Contestaţie la executare. Sentința nr. 2932/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2932/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 8036/193/2012
Dosar nr._ Contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr. 2932
Ședința publică din data de 13 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. R. - R.
GREFIER – D. G.
Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect contestație la executare formulată de contestator C. A. C., în contradictoriu cu intimați B. E. JUDECĂTORESC P. S. și S.C. P. L. ROMÂNIA IFN S.A.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 01.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data 07.03.2013, după care, pentru data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în data de 01.06.2012 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, contestatoarea C. A. C., în contradictoriu cu intimații B.E.J. S. P. și S.C. P. L. România IFN S.A., a formulat contestație împotriva executării silite pornite în dosarul de executare nr. 226/2012 din 17.05.2012 al B.E.J. S. P. și încuviințate prin încheierea din data de 19.04.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei B., solicitând instanței anularea tuturor formelor de executare efectuate și a încheierii de încuviințare a executării silite.
De asemenea, contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, în temeiul art. 403 alin. (1) Cod procedură civilă.
În fapt, contestatoarea a arătat că la data de 02.09.2005 a fost încheiat contractul de leasing financiar nr._/_ cu intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. (locator) și . asigurare S.R.L. (intermediar asigurări), contract prin care a fost cedat dreptul de folosință asupra autovehiculului marca Seat Ibiza 1,2L/64CP.
Urmare a contractului a fost emis un scadențar de plată pentru suma de 9.596 euro (preț de achiziție) la care s-au adăugat taxa de logistică, taxa de management și altele, pe o perioadă de 60 de luni, scadențar pe care l-a respectat întocmai, plătind fiecare factură emisă, astfel că la data de 30.09.2010 au fost achitate integral toate ratele, iar la data de 11.10.2010 a fost achitată integral și taxa reziduală.
La data de 13.08.2010 a fost emisă factura nr._ în sumă de 496,22 lei, reprezentând ultima rată, factură care nu a fost emisă potrivit scadențarului, dar care a fost achitată pe data de 30.09.2010. În perioada următoare, a primit notificarea nr. 1062/2011 din partea B.E.J. C. B. M., prin care a fost somată să plătească suma de 1.592,61 lei reprezentând rate de leasing restante și 139,09 lei rate de asigurare, însumând 1.731,17 lei, fără a se preciza temeiul legal. Prin adresa înaintată la data de 18.04.2011 către P. L. România IFN S.A. a solicitat documente justificative cu privire la această sumă, iar la data de 20.05.2011 a primit factura nr._/23.11.2010 pentru suma de 661,83 lei reprezentând cheltuieli de executare. În data de 21.05.2011 a transmis o nouă adresă prin care a solicitat să i se explice ce reprezintă această factură emisă după două luni de la data finalizării contractului de leasing.
În consecință, somația emisă de executorul judecătoresc S. P. pentru suma de 2.677,59 lei, din care 2.216,31 lei - debit, 222 lei - onorariu executor, 150 lei - cheltuieli de procedură și 98,28 lei - TVA, este netemeinică și nelegală.
Contestatoarea a arătat că se impune stoparea tuturor formelor de executare motivat de faptul că au fost plătite integral sumele aferente contractului de leasing, astfel încât debitul solicitat este nejustificat, fără o bază legală. În cauză, nu este îndeplinită nici condiția existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, motiv pentru care hotărârea pronunțată de instanță prin care a fost încuviințată executarea silită este nelegală.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 82, art. 112, art. 274, art. 399, art. 400 și urm. din Codul de procedură civilă.
În probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Contestația la executare a fost însoțită de taxa judiciară de timbru de 198 lei și timbru judiciar de 1,50 lei.
Contestația a fost redactată de avocat Berențan E. P., cu delegație la dosar, apărătorul ales având și drept de asistare/reprezentare a contestatoarei, iar onorariul de avocat în sumă de 1.000 lei a fost dovedit cu chitanța nr. 0068/05.02.2013.
Prin întâmpinare, intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. invocat excepții și a formulat apărări pe fond.
Pe cale de excepție, intimatul a solicitat anularea contestației la executare, întrucât contestatoarea nu a achitat taxa judiciară de timbru, și respingerea contestației ca tardiv formulată, fiind depășit termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru promovarea contestației. A mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. S. P., deoarece între acesta și contestatoare nu există un raport juridic.
Pe fond, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare, cu menținerea tuturor formelor de executare.
