Plângere contravenţională. Sentința nr. 9878/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9878/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 4983/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9878/2014
Ședința publică din data de 11 decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. L. C., vicepreședinte al judecătoriei
GREFIER: Z. L.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul S. P. împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenției . nr._/15.05.2012 și . nr._/ 02.12.2013, încheiate de intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - C..
Cauza a fost reținută în pronunțare la data de 27.11.2014, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea hotărârii la data de 11.12.2014, încheierea de amânare a pronunțării făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță în data de 16.05.2014 sub numărul de mai sus, petentul S. P. a solicitat, în principal, să se constate nulitatea absolută a proceselor-verbale de constatare a contravenției ., nr._/15.05.2012 și ., nr._/02.12.2013, încheiate de intimata C.N.A.D.N.R. S.A. – C., sau să se dispună anularea acestora pentru nelegala lor încheiere și netemeinicie iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment. În subsidiar, a solicitat repunerea sa în termenul de a introduce plângere contravențională; cu cheltuieli de judecată, conform art. 186 C.pr.civ..
În motivare, petentul a arătat că a aflat întâmplător de existența actelor sancționatoare, astfel că a făcut demersuri la Direcția locală a de impozite și taxe pentru a intra în posesia lor. Referitor la modalitatea de comunicare, a arătat că, prin Recursul în interesul legii nr. 10/2003, s-a stabilit caracterul subsidiar al modalității de comunicare a procesului verbal contravențional și a înștiințării de plată prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Procedura de comunicare nu a fost îndeplinită, astfel că sunt îndeplinite condițiile de repunere în termen prevăzute de art. 186 C.pr.civ..
A mai arătat că procesele-verbale atacate sunt lovite de nulitate absolută, întrucât nu conțin semnătura olografă a agentului constatator, fapt ce contravine prevederilor art. 17 din OG. Nr. 2/2001, nefiind incidente în cauză nici dispozițiile Legii nr. 455/2001, deoarece procesele au fost comunicate pe suport de hârtie și nu prin intermediul unui program informatic. A precizat că în acest sens este jurisprudența instanțelor judecătorești, respectiv Judecătoria Sectorului 1 București, Tribunalul Bihor etc.
În drept, a invocat O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 455/2001, O.G. nr. 15/2002, C.E.D.O., art. 186, 194 și urm., art. 148, art. 223 alin. 3, 411 pct. 2 C.pr.civ..
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus: procese-verbale de constatare și sancționare a contravenției (f. 5-6).
Plângerea a fost legal citată cu suma de 40 lei taxă judiciară de timbru (f. 13).
La data de 30.06.2014, intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – CENTRU DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată (f. 18-19). A invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, având în vedere prevederile art. 31 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora plângerea împotriva procesului verbal se face în termen de 15 zile de la înmânare sau de la comunicare.
Pe fond, a arătat că susținerea petentului potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesele verbale sunt nule, semnătura electronică nefiind menționată în O.G. nr. 2/2001, este neîntemeiată și nu poate fi luată în considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal. În acest sens, legiuitorul a vorbit doar despre „semnătură”, astfel încât chiar dacă nu se menționează expres despre semnătura electronică se poate constata că nu se menționează nici faptul că semnătura ar fi olografă. Totodată, semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional. Coroborând cu certificatul calificat al agentului constatator, rezultă că procesul verbal este legal semnat, nefiind nul. Astfel, în înțelesul art. 4.4 din Legea nr. 455/2001, semnătura electronică estinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este legată în mod unic de semnatar; asigură identitatea semnatarului; este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legată de datele în formă electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă. Dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceiași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea de către agentul constatator investit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie. Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.
