Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2056/2013. Judecătoria BOTOŞANI

Sentința nr. 2056/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 14965/193/2011

Dosar nr._ Acțiune în răspundere contractuală

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B. - SECȚIA CIVILĂ

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25 FEBRUARIE 2013

INSTANȚA CONSTITUITA DIN:

P. – I. M.

GREFIER – V. M.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2056

Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, formulată de reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.- AGENȚIA B..

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 11 februarie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în Încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 18 februarie 2013 și pentru astăzi, când:

J U D E C A T A,

Asupra acțiunii civile de față;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 9 oct.2011, sub nr._ reclamantul C. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. C. Română – S.A. – instanța să oblige pârâta la recalcularea corectă a dobânzii aferente creditelor contractate prin contractele de credit nr. 238 din 18.07.2007 și nr. 184 din 12.06.2007.

Arată reclamantul că prin contractele menționate dobânda cuvenită a fost în primul an de creditare o dobândă fixă de 7,4 %, iar pentru următorii ani conform art. 5 din contracte dobânda efectivă de plată era formată din dobânda de referință variabilă care se afișează la sediile B.C.R. la care se adaugă 1,50 % pe an, rezultând astfel dobânda efectivă de 8,51 % pe an.

Cu toate acestea precizează reclamantul B.C.R. nu a ținut cont de prevederile art. 5 din contractul încheiat și a calculat greșit o dobândă de 10,4 % pe an pentru perioada iunie 2008 până în prezent, rezultând că banca a încasat în plus 1,89 % pe an mai mult pentru o perioadă de 39 luni.

Apreciază reclamantul că la valoarea celor două credite valoarea dobânzii calculate în plus este de 10.205 EUR respectiv de 43.881 RON la un curs de 4,3 RON și arată că banca a abuzat de poziția sa în raport cu clientul fiind considerat restanțier în rambursarea ratelor și a dobânzii cu o valoare de 7500 EUR în condițiile în care în fapt a achitat în plus suma de 10.424 EUR.

Solicită reclamantul ca instanța să oblige banca să recalculeze corect sumele de plată și să restituie sumele încasate pe nedrept împreună cu dobânda aferentă cu obligarea și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept a invocat disp. art. 1587 – 1590 cod civil și art. 5 din contractul nr. 184/12.06.2007 și nr. 238 din 18.07.2007.

În dovedirea acțiunii a depus înscrisuri (f.3-6 ds., 149 ds.).

Legal citată pârâta B.C.R. – S.A. și-a trimis reprezentant legal în instanță care în termen legal a formulat întâmpinare (f.13-15 ds.), prin care solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, apreciind că în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 1587-1590 Noul Cod Civil cu privire la cesiunea de creanță și că potrivit disp. art. 3, 4 și 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil nu sunt aplicabile actelor juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, fiindu-le aplicabile dispozițiile legale sub imperiul cărora au fost încheiate.

Totodată pârâta a invocat în temeiul disp. art. 137 C.pr.civ. excepția netimbrării acțiunii fiind aplicabile disp. art. 2 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 146/1997 taxa de timbru.

Pe fondul acțiunii arată pârâta că la data acordării celor două credite către reclamant banca nu opera cu noțiunea de client cu istoric ce a fost introdusă prin Procedura B00009.2 din 10.12.2009 și că în prezent această noțiune nu mai este folosită, iar reclamantul face referire la dobânda practicată pentru astfel de clienți cu istoric.

Susține pârâta că a calculat dobânda la cele două contracte de credit în conformitate cu clauzele contractuale prezentate la pct. 5 precum și conform prevederilor de la pct.2.10 a) din Condițiile generale de creditare anexă la contract și că după trecerea perioadei de 12 luni (perioada fixă) dobânda curentă s-a calculat în funcție de dobânda de referință a băncii afișată la sediile B.C.R. la care s-au adăugat 1,50 puncte procentuale, care în perioada 2008-2010 a fost de 8,9 % pe an rezultând o dobândă curentă de 10,4 %.

În dovedirea susținerilor a depus înscrisuri (f.19-147 ds.).

La termenul de judecată din 10.04.2012 reclamantul C. I. a formulat precizări (f.18 dosar) prin care solicită ca pârâta să fie obligată să recalculeze dobânda aferentă creditelor în conformitate cu disp. art. 5 și 2.10 b din ambele contracte încheiate precum și cu disp. O.G. nr. 50 din 9.06.2010 (art. 37) și să-i restituie diferența de dobândă stabilită în raport de dobânda greșit calculată de bancă de 10,4 % față de cea de referință Euribor + 1,5 % din care rezultă suma de_ EUR potrivit calculului.

