Plângere contravenţională. Sentința nr. 1405/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1405/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 1602/1748/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 2902 | ||
ROMÂNIA | ||
Judecătoria B. V. B. V., ., jud. G. Cauze Generale | Dosar nr._ | |
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1405 | ||
Ședința publică din data de 2 octombrie 2013 | ||
Instanța constituită din: Judecător: A. V. P. Grefier: R.-S. I. | ||
Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. D. T. S.A., în contradictoriu cu Direcția Județeană de T., Administrarea Drumurilor Județene și Control Trafic G..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru această dată, când în aceeași compunere a hotărât astfel:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 06.02.2012 pe rolul Judecătoriei Cornetu, sub nr._, contestatorul . a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/23.01.2012, încheiat de către intimat.
În motivarea plângerii petentul arată că procesul verbal nu este legal întocmit întrucât fapta nu este descrisă potrivit art. 16 coroborat cu art. 17 din OG nr. 2/2001.
A mai susținut că, din cuprinsul procesului verbal nu se poate înțelege care a fost locul unde s-a constatat contravenția, având în vedere că la rubrica privind locul încheierii procesului verbal sunt menționate două localități, respectiv Palanca și B. V..
A mai arătat petentul că nu se poate vorbi de săvârșirea unei contravenții privind o presupusă depășire de greutate fără însă a se preciza modalitatea prin care s-a ajuns la acele valori pentru a se putea verifica informațiile înscrise în procesul verbal. De asemenea, a mai susținut că nu se menționează nici dacă vehiculul se afla în trafic sau staționa într-un spațiu special amenajat.
Petentul a mai învederat că, în situația în care contravenientul nu este prezent la încheierea procesului-verbal, art. 19 din OG nr. 2/2001 prevede că agentul constatator va face mențiune despre această împrejurare care trebuie confirmată de cel puțin un martor, iar din cuprinsul procesului verbal se poate observa că nu a fost îndeplinită condiția prevăzută de textul anterior menționat.
A mai susținut că, motivul lipsei martorului la momentul controlului, așa cum este menționat de agentul constatator, nu poate fi admis, fiind vorba de o formulare generică ce nu poate lămuri situația de la momentul încheierii procesului verbal.
A mai susținut că procesul verbal a fost încheiat la data de 23.01.2012, la ora 16.34 întru-un loc destul de circulat, ( autostrada A 1 ) și la o oră la care este puțin probabil să nu fi existat și alte mașini în trafic.
Petentul a mai susținut că este nul întrucât agentul constatator nu și-a îndeplinit obligația de a informa contravenientul cu privire la dreptul său de a face obiecțiuni la procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.
A mai susținut că legiuitorul nu impune și nu condiționează calitatea pe care trebuie să o aibă persoana care reprezintă contravenientul, iar în cazul unor contravenții săvârșite de prepușii persoanei juridice, reprezentantul legal nu poate fi de față la încheierea proceselor verbale de contravenție, conducătorul auto putând reprezenta societatea la data controlului. Astfel, a mai susținut petenta că, obiecțiunile puteau fi formulate de persoana care reprezintă persoana juridică în momentul constatării faptei contravenționale, respectiv conducătorul auto.
Pe fondul cauzei a susținut că, din procesul verbal nu se poate stabili cu certitudine modalitatea de stabilire a greutății înscrise în acesta, nu este prezentată modalitatea dar nici eventualele mijloace prin care s-ar fi efectuat vreo cântărire. În aceste condiții este imposibil de stabilit dacă mijloacele care au fost folosite la cântărire dețin verificarea metrologică și dacă aceasta mai era valabilă la momentul controlului.
În ceea ce privește sarcina probei, petenta a susținut că agentul constatator are obligația de a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură.
În drept au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001, art. 6 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, art. 20 din Constituția României, art. 137 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În dovedire au fost atașate următoarele înscrisuri în copie: proces verbal . nr._/23.01.2012 (f 6), tichet de cântar ( f 7).
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997, raportat la art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, și de plata timbrului judiciar, conform art.1 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995, aprobată prin Legea nr. 106/1995.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă la data de 14.03.2012 a depus următoarele înscrisuri: tichet de cântar nr. 280/23.01.2012 ( f 17), împuternicire control ( f 18), Regulament de organizare și funcționare al Direcției Județene de T., Administrare Drumuri Județene și Control Trafic ( f 19), Hotărârea nr. 81/29.08.2008 ( f 20).
Prin Sentința civilă nr. 2863/19.04.2012 instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Cornetu și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei B. V..
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată la data de 23.08.2013.
Sub aspect probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri (depuse la dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/23.01.2012 s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea la data de 23.01.2012, orele 16.34 dată la care a și fost constatată, a faptei prevăzute și sancționate de art. 61 lit. p) din OG nr. 43/1997, constând în aceea că la data respectivă conducător al autovehiculului cu număr de înmatriculare_ a circulat pe DJ 401 A la intersecția 1 A cu depășirea masei maxime autorizate de_ kg în loc de_ kg, având distanța între axe de 130 cm. Depășirea a fost pe axele tandem.
A fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de_.
Instanța reține că plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31 alin.1 din O.G. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.
Susținerea petentului în sensul că procesul verbal este nelegal întrucât nu se poate înțelege locul unde s-a constatat contravenția, având în vedere că la rubrica privind locul încheierii procesului verbal sunt menționate două localități, respectiv Palanca și B. V., este neîntemeiată.
Astfel, din cuprinsul procesului verbal rezultă că fapta a fost constatată pe DJ 401 A, fapt apreciat de instanță ca reprezentând o suficientă descriere a locului săvârșirii faptei.
