Uzucapiune. Sentința nr. 7587/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7587/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 14323/193/2011
Dosar nr._ Uzucapiune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 7587
Ședința publică de la 21 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier A. H.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta J. C., în contradictoriu cu pârâții M. B. - PRIN PRIMAR, B. I., Ș. I., Ș. A., E. E., I. A., I. T., A. E., având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24 mai 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 31 mai 2013, apoi la data de 07 iunie 2013, 14 iunie 2013 și 21 iunie 2013, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.09.2011 sub nr._, reclamanta J. C. a solicitat inițial instanței în contradictoriu cu pârâtul M. B. - PRIN PRIMAR, constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 67 m.p. teren situat în localitatea B., ., jud. B., prin prescripție achizitivă din anul 1971, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, la termenul de judecată din data de 10.04.2012 – fila 40, reclamanta a solicitat introducerea în calitate de pârâți a moștenitorilor numitei Ș. Ustina, respectiv B. I., Ș. I., Ș. A. (moștenitori ai numitului Ș. D., decedat), E. E., I. A., I. T. și A. E.. De asemenea, prin concluziile depuse la dosar – filele 151-152, a precizat că solicită constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 59 m.p. teren, astfel cum a fost individualizat prin Anexa 1 a Raportului de expertiză judiciară cadastrală – expert P. P. – filele 148-149.
În motivare, arată reclamanta că este proprietara unei suprafețe de 500 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1059/02.02.1998 – BNP R. A., dar în realitate este în posesia unei suprafețe de teren mai mare, inclusiv a celei solicitate în prezentul dosar. Menționează că a dobândit terenul de la numiții Ș. D., E. E., I. A., I. T. și A. E., aceștia din urmă dobândind suprafața menționată și în forma actuală de la numita Ș. Ustina, decedată la data de 01.02.1997, în baza certificatului de moștenitor nr. 206/22.05.1997 – BNP R. A.. Precizează reclamanta că defuncta Ș. Ustina a dobândit suprafața menționată în baza Sentinței civile nr. 1800/1971.
Mai arată că s-a început posesia terenului în anul 1971, fiind transmisă ulterior moștenitorilor numitei Ș. Ustina, cu care reclamanta a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, motiv pentru care invocă joncțiunea posesiilor. Menționează că atât reclamanta, cât și ceilalți posesori ai terenului, s-au comportat ca adevărați proprietari, având o posesie utilă, netulburată public, posesia nefiind afectată de vreun viciu, iar reclamanta, ca și vechii proprietari au ținut la păstrarea acelorași limite de hotar, existente încă din timpul numitei Ș. Ustina.
În drept, cererea a fost motivată în temeiul dispozițiilor art. 1846, art. 1847, art. 1890, art. 1859, art. 1860 C.civ.
În dovedire, reclamanții au depus înscrisuri și au solicitat administrarea probei testimoniale cu martorii H. I. și Abrahamfi C. – filele 138-139 și a probei cu expertiză tehnică cadastrală – filele 115-119, 148-149, probe încuviințate și administrate în cauză.
Legal citat, pârâtul M. B. a formulat întâmpinare – filele 16-18, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a arătat că terenul nu este în patrimoniu public sau privat al Municipiului B. și nici nu a fost preluat de stat.
Pe fond, pârâtul a arătat că din înscrisurile depus la dosarul cauzei, precum și cele existente în evidențele registrului agricol și al Direcției de Impozite și Taxe Locale a Mun. B., nu reiese că ar fi împlinit termenul de 30 de ani, la momentul promovării acțiunii. Consideră că timpul scurs între data decesului lui Ș. Ustina și data încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 1998 nu poate fi luat în considerare la calculul termenului de prescripție de 30 ani.
Se menționează că la Primăria mun. B. au fost înregistrate diferite petiții ale familiei J., care privesc litigii cu vecinii având ca obiect construcțiile învecinate, precum și faptul că unul dintre vecini afirmă că suprafața surplus este rezultatul unei înțelegeri verbale, el înțelegând să lase acest teren în folosința reclamantei pentru stingerea litigiului privind construcțiile.
Legal citați, pârâții nu s-au prezentat în instanță, dar pârâții E. E. – filele 53-54, I. A. – filele 56-57 și A. E. – filele 41-42 au formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, au arătat că se opun cererii reclamantei, deoarece nu au posedat teren în plus față de suprafața de 500 mp înstrăinată în anul 1998, au procedat la predarea terenului în același limite cu gardul vechi, nu au fost prezenți la fixarea noilor garduri de către reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B. – prin primar, invocată prin întâmpinare de pârâtul Municipiului B. – prin primar, instanța o va admite pentru următoarele considerente:
Conform art. 77 din Legea 215/2001, „Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.”
Potrivit art. 20 și art. 21 din reglementarea citată în precedent, orașul este unitatea administrativ teritorială, persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care aceasta este parte. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Referitor la excepția invocată prin întâmpinare de M. B. – prin primar, instanța notează că, orice persoană care are folosința drepturilor și obligațiilor civile poate să fie parte în judecată pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime, ca reclamant sau pârât, după caz (art. 41 alin. 1 C.proc.civ.). Pentru ca o persoană să fie parte în proces, legea cere explicit sau implicit, și îndeplinirea altor condiții, și anume: să pretindă un drept; să justifice un interes și să aibă calitate procesuală (nu numai capacitate procesuală). Având în vedere că potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public care au "capacitate juridică deplină" adică aptitudinea de a avea drepturi și obligații în general, fără a deosebi între normele juridice ce reglementează asemenea drepturi și obligații, rezultă că acestea participă în litigiile civile prin organele lor (de regulă, primarul sau președintele consiliului județean), actele procedurale făcute de aceste organe, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele unității administrativ-teritoriale înseși (art. 35 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954). Actele procedurale încheiate cu depășirea atribuțiilor ori puterilor conferite sau făcute de alte persoane decât cele care au calitatea de organe ale persoanei juridice, sunt nule sau, după caz, inopozabile.