În fapt arată că O.G. nr. 50/2010 cât și Legea nr. 193/2000 reglementează obligativitatea respectării în cazul dobânzii variabile a indicelui Euribor/Robor situație care rezultă și din faptul că banca însăși a solicitat modificarea acestor calcule inclusiv prin act adițional, reclamantul refuzând constant să modifice actele și că modul de calcul al băncii este abuziv.

Precizează că la data semnării contractului indicele Euribor avea o cotație mare banca fixând cotația de 7,4 % pentru primul an iar ulterior banca era obligată să introducă cotația Euribor + 1,5 %, ori în situația sa banca nu a respectat contractul.

Cu privire la cererea precizatoare, pârâta a formulat răspuns (f.153-154 ds.) prin care arată că potrivit clauzelor contractuale rezultă fără echivoc că dobânda se calculează în funcție de dobânda de referință a băncii care se afișează la sediile B.C.R. și nu în funcție de Euribor, cum precizează reclamantul context în care pârâta a respectat clauzele din contract și că părțile nu au convenit ca dobânda curentă să fie calculată în funcție de un indice de referință Libor/Euribor pentru a se aplica prevederile pct.2.10 b) din Condițiile generale de creditare.

Susține pârâta că noțiunea de dobândă de referință variabilă este distinctă de noțiunea de indice de referință, nefiind expresii sinonime și că în cadrul noțiunii generale în practica bancară s-au utilizat două tipuri de dobânzi variabile – dobânda variabilă în funcție de dobânda de referință variabilă a băncii și dobânda variabilă în funcție de indicele de referință Euribor sau Libor, iar dobânda de referință variabilă avută în vedere la pct. 5 din contract este evident dobânda de referință practicată de bancă chiar dacă nu s-a precizat expres acest lucru, fiind subînțeles faptul că este vorba de dobânda de referință a băncii.

Prin cuvântul la fond reclamantul și-a precizat cuantumul pretențiilor la suma rezultată din răspunsul expertului la obiecțiunile din 24 ian.2013 respectiv suma de_,68 EUR pentru contractul de credit 184/2007 și suma de 5340,58 EUR pentru contractul de credit nr. 238/2007.

În dovedirea afirmațiilor a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriu pârâtei și efectuarea unei expertize contabile, probe încuviințate și administrate.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor aplicabile în cauză instanța reține următoarele:

Reclamantul C. I. a încheiat cu B.C.R. S.A. prin Sucursala B. contractul de credit bancar nr. 184 din 12.06.2007 pentru suma de 111.100 EUR reprezentând Maxicredit cu ipotecă cu dobândă fixă pe un an pentru nevoi personale pe o durată de 300 luni.

Potrivit art. 5 din contract părțile au stabilit că la data încheierii contractului dobânda curentă este de 7,4 % pe an și este fixă în primele 12 luni și variabilă ulterior și că se menține fixă începând cu data primei trageri cu excepțiile prev. la pct. 7 și 8.

Totodată s-a menționat că după această dată dobânda curentă este formată din dobânda de referință variabilă care se afișează la sediile B.C.R. la care se adaugă 1,50 % iar la pct. 6 s-a stabilit că dobânda anuală efectivă (D.) la data semnării contractului este de 8,47 % pe an.

Instanța reține că nici în cuprinsul contractului de credit încheiat și nici în Condițiile generale de creditare prin care se completează contractul de credit nu există definiție a dobânzii variabile de referință astfel cum este prezentată de pârâta B.C.R. în cadrul acestui litigiu și nici nu au fost aduse la cunoștință împrumutatului elementele din care este compusă dobânda variabilă de referință.

Mai mult din conținutul art. 5 din contract nu rezultă în mod clar și neechivoc că este vorba de dobânda de referință practicată de bancă pentru că nu s-a prezentat expres acest lucru și nu poate fi subînțeles acest lucru așa cum susține banca pârâtă prin răspunsul la cererea precizatoare (f.153-154 ds.) formulată de reclamant.

În condițiile în care aceste clauze contractuale referitoare la dobândă sunt neclare, ambigui în raport cu regulile de interpretare a contractelor reglementate de Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumatorului instanța apreciază că reclamantul împrumutat nu putea ști în mod rezonabil că dobânda este variabilă în funcție de indicele Euribor/Libor potrivit pct. 2.10 b) din Condițiile generale de creditare.

Aceeași situație este constatată și la încheierea contractului de credit bancar nr. 238 din 18.07.2007 pe care reclamantul împrumutat C. I. l-a încheiat cu B.C.R. S.A. prin Sucursala B. pentru suma de 50.000 EUR reprezentând MaxiCredit cu o dobândă fixă pe 1 an pentru nevoi personale acordat pe o durată de 300 luni.