De asemenea, susținerile petentului în sensul că fapta nu este descrisă potrivit art. 16 coroborat cu art. 17 din OG nr. 2/2001, sunt neîntemeiate.
Astfel, în cuprinsul procesului verbal agentul constatator a consemnat faptul că, la data respectivă conducător al autovehiculului cu număr de înmatriculare_ a circulat pe DJ 401 A cu depășirea masei maxime autorizate de_ kg în loc de_ kg, depășirea fiind pe axele tandem.
În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că procesul verbal este nelegal întrucât nu a putut formula obiecțiuni prin intermediul conducătorului autovehiculului supus controlului, instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Astfel pe de-o parte se reține că potrivit art. 16 alin 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
Susținerea petentei în sensul că, în cazul unor contravenții săvârșite de prepușii persoanei juridice, în lipsa reprezentantului legal, conducătorul auto poate reprezenta societatea la data controlului, este lipsită de fundament juridic. Astfel pe de-o parte se reține că fapta contravențională nu a fost săvârșită de prepus, ci de societatea comercială, iar pe de altă parte, o astfel de interpretare asimilează orice angajat al unei societăți comerciale în funcția de conducător auto în reprezentantul acelei societăți.
De asemenea, instanța reține că lipsa obiecțiunilor atrage, conform Deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, nulitatea relativă a actului sancționator, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, petentul trebuind să facă dovada că i s-a cauzat în acest mod o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.
În speță se reține că petentul nu a făcut dovada acestei vătămări.
Mai mult, prin formularea prezentei plângeri contravenționale, petentul a avut posibilitatea să învedereze instanței care erau acele obiecțiuni pe care le-ar fi formulat la întocmirea procesului verbal și care ar justifica în opinia sa anularea procesului verbal contestat.
Lipsa martorului asistent este de asemenea justificată, agentul constatator menționând la rubrica destinată martorului asistent că nu a fost găsit un martor întrucât fapta a fost depistată în afara localității, or specificul unor astfel de drumuri nu permite oprirea vehiculelor pentru a identifica un martor asistent.
Susținerile petentei în sensul că motivul lipsei martorului la momentul controlului, așa cum este menționat de agentul constatator, nu poate fi admis, fiind vorba de o formulare generică ce nu poate lămuri situația de la momentul încheierii procesului verbal, sunt de asemenea neîntemeiate, câtă vreme, potrivit art. 19 alin 1 din OG nr. 2/2001 rolul martorului asistent este acela de a atesta faptul că, contravenientul nu se afla de față, refuză sau nu poate să semneze, iar nu de a lămuri situația de fapt.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța are în vedere fapta reținută în actul constatator contravențional, așa cum a fost ea descrisă și ansamblul materialului probator administrat în dosar și textele legale incidente.
Astfel, pe fondul cauzei instanța reține faptul că potrivit art. 61 lit. p) din OG nr. 43/1997, constituie contravenție efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la prezenta ordonanță, cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei.
Susținerea petentului în sensul că nu se poate vorbi de săvârșirea unei contravenții privind o presupusă depășire de greutate fără însă a se preciza modalitatea prin care s-a ajuns la acele valori pentru a se putea verifica informațiile înscrise în procesul verbal, este neîntemeiată, câtă vreme intimata a comunicat petentei tichetul de cântar nr. 280/23.01.2012 ( f 7).
Instanța mai reține că procesul verbal a fost întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări, astfel că acesta beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, ce nu este contrară jurisprudenței CEDO. În acest caz, prezumția poate fi răsturnată prin proba contrară, astfel că nu este încălcat în niciun fel dreptul contestatorului la apărare și la un proces echitabil.
De asemenea, instanța reține că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, de vreme ce în fiecare sistem de drept operează prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim folosit. (Salabiaku c. Franței, Janosevic c Suediei).
Mai mult, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea funcționării și altor prezumții de drept, chiar și în favoarea organului constatator, evident cu respectarea cerinței proporționalității mijloacelor folosite cu scopul legitim urmărit.
Astfel, în măsura în care procesul verbal nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea sa probatorie nu trebuie exclusă, revenind contestatorului sarcina de a răsturna prezumția instituită în favoarea procesului verbal.
Prin urmare, nu este necesară administrarea unor probe suplimentare în dovedirea vinovăției petentului de către organul constatator, procesul verbal fiind întocmit pe baza propriilor sale constatări, ci revine contestatorului obligația de a proba o altă situație de fapt decât cea constatată personal de agentul statului.
În cauză însă, instanța reține că petenta nu a reușit facă dovada unei situații contrare celei constatate prin procesul verbal.
Astfel, instanța reține că simplele afirmații în sens contrar ale petentei nu sunt de natură a răsturna o prezumție chiar și relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură un act administrativ, în speță procesul verbal de contravenție.
Astfel fiind, instanța constată că procesul verbal contestat este legal și temeinic, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 1 din OUG nr. 2/2001, fapta fiind comisă de către petentă, cu vinovăție și fiind incriminată contravențional de art. 61 lit. p) din OG nr. 43/1997.
Date fiind considerentele expuse mai sus, văzând și prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea ca neîntemeiată și a menține procesul verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul ., cu sediul în ., ., județul D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/23.01.2012, încheiat de către intimatul DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE T., DMINISTRAREA DRUMURILOR JUDEȚENE ȘI CONTROL TRAFIC G., cu sediul în G., .. 4, ., jud. G., ca neîntemeiată..
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/23.01.2012, ca temeinic și legal.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A. V. PulbereReymond-S. I.
.
Red.: A.V.P.
Comunicată părților la .
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 474/2013.... → |
|---|
