Obligaţie de a face. Sentința nr. 1413/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1413/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 2690/192/2012
Operator de date cu caracter personal nr.2902
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA B. V.
SENTINTA CIVILA NR.1413
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE: 07.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
P.: R.-C. L.
GREFIER: A. P.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanții D. T. și D. C. în contradictoriu cu pârâții L. G., L. C., S. D. și T. C. M., având ca obiect „grănițuire și revendicare”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.09.2013, apoi la data de 26.09.2013 și ulterior, pentru azi, 07.10.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.11.2012 sub numărul_, reclamanții D. T. și D. C. au chemat în judecată pe pârâtul L. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren cuprinsă între calcanul construcției existente pe teren și limita de hotar, circa 20 mp, rectificarea cărții funciare deschise pentru imobilul aparținând pârâtului, în sensul înlăturării din documentația cadastrală a acestuia, a suprafeței ce se suprapune peste terenul aparținând reclamanților și punerea în acord cu limita de proprietate ce se va stabili, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în luna decembrie 2010 au dobândit prin cumpărare terenul în suprafață de 728 mp, împreună cu construcția existentă pe acesta, situate în intravilanul comunei Bulbucata, tarlaua 17, .. Terenul dobândit de reclamanți se învecinează pe latura de nord cu terenul proprietatea pârâtului L. C., linia de hotar având un traseu drept, pe toată distanța acestuia.
De asemenea, reclamanții au învederat faptul că pârâtul a nesocotit limita de hotar și a ocupat o suprafață de teren din spatele casei de locuit iar la data la care și-a întocmit documentația cadastrală, a inclus în proprietatea s această suprafață de teren cât și o alta, în prelungirea acesteia, ambele făcând parte din corpul de proprietate ce îi aparține.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.560, art.555, art.563 și art.907, art.908 Cod civil.
In probațiune, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și proba cu expertiza tehnică topografică.
La termenul de judecată din data de 10.01.2013 pârâtul L. C. a depus la dosar întâmpinare invocând faptul că cererea este perimată prin sentința nr.1565/24.10.2012, citația emisă la data de 18.09.2012 a fost transmisă la o adresă greșită.
De asemenea, pârâtul L. C. a invocat excepția autorității de lucru judecat și a învederat că actul de vânzare-cumpărare este lipsit de legalitate deoarece terenul vândut este o moștenire cu mai mulți urmași ai defunctului proprietar L. D. S.. Pârâtul a mai arătat că actul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1934 are ca obiect o suprafață de 728 mp, iar diferența de 595 mp revine moștenitorilor direcți ai defunctului L. D. S..
Odată cu întâmpinarea, pârâtul a depus la dosar un set de înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 14.03.2013 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților L. G., S. D. și T. C. M..
De asemenea, pârâții au depus la dosar cerere reconvențională prin care au solicitat admiterea cererii și constatarea nulității absolute a actului de vânzare-cumpărare încheiat între numitul L. D.G., în calitate de vânzător și reclamanți, în calitate de cumpărători.
In motivare, pârâții au arătat că astfel cum rezultă din actul de vânzare-cumpărare întocmit la data de 21.12.1934, vânzătorul a vândut din casa ce a moștenit-o de la defunctul D. L. două camere din față, un grajd și un pătul împreună cu suprafața de 728 mp teren din curtea casei.
In perioada vechiului regim în mod abuziv întreaga suprafață de teren de 728 mp a fost dată de către Primăria comunei Bulbucata ca teren ajutător numitului L. D., tatăl lui L. D. G.. Între timp, L. D. D. a demolat vechea casă, coșarul și pătulul și a construit pe proprietatea numitului L. S. I. o casă din paiantă formată din două camere și tindă și o bucătărie și un pătul, aceste construcții fiind edificate fără acordul proprietarului terenului și fără autorizație de construcții.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.2 din Decretul nr.167/1958, art.948 alin.4, art.1310, art.1346 Cod civil, raportat la art.4 alin.1 și art.11 alin.2 din Legea nr.213/1998.
La termenul de judecată din data de 09.05.2013 s-a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâților-reclamanți L. G. și L. C. și a fost audiat martorul L. D.G., declarația acestuia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosar.