Intimatul a arătat că între părți a intervenit contractul de leasing nr._/_ având ca obiect dreptul de folosință a vehiculului Seat Ibiza nr. de înmatriculare_ .
Contestatoarea nu a respectat scadența pentru achitarea ratelor de leasing, astfel că a fost nevoit să treacă la executarea silită a acesteia. Executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite, iar în baza încheierii din 19.04.2012 pronunțată de Judecătoria B. prin care s-a încuviințat executarea silită, s-a transmis somația către contestatoare.
Contrar celor susținute de contestatoare, factura emisă în data de 13.08.2010 în sumă de 496,22 lei, reprezentând ultima rată de leasing, a fost emisă conform scadențarului. Întrucât factura nu a fost achitată, s-a apelat la serviciile unei societăți specializate pentru somarea contestatoarei să își îndeplinească obligațiile contractuale, prin plata facturii. În acest mod, B.E.J. C. B. M. a emis somația pentru suma de 1.592,61 lei, reprezentând rate leasing restante și 139,09 lei rate de asigurare. Totodată, au fost emise facturile reprezentând cheltuielile de recuperare, care potrivit contractului de leasing se acoperă cu prioritate.
Din anul 2010 până în prezent, contestatoarea a utilizat bunul, fără ca dreptul de proprietate asupra acestuia să-i fie transmis, căci prin neplata ratei de leasing nu a operat transferul dreptului de proprietate.
În temeiul art. 6 pct. 6.3 și pct. 6.4 din condițiile generale parte integrantă a contractului de leasing, finanțatorul are dreptul să rezilieze unilateral contractul, fără preaviz sau punere în întârziere și fără intervenția instanțelor judecătorești și fără îndeplinirea altor formalități, în cazul în care utilizatorul nu își execută obligația de plată a unei părți sau a întregii sume a oricărei rate de leasing timp de două luni de la data scadenței acestora, iar în cazul încetării înainte de termen a contractului din culpa utilizatorului, utilizatorul va returna de îndată către locator obiectul în leasing și va plăti de îndată ratele de leasing și primele de asigurare restante.
Intimatul a învederat că stabilirea cheltuielilor de executare de către executorul judecătoresc a avut loc cu respectarea art. 55 alin. (3) din Ordinul nr. 210/2001, iar în baza art. 371 ind. 7 Cod procedură civilă acestea sunt în sarcina debitorului urmărit.
În fine, a arătat intimatul că izvorul obligațiilor de plată îl constituie contractul de leasing, iar documentele justificative ale creanței, respectiv fișa de cont și facturile emise și neachitate, au fost depuse la dosarul de executare odată cu cererea de executare silită. Înscrisurile respective denotă existența certă, lichidă și exigibilă a creanței.
Referitor la cererea de suspendare a executări silite, intimatul a învederat caracterul excepțional al măsurii, instanța putând dispune suspendarea doar pentru motive temeinice. În cauză, o atare măsură ar fi de natură să prejudicieze interesele sale, deoarece partea care nu a respectat obligațiile contractuale este contestatoarea.
În baza art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă s-a solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Excepția de netimbrare și excepția de tardivitate invocate de intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. au fost soluționate la termenul de judecată din data de 23.10.2012, când instanța a luat act că prima excepție este lipsită de obiect, dat fiind că s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, și a respins cea de a doua excepție ca neîntemeiată, pentru motivele cuprinse în încheierea de ședință corespunzătoare.
Prin aceeași încheiere de ședință, instanța a dispus suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, contestatoarea făcând dovada achitării cauțiunii în sumă de 267,75 lei, a taxei judiciare de timbru de 10 lei și a timbrului judiciar de 0,30 lei.
La solicitarea instanței, părțile au depus situația centralizată a facturilor emise, cu mențiunea datei scadenței, a plăților efectuate și a sumelor neachitate, înscrisurile transmise de intimat aflându-se la filele 74-92 dosar, iar de contestatoare, la filele 94-95 și 100-222 dosar.
Contestatoarea C. A. C. a arătat că factura nr._/08.08.2010, din care se pretinde un rest de 434,56 lei, a fost achitată integral la data de 06.09.2010, iar factura nr._/13.08.2010 în sumă de 496,22 lei a fost achitată integral la data de 30.09.2010. Cele două plăți nu au fost înregistrate în contabilitatea intimatului, astfel că acesta a înțeles să emită facturile nr._/23.11.2010 în sumă de 661,83 lei, factura nr._/23.06.2011 pentru suma de 22,17 lei ș.a.m.d., reprezentând cheltuieli de recuperare, sume care însă nu sunt justificate având în vedere că ratele de leasing au fost achitate integral (filele 98-99 dosar).
