Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1076/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1076/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 17507/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința Camerei de consiliu din data de 29.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – N. M. A.
GREFIER – A. M.
Sentința civilă nr. 1076
Pe rol fiind soluționarea cererii de valoare redusă, formulată de reclamanta . B. în contradictoriu cu pârâta B. A..
La apelul nominal realizat în ședința camerei de consiliu, nu se prezintă niciuna dintre părți.
Procedura legal îndeplinită, fără citare, potrivit dispozițiilor art. 1029 alin. 2 și 10 NCPC, interpretate per a contrario.
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care având în vedere că este primul termen de judecată, în temeiul art. 131 alin. 1 NCPC, instanța procedează la verificări din oficiu, stabilind că este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina dedusă judecății, în temeiul prevederilor art. 1027 NCPC raportat la art. 94 pct. 1 lit. j și 107 NCPC.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 NCPC, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, probă pe care o apreciază utilă soluționării cauzei.
Văzând că nu sunt alte cereri ori probe de administrat, în temeiul art. 244 NCPC, instanța declară încheiate cercetarea procesului și dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată în data de 09.12.2014 pe rolul Judecătoriei B., în procedura cu privire la cererile de valoare redusă prevăzută de Noul cod procedură civilă, reclamanta . B. a chemat în judecată pe pârâta B. A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să oblige pe aceasta din urmă la plata sumei de 14,55 lei - preț al serviciilor apă-canal furnizate în perioada 30.08.2010 – 11.01.2012; 3,41 lei – majorări de întârziere aferente debitului principal neachitat (30.08.2010 – 11.01.2012).
În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că pârâta a beneficiat în perioada menționată de serviciile de alimentare cu apă furnizate de către reclamantă, fără a achita contravaloarea acestora. În vederea identificării posibilităților de plată, reclamanta a inițiat procedura concilierii prealabile. Mai precizează reclamanta că a emis și a distribuit lunar facturile ce fac obiectul prezentului litigiu, facturi care nu au fost contestate ori respinse la plată, ceea ce dovedește că acestea au fost recunoscute și acceptate de către pârât, care nu a solicitat debranșarea de la rețeaua de furnizare a apei curente.
În privința majorărilor de întârziere, se arată că acestea au fost calculate în baza prevederilor Legii nr. 51/2006 și ale Legii nr. 241/2006, fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a datoriilor bugetare. În concret, arată reclamanta, începând cu data de 01.01.2007 s-au aplicat majorări de întârziere în procent de 0,1%, potrivit Legii 210/2005. Ulterior, respectiv din data de 01.07.2010, s-au calculat dobânzi de întârziere de 0,05%, conform art. 1 pct. 10 din OUG nr. 39/2010. În cele din urmă, anume din data de 04.04.2011, s-au aplicat dobânzi de întârziere de 0,04%, potrivit art. 120 alin. 7 CPF, modificat prin Legea nr. 46/2011.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1177, 1178, 1270, 1272, 1522, 1526, 1531, 1535 C.civ., ale C., ale Legii nr. 51/2006, nr. 241/2006, nr. 210/2005, ale OUG nr. 39/2010.
Reclamanta a solicitat ca judecata să se realizeze fără înfățișarea părților și fără dezbatere orală, instanța constatând, față de motivele acțiunii și față de documentele aflate la dosar, că în speță este aplicabilă pe deplin regula caracterului exclusiv scris al procedurii. Ca atare, nu au fost citate părțile, sens în care s-au reținut dispozițiile art. 1029 alin. 2 coroborat cu art. 1029 alin. 10 NCPC.
În dovedirea cererii, s-a administrat proba cu înscrisuri, reclamanta depunând la dosar contract și facturi, fișe ale abonatului și calculul penalităților.
Pârâtul, căruia i s-au comunicat formularul de cerere al reclamantei și copii de pe înscrisurile doveditoare, însoțite de formularul de răspuns, nu s-a conformat obligației de a remite, în 30 de zile de la comunicare, formularul de răspuns completat și eventuale înscrisuri doveditoare; pârâtul nu a formulat apărări scrise prin orice alt mijloc adecvat (art. 1029 alin. 4 NCPC).