La data de 03.06.2013 s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie înregistrat sub nr.6101/03.06.2013 întocmit de expert F. R. C..
Analizând întreg ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Asupra excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâții-reclamanți prin cererea reconvențională, instanța va respinge această excepție deoarece în primul proces nu a fost soluționat fondul cauzei. Astfel, în dosarul nr._, există într-adevăr aceleași părți, obiect și cauză însă nu există autoritate de lucru judecat întrucât prima acțiune a fost anulată ca netimbrată, fără să se fi rezolvat în fond litigiul dintre părți.
Prin cererea introductiva, reclamanții au investit instanta cu o actiune în granituire si revendicare, solicitând stabilirea liniei de hotar între proprietatea lor si a pârâților, recunoasterea dreptului de proprietate cu privire la suprafata de teren ocupata fara drept de catre acestia și rectificarea cărții funciare privind terenul pârâtului L. C., în sensul înlăturării din documentația cadastrală a acestuia, a suprafeței ce se suprapune peste terenul reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
Este de precizat ca, în conformitate cu disp.art.6 alin. 2 din noul cod civil si ale art.59 din L.71/2011, în speta sunt aplicabile normele legii civile vechi, în a caror reglementare (art.584 c.civ), orice proprietar poate cere obligarea vecinului sau la granituirea proprietatii învecinate cu a sa, urmând ca, cheltuielile sa fie suportate deopotriva de ambele parti.
Rezulta deci ca granituirea reprezinta o operatie de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati învecinate, o atare functie fiind admisibila chiar daca între proprietati exista hotare, dar acestea sunt controversate în sensul ca unul sau toti proprietarii acestor locuri învecinate au îndoieli sau incertitudini cu privire la acestea.
În principiu, actiunea în granituire nu implica obligatia reclamanților de a dovedi dreptul lor de proprietate cu privire la portiunile de teren asupra carora are a se stabili hotarnicia, însa când se cere si o parte determinata din terenul limitrof pe care se sustine ca vecinul ar detine-o fara drept, granituirea implica o revendicare, iar reclamanții trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate asupra terenului.
Actiunea în revendicare este acea actiune în justitie prin intermediul careia reclamantul, care se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicita instantei sa i se recunoasca dreptul sau exclusiv de proprietate asupra bunului, cu consecinta obligarii pârâtului - care stapâneste bunul respectiv si care la rândul lui se pretinde proprietar - la restituirea acestuia. In cadrul actiunii, fiecare dintre partile implicate va trebui sa indice si sa depuna titlul (temeiul) în baza caruia pretinde anumite drepturi cu privire la bunul revendicat, titlu în sensul de act juridic, jurisdictional sau administrativ, translativ sau chiar declarativ de proprietate.
F. de dispozitiile art. 1169 Cod civil conform carora "cel care ridica pretentii în instanta trebuie sa le dovedeasca" si art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă conform cărora partea trebuie sa-si probeze pretentiile, reclamanții sunt cei care trebuie sa faca primii dovada dreptului de proprietate, în favoarea pârâților operând, prin însusi faptul posesiei, o prezumtie relativa de proprietate. Pârâții au obligatia sa faca dovada dreptului lor de proprietate doar la momentul la care reclamanții fac dovada cel putin a unei aparente a dreptului lor de proprietate asupra bunului revendicat si implicit reusesc sa rastoarne prezumtia de proprietate care opereaza in favoarea pârâților-posesori.
Conform art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa.
I. Cererea principala formulata de reclamanți are ca obiect grănițuire și revendicarea unei suprafețe de teren ocupată fără drept de către pârâți.
Cu privire la capătul de cerere privind revendicarea, în speta, din actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 728 mp, situat în ., din care 389 mp teren intravilan arabil și 339 mp curți construcții, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5662/02.12.2010 de BNP M. Ș. și Asociații. Pârâții nu au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului în suprafață de 660 mp, ci au depus la dosar doar două certificate de moștenitor și încheierea de intabulare nr._/31.07.2012 eliberată de OCPI G..
