Rezoluţiune contract. Sentința nr. 4748/2013. Judecătoria BOTOŞANI
Comentarii |
|
Sentința nr. 4748/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 11688/193/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Instanța constituita din :
Președinte N. M. A.
Grefier H. O.-D.
Ședința publică din 19 aprilie 2013
Sentința civilă nr. 4748
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect pretenții bănești, formulată de reclamantul N. E., în contradictoriu cu pârâtii N. D. si N. R. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit partile.
Procedura este completa.
Dezbaterile in sedinta publica au avut loc in sedinta din 9.04.2013, fiind consemnate in incheierea din acea data care face corp comun cu prezenta hotarare, cand instanta din lipsa de timp pentru deliberare, a dispus amanarea cauzei pentru astazi, cand
I N S T A N T A,
Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata sub nr._ pe rolul Judecatoriei Botosani, reclamanta N. E. a chemat in judecata pe paratii N. D. si N. R. D., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna rezilierea antecontractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2431/9.12.2011 pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catre parati, sa oblige pe parati la plata sumei de 1500 Euro in echivalent in lei la data platii, reprezentand diferenta avans platit de reclamanta la incheierea antecontractului, precum si obligarea la plata daunelor interese moratorii legale aferente sumei de 5000 Euro, pentru perioada 30.01.2012 – 25.07.2012, si aferente sumei de 1500 Euro, de la data de 25.07.2012, si pana la plata efectiva, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a incheiat cu paratii un antecontract de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2431/9.12.2011, prin care au convenit cumpararea, respectiv vanzarea unui apartament si mansarda, pentru pretul de 25.000 Euro, reclamanta achitand avans in suma de 5000 Euro. Arata reclamanta ca, contractul de vanzare – cumparare urma a fi incheiat la 30.01.2012, data pana la care paratii urmau sa intocmeasca toate formalitatile necesare pentru obtinerea documentatiei cadastrale, si sa racordeze imobilul la reteaua de apa – canal, gaz si energie electrica. Arata ca paratii nu si-au indeplinit obligatiile asumate, astfel ca incheierea contractului nu a mai avut loc la data stabilita, la notar, de altfel, prezentandu-se numai reclamanta la data de 30.01.2012. Arata ca ulterior, partile au convenit restituirea avansului, la 29.03.2012, din care insa paratii au achitat pana in prezent doar suma de 3500 Euro, pentru diferenta pretinzand ca nu se justitifica restituirea, intrucat au fost nevoiti sa efectueze imbunatatiri in apartament. Arata ca se impune restituirea diferentei de pret, precum si obligarea paratilor la plata de daune moratorii, de la 30.01.2012 pentru intreaga suma de 5000 Euro, si de la 25.07.2012 pentru suma de 1500 Euro neachitata pana in prezent.
Paratii N. D. si N. R. D. au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata. Arata paratii ca si-au indeplinit in mod corespunzator obligatiile din contract, ca neperfectarea contractului de vanzare – cumparare nu se datoreaza lipsei lor de vointa, ci reclamantei care s-a razgandit si nu a mai dorit cumpararea apartamentului, avand in ingrijire un copil cu deficiente, si apreciind ulterior ca imobilul in cauza nu este agreat de Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, astfel ca paratii au fost nevoiti sa vanda ulterior apartamentul catre o alta persoana, chiar cu un pret mai mic. Arata ca nu poate opera rezolutiunea si nici repunerea partilor in situatia anterioara, si, de altfel, la data de 29.03.2012, partile au convenit un termen de restituire la 31.07.2012, astfel ca daunele moratorii pot fi calculate doar de la aceasta data.