În replică, intimatul S.C. P. L. România I.F.N. S.A. a precizat că prin nerespectarea obligației de plată a ratelor de leasing, au fost puse în aplicare dispozițiile art. 4 pct. 4.10 din condițiile generale, potrivit cărora, în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată a oricărei sume datorate în baza contractului, utilizatorul va plăti penalități în valoare de 0,15%pe zi de întârziere din sumele datorate și taxa de somație cuprinsă între 5-15 euro per somație și va acoperi orice cheltuieli și/sau onorarii, în special onorarii de avocați, efectuate/plătite în scopul recuperării sumelor neachitate de către utilizator în conformitate cu contractul.
A arătat că facturile ce reprezintă cheltuielile de recuperare se emit în funcție de modul în care se efectuează plățile, astfel încât dacă plățile se efectuează eșalonat, după fiecare plată se vor factura cheltuieli de recuperare, până ce soldul va fi la zi și dosarul va fi dezactivat de la firma de recuperare. S.C. Millenium Services Securities S.R.L. a fost însărcinată să inițieze orice demers legal în raporturile cu utilizatorul C. A. C. pentru încasarea debitelor restante. Ca urmare a acțiunilor întreprinse de această societate au fost emise facturile ce reprezintă cheltuielile de recuperare. Valoarea acestor servicii reprezintă un procent aplicat, fapt explicat debitoarei prin adresa din data de 15.02.2012.
De asemenea, a arătat intimatul că toate plățile efectuate de debitoare au fost înregistrate în contabilitate și că imputația plății se face în ordinea vechimii datoriilor, potrivit art. 1502 cod civil (filele 230-249 dosar).
Solicitându-se părților formularea de propuneri pentru expertiza în specialitatea contabilitate asupra căreia instanța urma să se pronunțe, prin notele scrise transmise pentru termenul din 28.01.2013, intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. a precizat că în cauză nu se mai impune efectuarea unei expertize contabile, întrucât în urma reanalizării plăților efectuate de către debitoare și a realocării acestora conform dispozițiilor contractului de leasing și a celor legale privind imputația plăților, debitoarea nu mai figurează cu debit restant, dosarul de executare urmând a fi închis, depunând în probațiune situația de plăți nou întocmită (filele 268-276 dosar).
În lipsa acestor note scrise, ajunse la dosar după apelul cauzei, instanța a încuviințat proba cu expertiza în specialitatea contabilitate, fixând în sarcina contestatoarei obligația achitării avansului de onorariu expert în sumă de 500 lei, onorariu achitat de aceasta conform chitanței de la fila 279 dosar. Față de precizările făcute de intimat, instanța a revenit asupra probei la termenul din 01.03.2013.
Executorul judecătoresc S. S. a transmis dosarul de executare nr. 226/2012 al B.E.J. S. P. și delegația nr. 244/02.08.2012 prin care a fost delegată să continue activitatea acestuia (filele 19-38 dosar), iar pentru consultare, a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei B. având ca obiect încuviințare executare silită.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către fiecare parte și a celor solicitate din oficiu.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Cu privire la intimatul B.E.J. S. P., chemat în judecată de contestatoarea C. A. C., intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză.
Executorul judecătoresc S. S. a făcut dovada delegării acesteia de către Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Suceava pentru continuarea activității B.E.J. S. P., prin delegația nr. 244/02.08.2012, preluând dosarele de executare și arhiva existentă a B.E.J. S. P., în vederea continuării activității specifice și îndeplinirii atribuțiile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (fila 38 dosar).
Cu acordul contestatoarei, prin apărător ales, prin încheierea din data de 23.10.2012, instanța a dispus înlocuirea intimatului B.E.J. P. S. cu executorul judecătoresc S. S., în raport de care va analiza excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimat.
Întrucât executorul judecătoresc este un simplu organ de executare, fără drepturi și obligații proprii în cadrul raportului juridic dedus judecății stabilit între creditor și debitor, neputând figura ca parte în cadrul contestației la executare, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului executorul judecătoresc S. S. și va respinge cererea formulată de contestatoare, în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fond, instanța reține că intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. a declanșat procedura executării silite împotriva debitoarei C. A. C., motivând că aceasta nu și-a executat întocmai obligațiile de plată a ratelor de leasing convenite prin contractul de leasing financiar nr._/_ din 02.09.2005, având rate restante și neachitate.