Din coroborarea reglementărilor evocate, rezultă fără dubiu, că poate avea calitate de parte procesuală . județul, ori, după caz, consiliul local, iar nu și primăria respectivei unități teritoriale, care reprezintă o structura funcțională distinctă cu atribuții proprii.
Instanța însă va constata că nu sunt îndeplinite condițiile de exercițiu generale prevăzute de lege, respectiv existența identității între pârâtul M. B.-prin Primar și titularul obligației din raportul juridic obligațional, terenul nefiind în patrimoniu public sau privat al Municipiului B. și nici nu a fost preluat de stat.
Pe fondul cauzei, instanța reține că este investită cu o acțiune în constatare a dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, aceasta fiind un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate care presupune, conform art. 1876 Cod civil, posesia îndelungată asupra unui imobil, posesie care trebuie să întrunească condițiile prevăzute de art.1847 C.Civ.: să fie netulburată, continuă, publică, neviciată și sub nume de proprietar.
Uzucapiunea este de două feluri, de 30 de ani și de 10-20 ani.
În speță, din probele administrate rezultă că reclamanta nu face dovada îndeplinirii cerințelor impuse de dispozițiile art. 1890, art. 1847 și urm. C.civ. pentru suprafața de 59 mp, teren situat în localitatea B., ., jud. B..
Reclamanta J. C., fostă I. – fila 137 a dobândit suprafața de 500 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1059/02.02.1998 – BNP R. A., de la numiții Ș. D., E. E., I. A., I. T. și A. E., aceștia din urmă dobândind suprafața menționată de la numita Ș. Ustina, decedată la data de 01.02.1997, în baza certificatului de moștenitor nr. 206/22.05.1997 – BNP R. A.. Instanța reține că defuncta Ș. Ustina a dobândit suprafața menționată în baza Sentinței civile nr. 1800/23.11.1971, pronunțată în Dosarul nr. 2191/1971 al Judecătoriei D., jud. B..
Din depozițiile martorilor audiați în cauză, H. I. și Abrahamfi C. – filele 138-139, pentru reclamantă, precum și din concluziile Raportului de expertiză tehnică cadastrală, rezultă că reclamanta a stăpânit terenul de 59 mp la adresa menționată, în plus față de suprafața deținută cu acte, respectiv 500 m.p., din anul 1998. Posesia cu privire la suprafața de 59 m.p. a fost exercitată de reclamantă în mod continuu, regulat, fără intermitențe, neîntreruptă sau netulburată, fiind cunoscută de toată lumea și deținută sub nume de proprietar.
În schimb, reclamanta nu a făcut dovada că numita Ș. Ustina și moștenitorii acesteia, pârâți în prezenta cauză, au stăpânit anterior și această suprafața de teren de 59 mp. De altfel, pârâții E. E. – filele 53-54, I. A. – filele 56-57 și A. E. – filele 41-42 au formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, au arătat că se opun cererii reclamantei, arătând că nu au posedat teren în plus față de suprafața de 500 mp înstrăinată în anul 1998, au procedat la predarea terenului în același limite cu gardul vechi, nu au fost prezenți la fixarea noilor garduri de către reclamantă.
Prin urmare instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților E. E., I. A. și A. E., reținând că aceștia nu au stăpânit terenul solicitat prin acțiune, așadar nu se poate invoca joncțiunea posesiilor față de aceștia.
Instanța va reține, de asemenea, susținerile pârâtului Mun. B. – prin Primar, din întâmpinare, din înscrisurile depus la dosarul cauzei, precum și cele existente în evidențele registrului agricol și al Direcției de Impozite și Taxe Locale a Mun. B., nu reiese că ar fi împlinit termenul de 30 de ani, la momentul promovării acțiunii și faptul că expertul nu a putut stabili cu precizie unde se poate afla suprafața de teren de 59 mp, arătând că a localizat-o arbitrar, putând fi găsită pe teren și o altă variantă.
Ori pârâtul Mun. B. – prin Primar a arătat că la Primăria mun. B. au fost înregistrate diferite petiții care privesc litigii cu vecinii, având ca obiect construcțiile învecinate, precum și faptul că unul dintre vecini afirmă că suprafața surplus este rezultatul unei înțelegeri verbale, el înțelegând să lase acest teren în folosința reclamantei pentru stingerea litigiului privind construcțiile.
Față de cele arătate mai sus, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta J. C., în contradictoriu cu pârâții M. B. - PRIN PRIMAR, B. I., Ș. I., Ș. A., E. E., I. A., I. T., A. E., constatând că nu sunt întrunite în cauză condițiile prevăzute de art. 1846-1847 cod civil cu privire la suprafața de 59 m.p., teren situat în localitatea B., ., jud. B..
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Mun. B., E. E., I. A. și A. E..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta J. C., domiciliată în Mun. B., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâții M. B. –prin Primar, cu sediul în Mun. B., ., jud. B., A. E., domiciliată în Mun. Suceava, .. 12, ., ., E. E., domiciliată în Mun. B., .. 4, jud. B., I. A., domiciliată în B., ., jud. B., B. I., domiciliată în Mun. B., ., ., jud. B., Ș. A., domiciliat în Mun. B., .. 73, jud. B., I. T., domiciliată în Mun. B., .. 61, jud. B. și Ș. I., domiciliat în Mun. B., ., ., ..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Iunie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Redactat .> Tehnoredactat A.H.
Ex. 11/ 07.10.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7592/2013.... | Pretenţii. Hotărâre din 25-10-2013, Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