In dovedire, s-a administrat proba cu inscrisuri, reclamantul depunand la dosarul cauzei, in copie, contract de promisiune bilaterala de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2431 din 9.12.2011, notificare din 21.03.2012, proces – verbal din 29.03.2012, proces – verbal din 25.07.2012, sentinta civila nr. 1044 din 11.09.2009, iar paratul depunand contract de furnizare energie electrica din 27.01.2012, contract de furnizare gaze naturale, din 1.02.2012, act de dezmembrare din 22.12.2011 si contract de vanzare – cumparare din 782 din 6.06.2012, contract de furnizare alimentare cu apa din 17.11.2011. La cererea paratilor, instanta a procedat la luarea unui interogatoriu reclamantei, declaratia acesteia fiind consemnata la dosarul cauzei, si a fost audiat martorul reclamantei, I. L. N..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Intre reclamanta N. E. si paratii N. D. si N. R. D., s-a incheiat la data de 9.12.2011, un antecontract de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2431/9.12.2011, prin care au convenit cumpararea, respectiv vanzarea unui apartament si mansarda, pentru pretul de 25.000 Euro, reclamanta achitand in avans la data incheierii antecontractului, suma de 5000 Euro. Potrivit conventiei, contractul de vanzare – cumparare urma a fi incheiat la 30.01.2012, data pana la care paratii urmau sa intocmeasca toate formalitatile necesare pentru obtinerea documentatiei cadastrale, si sa racordeze imobilul la reteaua de apa – canal, gaz si energie electrica. Existenta conventiei astfel cum a fost retinuta rezulta cu certitudine din probele administrate in cauza, fiind certe toate elementele conventiei descrise anterior.
In cauza, incheierea conventiei autentice de vanzare – cumparare efectiva nu a mai avut loc.. Astfel, asa cum rezulta din depozitia martorei reclamantei audiate in cauza, ulterior incheierii contractului, reclamanta nu a mai dorit perfectarea vanzarii – cumpararii, ca urmare a imprejurarii ca, avand in plasament un copil cu deficiente, apartamentul de tipul celui contract nu era agreat de autoritatile de la Oficiul pentru Protectia Copilului. Reclamanta a adus la cunostinta paratilor vointa sa, prin mai multe notificari prin executor judecatoresc ( concretizate in procesele – verbale din 29.03.2012 si 25.07.2013 ), prin care a solicitat restituirea avansului.
In ce priveste paratii, acestia si-au indeplinit obligatiile asumate, aceea de a efectua racordarea locuintei la utilitati, si de a realiza formalitatile prealabile contractului de vanzare – cumparare, asa cum rezulta din contract de furnizare energie electrica din 27.01.2012, contract de furnizare gaze naturale, din 1.02.2012, act de dezmembrare din 22.12.2011, contract de furnizare alimentare cu apa din 17.11.2011, obligatiile sale fiind indeplinite la 30.01.2012; doar in ce priveste contractul de furnizare gaze naturale, acesta este ulterior cu 2 zile fata de termenul indicat, insa o atare imprejurare, nu este rezonabil a se considera ca ar putea justifica refuzul reclamantei. Ulterior insa, luand cunostinta de schimbarea intentiei reclamantei, paratii au procedat la instrainarea apartamentului catre o alta persoana.
In cauza, insa, desi reclamanta invoca in principal executarea clauzelor conventiei sau imprejurarea ca, din punctul sau de vedere, ar fi fost gata sa le execute, instanta observa ca in conventia dintre parti sunt cuprinse prevederi care exced chestiunii de culpa si executare a dispozitiilor contractuale, si la care reclamanta a facut referire in secundar ( pagina 2 actiunea introductiva). Astfel, partile, prin vointa lor concordanta exprimata la incheierea antecontractului de vanzare – cumparare, au prevazut in cuprinsul acesteia, o clauza potrivit careia daca promitenta – cumparatoare nu va mai fi de acord cu autentificarea actului, aceasta va primi suma platita care reprezinta avans din pretul vanzarii. Similar, o atare clauza s-a prevazut si in favoarea vanzatorilor.
