notificare scrisă pentru a întâlni și a determina pe cale amiabilă, extrajudiciară, limitele de proprietate. Cu toate acestea, pârâtul a refuzat orice discuție, nu l-a contactat și nu s-a prezentat la întâlnirea propusă.
De asemenea, pe parcursul întregului proces, în special după depunerea raportului de expertiză tehnică topografică, reclamantul, prin mandatar, l-a contactat pe pârât și i-a propus încheierea unei tranzacții, însă acesta, deși a declarat în fața instanței că este de acord cu încheierea tranzacției, a amânat discuțiile, încercând probabil tergiversarea procesului. Având în vedere atitudinea oscilantă a pârâtului, respectiv faptul că acesta, în față instanței a susținut că a încheiat o tranzacție, când, în fapt, acest lucru nu a fost real, reclamantul a fost nevoit să se prezinte personal în fața instanței, la termenul din data de 16.05.2013, pentru a da lamuri și a-și exprima poziția.
În consecință, având în vedere faptul că, fiind cetățean german și locuind în Germania, reclamantul s-a deplasat în România cu mașina și au cheltuit pe carburanți (fără taxe de drum) suma de 274,89 euro, pe un drum, solicită să fie obligat pârâtul și la plata cheltuielilor de deplasare, respectiv la suma totala de 548,58 euro (dus-întors) - 2375 lei (echivalentul în lei, conform bonurilor de carburanți anexate, valoare calculata la cursul oficial BNR din data de 16.05.2013, de 4,33 lei pentru un euro).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Reclamantul V. O. C. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului reprezentând teren înscris în CF 6434 Bistrița, CF electronică_ Bistrița, nr. top. 4267/1/2, 4270/1/2, în suprafață de 1300 mp, precum și în CF 7946 Bistrița, CF electronică_ Bistrița, nr. top. 4265/2, 4266/1/b/3/2/2/2, în suprafață de 2600 mp, în total 3900 mp, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1199/24.07.2007 de BNP D. C. L., de la S. E. E., H. M. A. și Mogosmortean V. S., care, la rândul lor, l-au dobândit prin moștenire și partaj de la defuncta S. M.. Aceste aspecte nu sunt contestate de niciuna dintre părți și reies cu evidență din extrasele de carte funciară (filele nr. 27-28 dosar), din contractul de vânzare-cumpărare încheiat (filele nr. 8-10 dosar) și din certificatul de moștenitor nr. 110/20.11.2000, eliberat de BNP B. E. F.. (filele nr. 11-12 dosar)
Pârâtul A. I. este titularul dreptului de proprietate asupra a două parcele de teren învecinate pe care le-a cumpărat de la M. R. și M. E., donatarii numitei P. F. care le-a transmis proprietatea asupra acestor imobile identificate prin nr. top. 4259/1/b/1, 4261/1/b/1, 4262/1/b/1 și 4266/1/b/3/2/2/1/1, cel dintâi, cu suprafața de 740 mp, înscris în CF 6657 Bistrița și prin nr. top. 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2 și 4266/1/b/3/2/2/1/2, cel de-al doilea, de aceleași dimensiuni, înscris în CF 6657 Bistrița, suprafața totală fiind așadar de1480 mp. Această stare de fapt și de drept, de asemenea, necontestată de părți, rezultă din extrasele de carte funciară depuse la dosarul cauzei (filele nr. 29-31 dosar), din contractul de donație autentificat prin încheierea nr. 3202/22.10.1997 de BNP B. E. F. și din contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 884/18.02.2002, emisă de biroul aceluiași notar public. (filele nr. 32-33, 38 dosar)
Supunând analizei acțiunea în revendicare, instanța constată în mod prioritar că nu proba dreptului de proprietate este cea care ridică probleme în prezentul litigiu, părțile necontestând titlurile pe care le dețin și nici dimensiunile scriptice ale terenurilor, ci starea de fapt din teren și stăpânirea pe care o exercită raportat la amplasament și la suprafața efectiv ocupată, aspecte care însă sunt tranșate prin expertiza topografică efectuată, după cum se va arăta în cele ce urmează. Se mai impune a fi precizat că pârâtul nu și-a manifestat poziția procesuală prin formularea unei întâmpinări care, potrivit art. 118 Cod proc. civ. de la 1865, este obligatorie într-o atare pricină, dar și faptul că, deși a fost legal citat, acesta nu și-a dat concursul la efectuarea expertizei dispuse.
În vederea unei judicioase soluționări a cauzei s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice topografice care, potrivit aprecierii instanței, răspunde obiectivelor stabilite de o manieră completă și temeinic fundamentată, prezentând un grad ridicat de rigurozitate științifică. De aceea, luând în considerare și faptul că se coroborează cu ansamblul probator administrat în cauză și că nu a fost contestată de niciuna dintre părți, la adoptarea soluției privind litigiul dedus judecății instanța se va întemeia cu preponderență pe acest mijloc de probă.