Cererea de executare silită a fost formulată de intimat pentru suma de 2.216,31 lei, din care suma de 1.614,78 lei reprezentând rate restante, cheltuieli de recuperare și alte sume în legătură cu aceste pretenții și suma de 601,53 lei reprezentând valoarea estimativă a cheltuielilor efectuate în scopul recuperării sumelor neachitate (fila 10 dosar).
După ce executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din 19.04.2012 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul de executare nr. 226/2012 instrumentat de executorul judecătoresc S. P., a fost emisă somația din data de 17.05.2012 pentru suma de 2.216,31 lei, la care s-a adăugat contravaloarea cheltuielilor de executare (fila 30 dosar).
Debitoarea C. A. C. a contestat executarea silită care face obiectul dosarului nr. 226/2012 pe motiv că și-a îndeplinit obligația de plată a tuturor ratelor de leasing, situație în care intimatul nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva sa.
Prin întâmpinare, intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. a susținut că există rate de leasing restante și neachitate, la care se adăugă cheltuielile pentru recuperarea acestor rate, însă, ulterior, intimatul a revenit asupra acestei poziții, arătând că debitoarea nu mai figurează cu debit restant, iar dosarul de executare urmează a fi închis.
Instanța arată că obiectul contractului de leasing financiar constă în cedarea dreptului de folosință asupra autovehiculului SEAT IBIZA 1.2L/64CP, pentru o durată de 60 de luni, ratele de leasing și celelalte sume datorate fiind specificate în scadențarul anexă la contract (filele 14-16 dosar).
Ratele de leasing asupra cărora părțile și-au exprimat pozițiile divergente sunt cele aferente ultimelor două luni din contract, respectiv rata nr. 59 și rata nr. 60.
Intimatul a pretins că din factura nr._/08.08.2010 (rata nr. 59) în valoare de 550,72 lei, cu scadența la 23.08.2010, a fost achitată doar suma de 116,16 lei în data de 30.09.2010, rămânând un rest de 434,56 lei, iar din factura nr._/13.08.2010 (rata nr. 60) în valoare de 496,22 lei, cu scadența la 28.08.2010, nu s-a făcut nicio plată (filele 23 și 26 dosar), și că pentru recuperarea acestor sume a efectuat cheltuieli în sumă de 661,83 lei, potrivit facturii nr._/23.11.2010, și în sumă de 22,17 lei, potrivit facturii nr._/23.06.2011 (fila 24 dosar).
Cumulate fiind facturile reprezentând ratele de leasing cu facturile reprezentând cheltuielile de recuperare, s-a ajuns la un debit în sumă de 1.614,78 lei, debit ce a fost notificat contestatoarei prin adresa nr. 523/03.02.2012 (fila 21 dosar) și pus în executare silită de către executorul judecătoresc, conform somației nr. 226/2012 din data de 17.05.2012 (fila 30 dosar).
Contestatoarea C. A. C. a susținut că factura nr._/08.08.2010, din care se pretinde un rest de 434,56 lei, a fost achitată integral la data de 06.09.2010, conform foii de vărsământ în sumă de 550,72 lei din 06.09.2010 (fila 103 dosar), iar factura nr._/13.08.2010 în sumă de 496,22 lei a fost achitată integral la data de 30.09.2010, conform foii de vărsământ în sumă de 496,22 lei din 30.09.2010 (fila 105 dosar), și că intimatul nu a înregistrat cele două plăți în contabilitate și a înțeles să emită factura nr._/23.11.2010 în sumă de 661,83 lei și factura nr._/23.06.2011 în sumă de 22,17 lei, reprezentând cheltuieli de recuperare, sume care însă nu se justifică având în vedere că ratele de leasing au fost achitate integral.
În vederea clarificării plăților efectuate de contestatoare și a modului în care intimatul a efectuat imputația plății pentru stingerea ratelor datorate de aceasta, instanța a încuviințat proba cu expertiză în specialitatea contabilitate, fiind desemnat expertul A. D. P..
Prin notele scrise transmise la dosar pentru termenul din 28.01.2013, intimatul a arătat că nu se mai impune efectuarea expertizei, deoarece a procedat la reanalizarea plăților efectuate de către contestatoare și la realocarea acestora conform dispozițiilor contractului de leasing și a celor legale privind imputația plăților, rezultând că în evidențele sale contestatoarea nu mai figurează cu debit restant, dovedită cu situațiile de plăți anexate.