O atare clauza are semnificatia juridica a unei clauze de dezicere, adica acea clauza potrivit careia desfiintarea conventiei poate opera prin vointa unilaterala a uneia din parti – in speta reclamanta, si independent de orice culpa in indeplinirea obligatiilor. Se deroga astfel, prin insasi dispozitia conventionala inserata de parti la incheierea contractului, de la regimul de drept comun al desfiintarii unei conventii numai prin vointa ambelor parti ( mutuus dissensus), sau de la cel al rezolutiunii intemeiata pe culpa, instituindu-se astfel posibilitatea pentru partile din contract sa incheie conventia prin vointa exclusiva si unilaterala a uneia dintre ele.
Instanta atrage atentia ca o astfel de clauza se impune partilor dar si instantei; cat timp partile au inteles sa prevada pentru fiecare din ele, posibilitatea revenirii unilaterale asupra conventiei, instanta nu poate constata decat intrunirea conditiilor si efectele in consecinta. Desfiintarea unilaterala a unui contract prin dezicere este un drept potestativ care isi are izvorul in acordul initial de vointa al partilor, a fost stipulata in mod neechivoc de catre parti în contract astfel incat nu mai depinde, in nici un fel, de vointa celeilalte parti contractante, aceasta neputand impiedica, in nici un mod desfiintarea contractului.
Ca atare, asupra capatului de cerere privind rezolutiunea antecontractului de vanzare – cumparare, instanta, constatand intrunite conditiile clauzei speciale, urmeaza sa dispuna rezolutiunea acestuia.
Totodata, instanta retine ca potrivit aceleiasi prevederi contractuale, partile au prevazut masura raspunderii in situatia desfiintarii antecontractului, statuand ca reclamanta va primi suma platita ce reprezinta avans din pretul vanzarii. Asadar, limitele raspunderii in situatia desfiintarii contractului, au fost prevazute de parti, si, din nou, dispozitia contractuala, fiind vointa partilor, se impune partilor precum si instantei. Partile nu au prevazut in cuprinsul conventiei o clauza de arvuna, sau alta clauza penala, prin care sa se stabileasca obligatii pecuniare de suportat de catre reclamanta in caz de razgandire, ci, dimpotriva, au prevazut ca reclamanta va primi suma platita avans in intregime.
Ca atare, instanta retine ca paratii, potrivit dispozitiilor contractuale astfel cum si le-au asumat la data incheierii contractului, datoreaza restituirea intregului avans. De altfel, paratii au restituit deja suma de 3500 Euro la data de 25.07.2012, asa cum rezulta din procesul – verbal din acea data incheiat la sediul Biroului executorului judecatoresc S..
Nu a fost restituita de catre parati diferenta de 1500 Euro, asupra acesteia reclamanta aratand in procesul – verbal din 25.07.2012 ca va actiona in judecata. Paratii au motivat nerestituirea acestei sume aratand ca ar fi facut imbunatatiri ( asa cum au aratat in procesul – verbal din 25.07.2012 ), sau motivand ca ar fi fost oricum prejudiciati ( in intampinare). Atari aparari ale paratilor sunt insa nedovedite in cauza, si oricum, nevalorificate in mod corespunzator. Astfel, in masura in care paratii s-ar fi increzut cu tarie in aceasta imprejurare – aceea a prejudicierii lor, ar fi trebuit sa formuleze cerere reconventionala, prin care sa solicite in mod corespunzator obligarea reclamantei la randul sau, la plata unei sume de bani drept echivalentul prejudiciului suferit, si sa faca dovezi in consecinta. Or, paratii nu au procedat in acest fel, multumindu-se doar sa proclame culpa reclamantei asupra neincheierii contractului, si fara a asigura, oricum, administrarea de probe care sa sustina afirmatiile lor ( de exemplu, martori privind imbunatarile, prejudiciul ).