Contravenientului nu i se comunica originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului. Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în forma electronica poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber. Astfel, un înscris care are asociata o semnătura electronica extinsa, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil sa fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronica. Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisa a procesului verbal de constatare a contravenției, care în forma electronica are atașata semnătura electronica a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia. Procesul verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în forma electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronica trebuie interpretată sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normativ prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica. Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați-autoritate și numai în format electronic, intimata arată că semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumarea celor consemnate în acestea. În plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura se alica pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
În drept, a invocat O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legea 455/2001 și Ordinul MTI nr. 769/2010.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus: dovadă de comunicare (f. 20, 22), certificat calificat (f. 21, 23), planșe foto (f. 24-27).
În cauză, a fost a administrată proba cu înscrisuri și, din oficiu, proba testimonială cu martorul M. I. (f. 39).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/15.05.2012 întocmit de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – C.E.S.T.R.I.N., petentul S. P. a fost sancționat, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de 10.05.2012, ora 19:51, DN 17 km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. BN, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013 întocmit de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – C.E.S.T.R.I.N., petentul S. P. a fost sancționat, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de 29.09.2013, ora 17:34, DN 17 km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. BN, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor au fost încheiate în absența petentei, aspect consemnat, faptele fiind constatate cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării plângerii contravenționale invocată prin întâmpinare, instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 a fost comunicat petentului, în condițiile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, prin afișare la domiciliu, la data de 24.05.2012, astfel cum rezultă din dovada de comunicare depusă la dosar (f. 20), iar procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/02.12.2013 a fost comunicat petentului, în condițiile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, prin poștă, cu aviz de primire, la data de 17.12.2013, astfel cum rezultă din dovada de comunicare depusă la dosar (f. 22), avizul de primire fiind semnat de petentul saicu P..
Prin Decizia nr. 10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu referire la caracterul alternativ sau subsidiar al celor două modalități de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională și a înștiințării de plată, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, iar cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal. Or, în cauză, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 a fost comunicat doar prin afișare, fără a se face dovada încercării comunicării acestuia prin poștă, cu aviz de primire, în timp ce procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/02.12.2013 a fost comunicat prin poștă, cu aviz de primire.
Potrivit art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Potrivit art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Având în vedere prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, astfel că este incident art. 186 C.pr.civ., potrivit căruia partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârziere se datorează unor motive temeinic justificate.
Constatând că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/ 15.05.2012 nu a fost comunicat legal petentului, astfel că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 186 C.pr.civ., instanța va admite cererea de repunere în termen formulată de petent și va respinge excepția tardivității invocată de intimată prin întâmpinare în ceea ce privește acest act de sancționare.
Constatând că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/ 02.12.2013 a fost comunicat legal petentului, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 186 C.pr.civ., instanța va respinge cererea de repunere în termen în ceea ce privește acest proces-verbal și, pe cale de consecință, va admite excepția tardivității invocată prin întâmpinare în ceea ce privește acest act de sancționare, urmând a respinge plângerea contravențională în ceea ce privește procesul-verbal . nr._/02.12.2013, ca tardiv formulată.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește semnarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 de către agentul constatator, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost emis prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei SIEMGR, conform art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, existând mențiune în acest sens în cadrul acestuia. Totodată, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție există mențiune în sensul că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și H.G. nr. 1259/2001.
Legea nr. 455/2001 stabilește cadrul legal referitor la întocmirea și semnarea înscrisurilor în formă electronica, fiind instituită pe această cale o modalitate alternativă de emitere și semnare a înscrisurilor, fiind prevăzute condițiile în care un înscris poate fi în mod legal întocmit și semnat în formă electronică, precum și efectele unui astfel de înscris. Potrivit art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aceasta reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar potrivit art. 4 pct. 2 din același act normativ un înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Totodată, instanța reține că potrivit art. 9 alin. 2 din Legea nr. 455/2001 semnătura electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini condițiile de validitate prevăzute de art. 4 pct. 4 Legea nr. 455/2001. În prezenta cauză, agentul constatator deține certificatul calificat nr._NAC4 emis de CertSign SA (f. 21), motiv pentru care instanța apreciază că susținerea petentului referitoare la lipsa semnăturii agentului constatator este neîntemeiată.
Mai mult, raportat la art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile. Or, intimata este cea căreia i se opune înscrisul întrucât aceasta este organul emitent al actului și aceasta îl recunoaște.