Din raportul de expertiză întocmit reiese că terenul reclamantului este identificat prin patru numere topografice înscrise în două cărți funciare, mai precis numerele topografice 4267/1/2 cu suprafața de 100 mp și 4270/1/2 cu suprafața de 1200 mp, care au fost transcrise cu ocazia efectuării conversiei electronice a cărții funciare 6434 în cartea funciară electronică_ Bistrița, cu suprafața comasată de 1300 mp; de asemenea, numerele topografice 4265/2 cu suprafața de 100 mp și 4266/1/b/3/2/2/2 cu suprafața de 2500 mp au fost transcrise cu ocazia efectuării conversiei electronice a cărții funciare 7946 în cartea funciară_ Bistrița, cu suprafața de 2600 mp, suprafața totală a acestor numere topografice fiind de 3900 mp. După cum arată expertul, deși imobilul este înscris în două cărți funciare electronice –_ și_ (având corespondente cărțile funciare 6434 și 7946) -, acest imobil este definit din punct de vedere grafic, al dimensiunilor și al vecinătăților ca fiind un singur imobil.
În ceea ce privește dreptul de proprietate al pârâtului, același raport de expertiză relevă faptul că cele două terenuri aparținând acestuia provin din imobilele supuse partajului efectuat în dosarul nr. 2329/1997 al Judecătoriei Bistrița în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1889/1997. Astfel, acesta deține imobilul identificat prin nr. top. 4259/1/b/1, 4261/1/b/1, 4262/1/b/1 și 4266/1/b/3/2/2/1/1, cu suprafața de 740 mp, înscris în cartea funciară 6657 Bistrița și imobilul învecinat, identificat prin nr. top. 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2 și 4266/1/b/3/2/2/1/2, având o întindere tot de 740 mp, înscris în cartea funciară 6657 Bistrița, cele două parcele având o suprafață totală de 1480 mp.
Instanța va reține concluziile raportului de expertiză și ale anexelor sale care atestă că folosința faptică a pârâtului asupra celor două parcele este de 1136 mp, respectiv 831 mp, (fără ca expertul să includă în aceste dimensiuni .), deci acesta ocupă o suprafață totală de 1967 mp, iar nu de 1480 mp, cât reprezintă în realitate proprietatea sa, diferența de 487 mp reprezentând suprafața de teren de care reclamantul a fost deposedat de către pârât. Mai mult, pe această porțiune de teren se află și o parte din casa edificată de pârât, suprafața afectată din terenul de sub construcție fiind de 36 mp.
La termenul de judecată din data de 21.02.2013, expertul T. M. s-a prezentat în fața instanței, la solicitarea pârâtului, pentru a da lămuriri cu privire la expertiza efectuată, iar în cele din urmă niciuna dintre părți nu a mai avut de formulat obiecțiuni cu privire la expertiză, pârâtul solicitând ulterior, în mai multe rânduri, termene pentru încheierea unei tranzacții cu reclamantul, fără însă ca aceasta să se materializeze.
Potrivit art. 480 Cod civil de la 1864 dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv și perpetuu care conferă titularului exercițiul liber și nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosința și dispoziția, afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voința acestuia din urmă, astfel că proprietarul deposedat fără temei de proprietatea sa este în drept să redobândească posesia asupra bunului său.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța consideră că petitul privind revendicarea suprafeței de teren de care reclamantul a fost deposedat fără drept de către pârât este întemeiată, motiv pentru care va admite acest capăt de cerere și va obliga pârâtul să recunoască dreptul de proprietate al reclamantului asupra terenului în suprafață de 487 mp din suprafața totală de 3900 mp înscrisă în CF Bistrița 6434, nr. top. 4267/1/2, 4270/1/2 și CF Bistrița 7946, nr. top. 4265/2,_/b/3/2/2/2 și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare în posesie.
Sub aspectul demolării construcției edificate de către pârât pe terenul reclamantului, potrivit art. 494 Cod civil de la 1864, dacă plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul, sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice, iar dacă proprietarul pământului cere ridicarea plantațiilor și a construcțiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui care le-a făcut.
În ceea ce privește distincția pe care legea o face în continuare între constructorul de bună-credință și cel de rea-credință în materia accesiunii imobiliare artificiale, trebuie subliniat că în cauza de față doar o parte a construcției (36 mp) se află pe proprietatea reclamantului care, de altfel, și-a manifestat expres dorința ca această parte să fie demolată iar terenul să fie adus la starea inițială.
Unele considerații trebuie făcute și referitor la poziția subiectivă a pârâtului care, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat, a consimțit la achiziționarea a două parcele de teren învecinate cu suprafața de 740 mp fiecare, adică 1480 mp de teren în total, având la dispoziție și documentația cadastrală aferentă. Instanța nu poate să nu remarce discrepanța considerabilă dintre starea de fapt și cea de drept, ocuparea unei porțiuni relativ mari din terenul reclamantului, de 487 mp, neputând fi catalogată drept o eroare scuzabilă și invincibilă. Cu atât mai mult, înainte de a purcede la edificarea unei construcții, orice bun proprietar trebuie să ia toate măsurile necesare prin care să se asigure că situația din teren concordă cu cea din titlul deținut și din cartea funciară. Pe cale de consecință, instanța apreciază că pârâtului îi poate fi imputată în mod rezonabil o minimă culpă, cu minime diligențe acesta având posibilitatea să evite o atare presupusă eroare.