Paratii au mai invocat imprejurarea ca la 29.03.2012, reclamanta ar fi acceptat primirea sumei de 3500 Euro, si ca in acest mod nu se mai justifica acordarea si a diferentei de 1500 Euro. Instanta, interpretand mentiunile din procesul – verbal incheiat intre parti la 29.03.2012, apreciaza ca acesta rezulta in aceea ca reclamanta a acceptat ca plata de 3500 Euro sa aiba loc la 31.05.2012, iar nu ca reclamanta in acest mod ar fi renuntat la vreun drept al sau. De altfel, tranzactionarea intre parti ar fi insemnat renuntarea din partea reclamantei la un drept al sau, renuntare care, potrivit art. 408 alin. 3 Ncc, se poate face numai prin inscris sub semnatura autentica.
Pentru aceste motive, instanta urmeaza sa dispuna obligarea paratilor la plata diferentei de avans in suma de 1500 Euro. Instanta va dispune obligarea paratilor la plata de dobanda legala dar numai la aceasta suma, de 1500 Euro, si numai de la data de 31.07.2012. Astfel, instanta retine ca partile, prin procesul – verbal din 29.03.2012, au convenit ca restituirea sa aiba loc la 31.07.2012; asadar, reclamantul a acordat, prin vointa sa, paratilor, un termen - la 31.07.2012, la care acestia sa-si execute obligatia. Or, potrivit dispozitiilor art. 1411 si urm. Ncc, in cazul in care s-a convenit un termen, creditorul nu poate cere indeplinirea obligatiei inainte de termen. In aceste conditii, rezulta ca scadenta obligatiei de restituire a devenit, prin acordul partilor din 29.03.2012, data de 31.07.2012.
Rezulta, asadar, ca nu se poate dispune obligarea la plata dobanzii pentru intreaga suma de 5000 Euro, si de la data de 30.01.2012, asa cum solicita reclamanta, ci doar de la data de 31.07.2012, si numai pentru diferenta ce nu s-a achitat la acea data, de 1500 Euro. Instanta mai retine imprejurarea ca este indeplinita, pentru aceasta data, de 31.07.2012 si conditia punerii in intarziere pentru curgerea dobanzilor ( in forma - notificare prin executor judecatoresc), intrucat stabilirea la 29.03.2012, a termenului de plata la 31.07.2012, s-a facut cu participarea executorului judecatoresc.
Pentru aceste motive, instanta retinand ca in cauza, partile, prin insasi vointa lor, au prevazut in antecontract posibilitatea desfiintarii prin vointa unei singure parti, ca o atare prevedere contractuala se impune partilor si deopotriva instantei, urmeaza sa constate rezolutiunea antecontractului; totodata, retinand ca partile au prevazut prin aceeasi dispozitie contractuala si intinderea obligatiei de restituire in favoarea promitentului cumparator, respectiv tot avansul primit, ca ulterior, partile au convenit la 29.03.2012, ca restituirea sa aiba loc la 31.07._, si ca aceasta fiind scadenta de comun acord stabilita, doar de la aceasta data se poate pune problema daunelor moratorii constand in dobanda legala, ca la aceasta data exista si punere in intarziere conventia avand loc sub parafa executorului judecatoresc, urmeaza sa dispuna obligarea paratilor la restituirea sumei de 1500 Euro cu dobanda legala, de la data de 31.07.2012.
Intrucat paratii sunt in culpa procesuala, opunandu-se la prezenta actiune, urmeaza ca in temeiul art. 274 C., sa dispuna obligarea lor la plata catre reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE
Admite in parte cererea formulată de reclamanta N. E., domiciliata în mun. Botosani, ., jud. Botosani, în contradictoriu cu paratii N. D. si N. R. D., domiciliati în localitatea Tomești, ..4B, jud. Iași.
Dispune rezolutiunea antecontractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2431 din 9.12.2011 si obliga pârâtii să plătească reclamantei suma de 1500 Euro si dobanda legala aferenta acestei sume de la data de 31.07.2012.
Obligă paratii la plata către reclamanta a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2013.
P.,GREFIER,
N. M. AlinaHonceriu O.-D.
Red/tehnored. NMA 20.05.2013
← Partaj judiciar. Sentința nr. 8/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1146/2013.... → |
---|