Din raportul de expertiză tehnică depus de expert, instanța reține că suprafața actuală a părților reclamante este de 657,49 mp iar suprafața actuală a terenului pârâților este de 743,13 mp. De asemenea, expertul a propus stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul A-5 în lungime de 49,32 mp. Punctul de vedere al expertului este că pârâții au o suprafață în plus de 83,13 mp iar reclamanții au o suprafață în minus de 70,51 mp iar suprafața încadrată între punctele 12-13-14-15-16-17-18-19-5-A de 53,62 mp este inclusă în noua suprafață a reclamanților de 711,11 mp.
Având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că pârâții-reclamanți au ocupat o suprafață de teren din terenul aparținând reclamanților, instanta va admite capătul de cerere privind revendicarea și îi va obliga pârâții-reclamanți să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților-pârâți suprafața de 53,62 mp, încadrată între punctele 12-13-14-15-16-17-18-19-5-A.
II. In ceea ce priveste capatul de cerere principal privind granituirea, instanta retine ca potrivit art. 584 Cod civil, orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa. Prin urmare, actiunea in granituire poate fi promovata de titularul dreptului de proprietate asupra unui teren sau, conform jurisprudentei constante, si de un titular al unui alt drept real asupra unui bun, dar in nici un caz de catre un simplu detentor precar. In cazul in care actiunea în granituire însoteste actiunea in revendicare, actiunea are un caracter complex, nu doar de actiune declarativa, ci constitutiva, petitorie în conditiile în care se cere o parte determinata din terenul limitrof, o actiune reala, asa cum a decis Tribunalul Suprem prin deciziile 15/1970, 255/1982, o actiune în cadrul careia reclamanții trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate asupra terenului. O granituire trebuie sa aiba in vedere si contestatiile si pretentiile partilor cu caracter revendicativ, hotarârea având în acest caz forta de lucru judecat în privinta întinderii dreptului de proprietate al partilor, astfel ca reclamanții trebuie sa faca dovada dreptului lor de proprietate (decizia Curtii Supreme de Justitie 1571/1992). Având drept scop delimitarea proprietatilor limitrofe, actiunea în granituire care însoteste actiunea in revendicare realizeaza in ultima instanta apararea dreptului de proprietate (decizia Tribunalului Suprem 1448/1971).
F. de cele de mai sus, având in vedere ca instanta a retinut ca reclamanții au facut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5662/02.12.2010 de BNP M. Ș. și Asociații, capatul de cerere in revendicare urmând a fi admis astfel cum s-a aratat la pct.I, instanta va admite capatul de cerere principal având ca obiect granituirea suprafetei de teren ocupate de reclamanți cu proprietatea pârâților și va omologa raportul de expertiză tehnică topo efectuat de expert F. R., ținându-se cont de varianta propusă de expert, conform planului de situație. De asemenea, instanța va stabili linia de hotar dintre terenul în suprafață de 728 mp (711,11 mp din măsurători) proprietatea reclamanților și terenul în suprafață de 660 mp (689,51 mp din măsurători), proprietatea pârâților pe aliniamentul A-5.
In raport de prevederile art.584 si 600 c.civ. cheltuielile de granituire se suporta în mod egal de ambii proprietari ai terenurilor învecinate. Rezulta asadar ca oricare dintre părți este în drept sa oblige pe cealaltă la suportarea a jumatate din cheltuielile de grănițuire.
III. Referitor la cererea formulată de reclamanți de rectificare a înscrierii din cartea funciară deschisă pentru imobilul aparținând pârâților, în sensul înlăturării din documentația cadastrală a acestora a suprafeței ce se suprapune peste terenul aparținând reclamanților, instanța reține următoarele:
Potrivit art.907 alin.1 Cod civil, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea acesteia.
Potrivit alin.2 al art.907 Cod civil, prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Astfel, rectificarea vizează aspecte esențiale ale dreptului de proprietate sau ale celorlalte drepturi reale susceptibile de înscriere în cartea funciară (obiect, titular, modalități, dezmembrăminte).
Potrivit art.908 alin.1 Cod civil, orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă s-a constatat că: 1.înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui ; 2.dreptul înscris a fost greșit calificat ; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea ; 4.înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului. Astfel, rectificarea se justifică faptic întotdeauna pe împrejurări ivite după rămânerea definitivă a înscrierii care se vrea astfel pusă în concordanță cu noua realitate juridică.