Astfel, la pct. 5 din acest contract părțile au stabilit că la data încheierii contractului dobânda curentă este de 7,4 % pe an și fixă pentru primele 12 luni, cu excepțiile prev. la pct.7 și 8., iar după această dată dobânda cuvenită este formată din dobânda de referință variabilă care se afișează la sediile B.C.R. la care se adaugă 1,50.

În Condițiile generale de creditare anexă la contract situația este reglementată prin prevederile de la pct. 2.10 a, 2.10 b și 2.11 a, iar din aceste reglementări nu rezultă definiția dobânzii de referință variabilă, dimpotrivă pct. 2.10 b), stabilește că pentru creditele cu dobândă variabilă stabilită în funcție de un indice de referință Libor/Euribor nivelul dobânzii se poate modifica în funcție de evoluția acestora, iar noul procent de dobândă de referință va fi afișat la sediul băncii așa cum prevede la pct. 2.11.a.

Astfel, obligația împrumutatului nu poate cuprinde decât ceea ce presupune rezonabil că a acceptat la momentul încheierii contractului adică indicele Euribor și dobânda fixă de 1,50 indiferent de folosirea termenului general, de evoluția dobânzii variabile de referință, confuzie creată și de faptul că ambele dobânzi sunt variabile și ambele sunt stabilite la sediile B.C.R.

Ori poziția băncii impunea redactarea clară a clauzelor contractuale, aceasta acționând în calitate de profesionist, iar ambiguitatea clauzelor contractuale, lipsa definiției dobânzii variabile de referință, ori diferențele dintre clauzele privind aceeași termeni după cum acestea sunt redactate în contract sau în condițiile generale de creditare pot primi interpretarea că banca a dorit încheierea a cât mai multe contracte în detrimentul concurenței, promițând oferte avantajoase însă care ulterior pot fi interpretate ambiguu și unilateral în detrimentul împrumutaților.

Față de considerentele expuse instanța concluzionează că voința reală a părților la încheierea contractelor a fost aceea că dobânda curentă în calitate de parte a prețului vizează dobânda Euribor + 1,5 %.

Că nivelul dobânzii a fost reglementat de părți în acest mod rezultă și din comunicarea băncii din 22.02.2011 făcută reclamantului (f.164 ds.) din care reiese că pentru evitarea interpretărilor contradictorii rata dobânzii de care va beneficia în continuare reclamantul C. I. este raportată la fluctuațiile indicelui de referință independent Euribor la 6 luni care sunt făcuți publici în toate instituțiile teritoriale B.C.R. precum și pe site-ul B.C.R. și că pentru orice modificare de dobândă va fi informat prin SMS.

Cum convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază că acțiunea reclamantului este întemeiată și prin urmare va admite acțiunea așa cum a fost precizată și va obliga pârâta să respecte clauzele contractuale prev. la art. 5 din contractul de credit nr. 184/2007 și nr. 238/2007 din contractele încheiat cu reclamantul C. I. și totodată va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de_,26 EUR reprezentând diferența dintre dobânda achitată – calculată greșit și dobânda legală stabilită prin contract în funcție de Euribor la 6 luni – 1,5 %.

Suma de 18.527,26 EUR reprezintă suma stabilită de expertiza contabilă efectuată în cauză de expert I. M. care a concluzionat că la contractul de credit nr. 184/2007 a rezultat suma de 13.186,68 EUR, diferență dobândă din calcul, iar la contractul de credit nr. 238/2007 a rezultat o diferență din calcul la dobândă de 5340,58 EUR.

Cum pârâta a căzut în pretenții, în temeiul art. 276 C.pr.civ., va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 11.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat.

Văzând că acțiunea a fost legal timbrată,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE :

Admite acțiunea precizată, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, formulată de reclamantul C. I., domiciliat în municipiul B., Calea Națională nr. 63, .. B, . în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.- AGENȚIA B., având sediul în localitatea B., . B..

Obligă pârâta să respecte clauzele contractuale prev. la art. 5 din contractul de credit nr. 184 din 12.06.2007 și art. 5 din contract de credit nr. 283 din 18.07.2007 în sensul de a calcula dobânda variabilă în funcție de indicele EURIBOR la 6 luni + 1,5 % și totodată obligă pârâta să restituie reclamantului suma de_,26 EUR reprezentând dobândă calculată și plătită în plus la contractele de credit încheiate cu reclamantul, din care suma de_,68 EUR pentru contractul de credit nr. 184/2007 și suma de 5340,58 EUR la contractul de credit nr. 238/2007.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 11.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 februarie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I. M. V. M.

Red. I.M.

Tehnored./V.M.

Ex.4/17.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2056/2013. Judecătoria BOTOŞANI