La solicitarea instanței, la data de 17.12.2014, reclamanta a formulat precizări (fila 20 și urm.), prin care a învederat că ultima plată a fost efectuată de pârât la 11.01.2012, solicitând respingerea ca neîntemeiată a excepției prescripției dreptului material la acțiune și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. A arătat reclamanta că, potrivit disp. art. 2506 Cod civil, coroborat cu prevederile art. 2510, 2512 alin. 1 NCPC, prescripția nu operează de plin drept, iar organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
A mai arătat reclamanta că neachitarea la termen a fiecărei facturi scadente a generat penalități de întârziere la sumele restante, potrivit dispozițiilor OUG nr. 5/2003, ale Legii nr. 51/2006 și ale Legii nr. 325/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În data de 01.09.2004, între creditoarea . (fostă RAJ A. B.) și pârâta B. A. a intervenit contractul nr. 939 având drept obiect asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare (fila 15 și urm.). Prin contract s-au stabilit, între altele, drepturile și obligațiile părților, prețul serviciilor furnizate și modalitățile de plată, răspunderea contractuală. Instanța reține astfel că pârâtul s-a obligat să achite contravaloarea facturii în termenul de 30 de zile calendaristice de la emitere (art. 7.7), că prețul serviciilor de care a beneficiat acesta urma să fie stabilit potrivit prevederilor legale în vigoare (art. 9) și că neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data emiterii ei atrage după sine majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat (art. 14).
În baza contractului menționat, în perioada august 2010 – ianuarie 2012, societatea reclamantă și-a îndeplinit partea sa de obligație – livrare apă curentă, preluare apă uzată – emițând, ca urmare, și facturile corespunzătoare (aflate la filele 9 și urm. din dosar), pentru suma de 14,55 lei indicată la rubrica 8 din fișa debitorului, denumită rest plată servicii (fila 7).
Pârâta nu a contestat facturile în discuție dar nici nu a achitat, anterior promovării prezentei acțiuni sau pe parcursul judecății, debitul principal menționat.
Instanța mai reține că pârâtei i s-a oferit posibilitatea de a contesta pretențiile deduse judecății, în prezentul litigiu neformulându-se însă apărări, deși, potrivit dispozițiilor în materie, exista dreptul și chiar obligația de a se acționa ca atare.
Având în vedere elementele de fapt precizate precum și documentele doveditoare depuse la dosar, cu privire la contravaloarea serviciilor furnizate pârâtei, în temeiul art. 986 și 1073 Cod civil, instanța urmează a admite cererea principală și a obliga pârâta la plata sumei de 14,55 lei reprezentând debit principal neachitat, aferent perioadei august 2010 – ianuarie 2012.
În ceea ce privește majorările/dobânzile de întârziere în sumă de 3,41 lei, instanța reține că acestea au fost calculate de către reclamantă în baza dispozițiilor art. 30 alin. 4 din Legea nr. 241/2006, dispoziții potrivit cărora neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează: - penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare. Este de adăugat, în acest context, că potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 3 din Legea nr. 241/2006, utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor.
Cu argumentele arătate, instanța urmează să admită și acest capăt de cerere, obligând pârâta la plata sumei de 3,41 lei reprezentând accesorii aferente debitului principal.
Potrivit dispozițiilor art. 1030 alin. 3 NCPC, prezenta hotărâre este executorie de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta . B., prin lichidator judiciar D. C., cu sediul în mun. B. .. 3, jud. B., în contradictoriu cu pârâta B. A., cu domiciliul în loc. B., ., jud. B..
Obligă pârâta să achite părții adverse suma de 14,55 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate în perioada august 2010 – ianuarie 2012, cu penalități în cuantum de 3,41 lei.
Executorie. Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică din data de 29.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. Jud. NMA
Tehnored. AM
4 ex., 12.02.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Pretenţii. Sentința nr. 1151/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