Cercetând situațiile de plăți depuse în probațiune, instanța a constatat că intimatul a efectuat corecții cu privire la sumele încasate și alocate pentru stingerea ratelor de leasing ce au făcut obiectul facturilor nr._/08.08.2010 și nr._/13.08.2010, iar cheltuielile de recuperare care au făcut obiectul facturilor nr._/23.11.2010 și nr._/23.06.2011 au fost trecute pe cheltuieli nedeductibile.
Luându-se în considerare că factura nr._/13.08.2010 în sumă de 10.178,44 lei, reprezentând valoare reziduală, a fost achitată integral de contestatoare în data de 11.10.2010 și trecând toate facturile emise ulterior cu titlu de cheltuieli de recuperare pe cheltuieli nedeductibile, s-a ajuns ca soldul total datorat de 22.745,46 lei să fie egal cu soldul total încasat de 22.745,46 lei (filele 269-272 dosar).
Cum instanța este ținută de concluziile intimatului, va da eficiență situațiilor de plăți prezentate de acesta, potrivit cărora contestatoarea nu mai are niciun debit rezultat din contractul de leasing financiar. În lipsa oricărei justificări din partea intimatului cu privire la rațiunea corecțiilor efectuate, instanța trage concluzia că la data notificării contestatoarei prin adresa nr. 523/03.02.2012 și, implicit, la data formulării cererii de executare silită, sumele reprezentând contravaloarea facturii nr._/08.08.2010 (rata nr. 59) și a facturii nr._/13.08.2010 (rata nr. 60) au fost achitate integral de către contestatoare, iar cheltuielile de recuperare care fac obiectul facturilor nr._/23.11.2010 și nr._/23.06.2011 nu sunt datorate de aceasta.
În aceste condiții, instanța constată că executarea silită care face obiectul dosarului de executare nr. 226/2012 este lovită de nulitate, deoarece a fost pornită în absența unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva debitoarei.
Față de cele expuse, instanța va admite contestația la executare formulată de contestatoarea C. A. C., în contradictoriu cu intimatul S.C. P. L. România IFN S.A., dispunând anularea executării silite care formează obiectul dosarului de executare nr. 226/2012 al B.E.J. S. P., preluat prin delegare de către executorul judecătoresc S. S. din B..
Cum intimatul este partea căzută în pretenții, la cererea contestatoarei, în baza art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, instanța va obliga intimatul să plătească cheltuielile de judecată în sumă de 1.205,80 lei, dovedite a fi efectuate de contestatoare, reprezentate de taxa judiciară de timbru de 204 lei, timbru judiciar de 1,80 lei și onorariu avocat de 1.000 lei.
Cât privește onorariul de expert în sumă de 500 lei, consemnat de contestatoare la dispoziția Biroului Local pentru Expertize Judiciare, Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul B., prin chitanța nr._/05.02.2013 cu . nr._, aflată în original la fila 279 dosar, instanța va dispune restituirea integrală a sumei către contestatoare. Măsura se justifică prin faptul că instanța a revenit asupra probei cu expertiză, iar expertul A. D. P. nu a procedat la efectuarea expertizei, nefiind înștiințat de către instanță în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc S. S..
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea C. A. C., cu domiciliul în mun. B., ., jud. B., în contradictoriu cu executorul judecătoresc S. S., cu sediul în mun. B., .. 5, .. B., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea C. A. C., în contradictoriu cu intimatul S.C. P. L. România IFN S.A., cu sediul în com. Voluntari, .. 2, jud. Ilfov, și cu sediul procesual ales la Cabinet avocat M. Criana din București, . B. nr. 3, sector 5.
Anulează executarea silită care face obiectul dosarului de executare nr. 226/2012 al B.E.J. S. P., preluat prin delegare de către executorul judecătoresc S. S. din B..
Obligă intimatul S.C. P. L. România IFN S.A. să plătească contestatoarei cheltuielile de judecată în sumă de 1.205,80 lei, reprezentate de taxa judiciară de timbru de 204 lei, timbru judiciar de 1,80 lei și onorariu avocat de 1.000 lei.
Dispune restituirea către contestatoare a sumei de 500 lei reprezentând onorariu expert consemnat la dispoziția Biroului Local pentru Expertize Judiciare, Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul B., prin chitanța nr._/05.02.2013 cu . nr._.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored./jud. M.R.R.
5 ex./14.02.2014
| ← Servitute. Hotărâre din 11-12-2013, Judecătoria BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7832/2013. Judecătoria... → |
|---|
