Evacuare. Sentința nr. 7736/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7736/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 17242/193/2012
Dosar nr._/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 28.06.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: H. F.
GREFIER: C. A.
Sentința nr.7736
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile având ca obiect „evacuare”, formulată de reclamantul V. R., în contradictoriu cu pârâtul V. M..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la nr._, din 25 octombrie 2012, reclamantul V. R. a chemat în judecată pe pârâtul V. M. pentru ca, pe baza probelor administrate în proces, prin sentința ce se fa da să se dispună evacuarea celui din urmă din imobilul casă, proprietatea sa.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că pârâtul îi ocupă imobilul casă, refuzând predarea acestuia, și apoi, are un comportament agresiv, alungându-l din casă.
În dovedirea acțiunii a solicitat audierea martorului G. C..
Pârâtul V. M., prin declarație dată în instanță, arată că este fiul reclamantului, că din anul 1988, reclamantul locuiește la o concubină a sa, că vine sporadic acasă și că acesta are un comportament agresiv. Mai învederează pârâtul că locuiește în acest imobil de mic copil, că s-a căsătorit, ca a fost plecat în străinătate și că a efectuat investiții, reparații în această casă, iar reclamantul i-a spus să părăsească imobilul.
În dovedirea susținerilor sale, pârâtul a depus la dosar înscrisuri și a solicitat audierea martorilor C. C. și C. E..
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamantul V. R. a chemat în judecată pe pârâtul V. M. pentru ca, în baza probatoriului administrat, să se dispună evacuarea acestuia din imobilul casă, situat în ., jud. B., întrucât consumă băuturi alcoolice, are un comportament agresiv și îl alungă din domiciliul său.
Martorul G. C., propus de reclamant, arată că acesta este tatăl pârâtului, că între aceștia există neînțelegeri, dar nu confirmă comportamentul violent al pârâtului față de reclamant și că nu știe să-l fi alungat din casă, doar că reclamantul locuiește la o concubină a sa și nu are un domiciliu stabil.
Martorii propuși de pârât, C. C. și C. E., învederează faptul că reclamantul este influențat de actuala sa nevastă, determinându-l să se certe cu pârâtul și să-l evacueze, că pârâtul nu l-a lovit pe reclamant niciodată, că dimpotrivă, l-a întreținut și că a învestit foarte mulți bani în imobilul casă, după ce s-a căsătorit.
Așadar, din probatoriul administrat, rezultă că reclamantul și pârâtul, în calitate de tată și fiu, au locuit în imobilul casă amintit, mai puțin reclamantul, care ocupă sporadic acest spațiu. Acest imobil est ocupat în prezent de pârât, care nu dispune de vreun titlu care să justifice stăpânirea bunului în litigiu. Însă de vreme ce între părțile din proces nu s-a încheiat niciodată un contract de închiriere cu privire la bunul imobil, reclamantul nu este îndreptățit să solicite evacuarea pârâtului din imobil. Dacă s-ar împărtăși opinia exprimată de reclamant, s-ar ajunge să se confunde doua instituții juridice diferite, acțiunea în revendicare imobiliară și acțiunea în evacuare, deși nu este de ignorat faptul că cei doi au și calitatea de moștenitori legali.
În esență, revendicarea este o acțiune reală, imprescriptibilă și care se timbrează în raport de valoarea bunului în litigiu, evacuarea este o acțiune personală, prescriptibilă în termenul general de prescripție și supuse unei taxe de timbru. Revendicarea este acțiunea proprietarului neposesor, îndreptată împotriva celui ce îi ocupă imobilul fără drept. Evacuarea este acțiunea ce apără dreptul de creanță, corelativ obligației de predare a bunului, întrucât această acțiune se află doar la îndemâna celui ce a închiriat (a locatorului), și poate fi folosită când chiriașul refuză predarea bunului, de exemplu, în cazul în care locațiunea a încetat, ori se folosește bunul contrar destinației pentru care a fost închiriat. Deci evacuarea presupune întotdeauna existența unui raport locativ decurgând dintr-un contract de închiriere, situație ce nu se regăsește în speță. Este adevărat că, în cazul în care locatorul este și proprietar, acesta poate utiliza și acțiunea în revendicare, dar și acțiunea în evacuare, însă în cazul în care între părți nu s-a încheiat un contract de închiriere, proprietarul are la îndemână doar revendicarea, pentru a reintra în stăpânirea bunului deținut fără drept de o altă persoană.
Prin urmare, în situația din speță, casa de locuit nu apare ca o unitate locativă, căci cu privire la ea nu s-a încheiat un contract de închiriere din care să izvorască obligația celui ce o ocupă de a preda locuința.
Față de considerentele expuse, instanța va respinge acțiunea, ca fiind neîntemeiată.
Văzând că acțiunea a fost legal timbrată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea având ca obiect evacuare, formulată de reclamantul V. R., domiciliat în ., județul B., în contradictoriu cu pârâtul V. M., domiciliat în ., județul B..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.06.2013.
Președinte, Grefier,
Red. H.F.
Tehnored. A.C.
Ex. 4/15.07.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 3808/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Pretenţii. Hotărâre din 29-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