Mai mult legea impune și condiții procedurale de admisibilitate a unei acțiuni în rectificare, de constatare a situației pe care se întemeiază rectificarea doar printr-o declarație autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, sau, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă. Instanța constată că lipsesc aceste condiții procedurale de admisibilitate, motiv pentru care califică această cerere formulată de reclamanți, ca inadmisibilă.
In concluzie, instanța apreciază că reclamanții nu puteau cere rectificarea cărții funciare a pârâților, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile art.908 alin.2 Cod civil, în condițiile în care reclamanții nu au invocat nicio hotărâre judecătorească și nu au dovedit existența unor hotărâri judecătorești definitive în care să fie afectată, chiar și parțial, valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5662/02.12.2010 de BNP M. Ș. și Asociații, fiind evident că nu pot solicita nici rectificarea cărții funciare nr._ a comunei Bulbucata.
De asemenea, instanța constată că prin acest capăt de cerere se urmărește ca înscrierile ce s-au efectuat în cartea funciară cu privire la acte sau fapte juridice să corespundă cu realitatea juridică și ulterior datei la care s-a efectuat înscrierea, ținându-se seama de scopul avut în vedere prin instituirea sistemului de carte funciară, scop ce rezultă din prevederile art.1 alin.3 din Legea nr.7/1996, potrivit cu care cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor și înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele iar publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidență a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași unitate administrativ-teritorială, scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri.
Mai mult, incidența prevederilor art.908 alin.1 pct.4 Cod civil presupune ca ipoteză existența unei înscrieri valabile la data efectuării sale în cartea funciară, dar care ulterior, ca urmare a modificărilor intervenite cât privește situația juridică a imobilului ori chiar a anumitor împrejurări de fapt, care însă își găsesc reflectarea în plan juridic, nu mai corespund cu realitatea juridică.
Or, în cauză, în mode vident nu se poate reține existența unei astfel de ipoteze, câtă vreme pretenția reclamanților de a se dispune rectificarea cărții funciare întocmite în ce privește imobilul deținut în proprietate de pârâții-reclamanți nu s-a fundamentat decât pe susținerile acestora potrivit cu care documentația cadastrală ce a stat la baza deschiderii cărții funciare a acestora nu a fost legal realizată.
Cât privește această susținere a reclamanților, instanța constată că nu a fost dovedită, aceștia nu au depus la dosar punctul de vedere al OCPI G. cu privire la documentația cadastrală întocmită și nici nu au solicitat instanței emiterea vreunei adrese către această instituție pentru a se comunica dacă la întocmirea documentației cadastrale în vederea atribuirii numărului cadastral pârâților și a înscrierii în cartea funciară s-au respectat prevederile legale. Reclamanții s-au mulțumit să depună la dosar doar încheierea de respingere nr._/28.06.2012 din care rezultă că documentația cadastrală a reclamanților se suprapune cu numărul cadastral_.
Raportat la aceste considerente, instanța consideră că dispozițiile art.907, art.908 Cod civil ce reglementează acțiunea în rectificare a cărții funciare nu pot constitui la acest moment temei pentru rectificarea înscrierilro din cartea funciară referitoare la imobilul deținut în proprietate de pârâții-reclamanți.
Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți, instanța constată că pârâții-reclamanți au indicat ca temei juridic al cererii dispozițiile art.948 pct.4, art.1310 și art.1346 Cod civil, respectiv frauda la lege și reaua-credință a vânzătorului. Având în vedere cauzele de nulitate absolută a unui act juridic civil, astfel cum sunt prevăzute de Codul civil și dezvoltate în doctrină, instanța constată că pârâții-reclamanți nu au probat existența la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare între numitul L. D.G. și reclamanți a uneia din aceste cauze care impun sancțiunea nulității.
Față de ansamblul dovezilor administrate în speță, instanța consideră că în litigiul dedus judecății nu poate fi reținută existența unei cauze ilicite în privința actului autenic notarial, astfel încât să devină incidentă sancțiunea nulității absolute. Instanța va înlătura susținerile pârâților-reclamanți conform cărora vânzarea imobilului către reclamanți a avut un scop ilicit. Instanța apreciază că din acest punct de vedere nu poate fi reținut caracterul ilicit al cauzei, întrucât la momentul vânzării, vânzătorul a prezentat actele de proprietate pe care le deține, astfel cum s-a consemnat și în contractul de vânzare-cumpărare.