Pentru considerentele expuse, instanța va încuviința acest capăt de cerere și va obliga pârâtul să demoleze partea din imobilul casă edificat pe terenul proprietatea reclamantului și să readucă terenul la starea sa inițială.
În ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea suprafețelor de teren învecinate aparținând celor două părți, potrivit art. 584 Cod civil de la 1864, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa. Instanța va lua act și de poziția pârâtului manifestată la termenul de judecată din data de 17.11.2011 prin care acesta a arătat că este de acord cu acțiunea în grănițuire, rațiune pentru care va dispune grănițuirea imobilului proprietatea reclamantului înscrisă în CF Bistrița 6434, nr. top. 4267/1/2, 4270/1/2 și CF Bistrița 7946 nr. top. 4265/2, 4266/1/b/3/2/2/2, de imobilul proprietatea pârâtului A. I. înscrisă în CF nr. 6657 Bistrița, nr. top. 4259/1/b/1, 4261/1/b/1, 4262/1/b/1, 4265/1/1, 4266/1/b/3/2/2/1/1, 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2, 4265/1/2, 4266/1/b/3/2/2/1/2, pe aliniamentul A-D din Planul de situație al terenurilor (fila nr. 85 dosar), anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul T. M., raport ce face parte integrantă din prezenta sentință.
În baza art. 246 Cod proc. civ. de la 1865, instanța va lua act de renunțarea la judecată formulată de reclamant cu privire la petitul de comasare a terenurilor.
În baza art. 274 și 276 Cod proc. civ. de la 1865 având în vedere și poziția procesuală a pârâtului instanța va admite în parte petitul privind plata cheltuielilor de judecată și pe cale de consecință va obliga pe acesta la plata către reclamant a sumei de 712 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru pentru petitul de revendicare și parte din petitul de grănițuire în valoare de 379 lei și de asemenea parte din contravaloarea experizei încuviințate în cauză având în vedere faptul că cererea reclamantului de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile părților constituie capătul principal al acțiunii promovate de aceasta,iar nu un capăt accesoriu al acțiunii Aceasta rezulta atât din modul de formulare a acțiunii în judecata în care grănițuirea este prima cerere formulata cât si din corelarea capetelor de cerere în revendicarea a unei suprafețe de teren si eventuala desființare a construcțiilor apărând în acțiune ca o consecința a soluției data cererii principale. Grănițuirea nu este o consecință a revendicării ci, dimpotrivă, stabilirea liniei de hotar poate avea drept consecința admiterea ori respingerea petitului în revendicare. Art.584 Cod civil de la 1865 circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului sau, prin acțiune în justiție ori amiabil, stabilirea hotarului real ce trebuie sa separe fondurile învecinate si marcarea acestuia prin semne materiale vizibile. În speța, reclamanta a susținut ca exista neînțelegeri între părți cu privire la linia de hotar iar, pârâtul a arătat ca este de acord cu capătul de cerere privind grănițuirea .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul V. O. C., cu domiciliul în Bistrița, ., nr. 42A, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul A. I., cu domiciliul în Bistrița, .. 13, ., jud. Bistrița-Năsăud, și în consecință ;
- dispune grănițuirea imobilelor proprietatea reclamantului înscrisă în CF Bistrița 6434, nr.top.4267/1/2,4270/1/2 și CF Bistrița 7946, nr. top.4265/2,4266/1/b/3/2/2/2 de imobilul proprietatea pârâtului A. I. înscrisa în CF nr.6657 Bistrița, nr. top 4259/1/b/1, 4261/1/b/1 4262/1/b/1, 4265/1/1, 4266/1/b/3/2/2/1/1, 4259/1/b/2, 4261/1/b/2, 4262/1/b/2, 4265/1/2, 4266/1/b/3/2/2/1/2 pe aliniamentul A-D din Planul de situație al terenurilor, anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul T. M., raport ce face parte integrantă din prezenta sentință;
- obligă pârâtul să recunoască dreptul de proprietate al reclamantului asupra terenului în suprafață de 487 mp. din suprafața totală de 3900 mp. înscrisă în CF Bistrița 6434, nr.top.4267/1/2, 4270/1/2 și CF Bistrița 7946, nr. top.4265/2,4266/1/b/3/2/2/2 și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare în posesie.
- obligă pârâtul să demoleze partea din imobilul casă edificat pe terenul proprietatea reclamantului și să readucă terenul la starea inițială.
Ia act de renunțarea la judecată formulată de reclamant cu privire la petitul de comasare a terenurilor.
Admite în parte petitul privind plata cheltuielilor de judecată și în consecință obligă pârâtul să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 712 lei.
Cu drept de apel în termen de l5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 6.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. L. M. U. C. A.
RED/DACT
TLM/R.
22.08.2013-4ex
| ← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 7515/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Modificare act constitutiv persoană juridică. Încheierea nr.... → |
|---|