Prin urmare, instanța apreciază că, în speță, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 a fost semnat în mod valabil de către agentul constatator, astfel încât nu este incident art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitor la cauzele care atrag nulitatea absolută a actului de constatare a contravenției.
Întrucât Legea nr. 455/2001 nu distinge, în ceea ce privește domeniul său de aplicare, după natura înscrisurilor sau a emitenților acestora, instanța apreciază că orice înscris poate să îmbrace forma alternativă prevăzută de legea menționată, inclusiv înscrisurile emise de o autoritate publică. De altfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Împrejurarea că procesul-verbal de contravenție reprezintă un act ce emană de la o autoritate publică nu este de natură să conducă la concluzia imposibilității generării și semnării procesului-verbal de contravenție în formă electronică. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act administrativ, emis de un funcționat aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care se bucură de prezumție de legalitate și temeinicie până la proba contrară.
Totodată, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului, iar constatarea faptei s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice prevăzute de art. 9 alin. 2 din același act normativ. Conform art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Potrivit alin. 3 al art. 19, în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012, instanța reține că agentul constatator a indicat împrejurările care au condus la lipsa semnăturii contravenientului, precum și a martorilor, de vreme ce contravenția a fost constată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic SIEGMCR, iar contravenientul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Astfel fiind, instanța constată că, și sub acest aspect, au fost respectate dispozițiile legale și nu se impune anularea procesului-verbal pentru acest temei.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin urmare, instanța constată că, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate și temeinice, care poate fi înlăturată de către petent, prin administrarea de probe, respectiv dovada faptului contrar.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului BR de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, iar potrivit alin.. 1¹ lit. b, rovinieta valabilă este rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului. În cazul deteriorării rovinietei matcă-cupon, dovada achitării tarifului de utilizare se face astfel: (i) pentru utilizatorii persoane fizice - documentul care atestă plata integrală a tarifului de utilizare, în original sau în copie legalizată; (ii) pentru utilizatorii persoane juridice - documentul care atestă plata integrală a tarifului de utilizare, în original sau o copie a acestuia ștampilată și semnată în original de către conducătorul unității, cu înscrisul "Conform cu originalul".
Art. 1 alin. 2 din același act normativ prevede faptul că începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz
Având în vedere principiile enunțate, dispozițiile legale indicate și analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că prezumția de veridicitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 nu a fost înlăturată de către petent, acesta nefăcând dovada contrară celor reținute în procesul-verbal. Astfel, petentul nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare din care să rezulte faptul că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținea rovinietă valabilă la data de 10.05.2012, data săvârșirii contravenției reținute prin procesul-verbal contestat.
Prin urmare, petentul avea obligația de a achiziționa rovinietă valabilă și că în mod corect a fost reținută săvârșirea faptei contravenționale în sarcina sa.
Din considerentele arătate, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, petentei revenindu-i obligația de a achiziționa rovinietă, motiv pentru care urmează să respingă plângerea contravențională, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de repunere în termen în ceea ce privește procesul-verbal . nr._/ 15.05.2012.
Respinge excepția tardivității invocată prin întâmpinare în ceea ce privește procesul-verbal . nr._/15.05.2012.
Respinge cererea de repunere în termen în ceea ce privește procesul-verbal . nr._/ 02.12.2013.
Admite excepția tardivității invocată prin întâmpinare în ceea ce privește procesul-verbal . nr._/02.12.2013.
Respinge plângerea contravențională în ceea ce privește procesul-verbal . nr._/ 02.12.2013, ca tardiv formulată.
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. P., CNP_, domiciliat în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.05.2012 întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. S.A. – C., având CUI_, număr de înregistrare în Oficiu Registrului Comerțului J40/552/15.01.2004 cu sediul în București, .. 401A sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. L. C. Z. L.
RED/DACT
CLC/M.
08.01.2015
| ← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 4045/2014. Judecătoria BISTRIŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1504/2014.... → |
|---|