Referitor la frauda la lege, ca motiv de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare, instanța apreciază că nici aceste susțineri nu pot fi luate în considerare câtă vreme pârâții reclamanți nu au specificat actul normativ încălcat prin încheierea actului notarial și modalitatea în care legea a fost fraudată de către vânzător, care să fi acționat în acest sens în mod deliberat.
Instanța nu poate reține nici incidența dispozițiilor art.1346 Cod civil, întrucât din nicio probă a dosarului nu a rezultat reaua-credință a numitului L. G., cel care figurează în calitate de vânzător al imobilului în actul autentic notarial, deoarece la momentul încheierii actului acesta era proprietarul bunului, avea în patrimoniu dreptul de proprietate și îl putea transmite valabil.
In principiu, nulitatea absolută intervine în cazul în care la încheierea actului
s-au încălcat norme imperative, care au ca scop ocrotirea unor interese generale, obștești. Esențiale deci, pentru determinarea caracterului nulității sunt finalitatea normei încălcate și natura interesului ocrotit prin aceasta.
Instanța constată că pârâții-reclamanți au invocat drept cauze de nulitate absolută cauza ilicită, frauda la lege, reaua-credință a vânzătorului. Pârâții-reclamanți susțin în mod nefondat faptul că actul juridic a cărui nulitate absolută o invocă a fost săvârșit în frauda legii. Această sancțiune intervine nu atunci când se constată o încălcare directă a legii, ci o nesocotire ocolită a acesteia, când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale, imperative.
A frauda legea înseamnă a eluda prescripțiile ei, care sunt aplicabile raportului juridic al părților, ea constând în adoptarea unor mijloace licite în aparență, dar îndreptate împotriva obligațiilor impuse de norma juridică.
Pârâții-reclamanți s-au limitat la a susține doar formal nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de reclamanți, arătând că dispozițiile legale ce au fost încălcate la încheierea actului notarial, sunt art.948 pct.4, art.1310, art.1346 Cod civil.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge cererea reconvențională formulată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâții-reclamanți L. G., L. C., S. D. și T. C. M. prin
cererea reconvențională, ca neîntemeiată.
Admite în parte acțiunea civila formulată de reclamanții-pârâți D. T. și D. C., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat Sarchizian A., în București, ..2, . bis, ., în contradictoriu cu pârâții-reclamanți S. D., domiciliată în București, . C. nr.7, sector 5, T. C. M., domiciliată în București, ., nr.6, sector 5, L. G., domiciliat în București, ..8, ., . și L. C., cu domiciliul în Bulbucata, ..
Omologhează raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie întocmit de expert tehnic F. R., astfel cum a fost completat.
Stabilește linia de hotar dintre terenul în suprafață de 728 mp, proprietatea reclamanților-pârâți și terenul în suprafață de 660 mp, proprietatea pârâților-reclamanți L. G., L. C., S. D., T. C. M., pe aliniamentul A-5, conform raportului de expertiză tehnică topo, întocmit de expert tehnic F. R..
Obligă pârâții-reclamanți să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților-pârâți suprafața de 53,62 mp, încadrată între punctele 12-13-14-15-16-17-18-19-5-A.
Respinge capătul de cerere privind rectificarea cărții funciare privind imobilul aparținând pârâților-reclamanți, ca neîntemeiat.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți L. G., L. C., S. D. și T. C. M., în contradictoriu cu reclamanții-pârâți D. T. și D. C., ca neîntemeiată.
Compensează parțial cheltuielile de judecată și obligă pârâții-reclamanți la plata către reclamanții-pârâți a sumei de 2974 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată pentru capătul de cerere privind revendicarea, jumătate din taxa judiciară de timbru achitată pentru capătul de cerere privind grănițuirea, jumătate din onorariile de expert și de avocat.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07.10.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R.-C. LUCAANDREEA P.
Red.Tehnored.RCL
8 ex./21.01.2014
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Fond funciar. Sentința nr. 1423/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE → |
|---|
