Plângere contravenţională. Sentința nr. 8586/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8586/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 8586/2015
Dosar nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 29.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. A.
GREFIER: L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8586
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta G. E., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.-CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima și la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că este primul termen de judecată, cu părțile legal citate, în temeiul art. 131 alin. 1 NCPC, instanța își verifică din oficiu competența, stabilind că este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina dedusă judecății.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 C.pr. civ., instanța declară terminată cercetarea procesului, iar în temeiul art. 394 C.pr.civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor de la dosar, atât asupra excepției tardivității introducerii plângerii contravenționale, cât și asupra fondului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 24.03.2015, sub numărul_, petenta G. E., în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A.-CESTRIN, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._/13.01.2015.
În motivarea plângerii, petenta a invocat dispozițiile Deciziei nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție raportate la disp. art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, prin care s-a statuat că procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 încheiate, potrivit art. 0 alin. 1 lit. a alin. 2 și 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută, în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, considerente pentru care se impune anularea procesului-verbal contestat.
Petenta a invocat, în drept, disp. art. 17 din O.G. nr. 2/2001, Decizia nr. 6/2015 a ICCJ, coroborate cu art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică
În dovedirea plângerii, petentul a depus, la dosar, în copie: procesul-verbal de constatare a contravenției (. nr._/13.01.2015 emis de intimată.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 20.04.2015, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, arătând că procesul verbal comunicat petentei prin poștă în data de 22.01.2015, iar plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la 24.03.2015, peste termenul legal de 15 zile., contrar disp. art. 31 din O.G. 2/2001.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și netemeinică și, în subsidiar, menținerea procesului-verbal ca fiind temeinic și legal.
În fapt, a arătat intimata că, la data de 20.09.2014, pe DN 29 km31+289m, localitatea Baisa, jud. B., vehiculul cu nr. înmatriculare_, aparținând petentei, a fost surprins circulând fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 13.01.2015 a fost întocmit procesul verbal de contravenție ., nr._.
A precizat intimata că din prevederile art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal, ori contractul de v/c încheiat între petent și cocontractant produce efecte doar față de părțile care l-au încheiat, neputând fi opus terților, actul având valoarea unui act sub semnătură privată, data acestuia nefiind opozabilă terților.
A menționat că, potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 a O.G. 15/2002 și că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale este aplicabil tuturor utilizatorilor români, pentru toate autoturismele folosite pe rețeaua de drumuri naționale. Intimata a învederat că, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Totodată, a susținut intimata că, procesul-verbal respectă exigențele prevăzute de OG nr. 15/2002 și de OG nr. 2/2001, dar și dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001, conținând mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de agentul constatator Sbingu A., cu certificat calificat emis de Cert Sign SA.
A susținut intimată că, tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale este aplicabil tuturor utilizatorilor români, pentru toate autoturismele folosite pe rețeaua de drumuri naționale. Intimata a învederat că, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
A învederat intimata că, referitor la motivul de nulitate absolută a procesului verbal constând în lipsa semnăturii agentului constatator, instanța trebuie să aibă în vedere dispozițiile art. 4 din Legea 455/2001 potrivit căror înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice caractere cu semnificație inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar, iar din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că un înscris care are asociată o semnătură electronică, așa cum este și procesul-verbal contestat, nu-și pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică și, prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, care în forma electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia, considerente pentru care se impun respingerea plângerii, ca nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal, ca fiind temeinic și legal.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, ale O.G. 15/2002, ale Legii 455/2001 și Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În conformitate cu dispozițiile art. 411, alin. 1, pct. 2 C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire, intimata a depus, la dosar, în copie, înscrisuri.
La data de 18.05.2015, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat, în esență, cele susținute în cuprinsul plângerii contravenționale. În plus, petenta a răspuns excepției tardivității introducerii plângerii invocată de intimată, arătând că a luat cunoștință de existența procesului verbal la Serviciul Taxe și Impozite de la Primăria mun. B. la data când s-a prezentat să achite taxele și impozitele aferente anului 2015.
A mai invocat, de asemenea, excepția de nelegalitate, excepție care, fiind imprescriptibilă, a considerat că și consecințele ce decurg direct din constatarea nelegalității unui act administrativ sunt imprescriptibile. A invocat în acest sens disp. Ordinului nr. 77 pct. 3 lit. b din 14.01.2011 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 285/2010.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând cu prioritate excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale, se rețin următoarele:
Conform dispozițiilor art. 31 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului verbal de contravenție se face în termen de 15 zile de la înmânare sau de la comunicare, în speță, actul constatator fiind comunicat petentei la 22.01.2015, iar plângerea contravențională a fost depusă pe rolul instanței la 24.03.2015.
Potrivit dovezii de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/13.01.2015 – f. 12 ds., instanța constată o . neregularități, în sensul că nu sunt înserate corect datele de identificare ale petentei, așa cum rezultă din cartea de identitate a acesteia – f. 19 ds. și nici semnătura de primire a acesteia.
Apreciază instanța că procedura de comunicare prin poștă nu a fost realizată cu respectarea dispozițiilor art. 27 OG.2/2001 potrivit cărora Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Față de cele ce preced, instanța urmează a respinge excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale invocată de intimată, pe întâmpinare.
Analizând fondul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . 15, nr._/13.01.2015 (fila 5), încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, prin CESTRIN București, petent G. E. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 125 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că, în data de 13.01.2015, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe DN 29, pe raza localității Baisa, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentei, motiv pentru care nu a fost semnat de aceasta.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petentă, instanța reține că acesta nu a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsind semnătura olografă a agentului constatator.
Instanța reține că, deși procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea, acesta nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator.
Astfel, potrivit art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul–verbal de constatare a contravenției.
În situația acestor contravenții, constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, modificată și completată, procesul-verbal de constatare se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese- verbale de constatare a aceleiași contravenții.
Art. 10 din O.G. nr. 15/2002 conține o normă de trimitere la O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel încât această reglementare este aplicabilă, ca lege generală, și în privința contravențiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002.
Excepțiile de la aplicarea procedurii contravenționale de drept comun sunt indicate expres și limitativ în cuprinsul O.G. nr. 15/2002 și constau, pe de o parte, în posibilitatea încheierii procesului-verbal de constatare a contravențiilor în condiții derogatorii de la art. 19 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la semnarea procesului-verbal de contravenient și prezența unui martor, atunci când procesul-verbal se încheie în lipsa contravenientului și pe de altă parte, în stabilirea unei competențe teritoriale speciale a instanței care soluționează plângerea contravențională (art. 101 din O.G. nr. 15/2002 derogator de la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001).
Sub toate celelalte aspecte care nu au primit o soluție legislativă specială prin O.G. nr. 15/2002 prevederile O.G. nr. 2/2001 rămân pe deplin aplicabile.
Instanța reține că, procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Instanța apreciază că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001.
Așadar, fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.
În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.
Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.
În caz contrar, atunci când manifestarea de voință a emitentului actului este expediată și ajunge la destinatarul său pe suport de hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Art. 4 pct. 3 din aceeași lege definește semnătura electronică ca reprezentând date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronic și care servesc ca metodă de identificare.
Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din aceeași lege ca reprezentând semnătura electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar, b) asigură identificarea semnatarului, c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară acestora este identificabilă.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, rezultă că, logic și juridic semnătura electronică se atașează unor date în formă electronică, fiind improprie primirii, de către destinatar, a informațiilor pe suport de hârtie.
Pe baza acestor considerente, instanța arată că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.
Raportat la forma de emitere și comunicare a actului, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
Inserarea în cuprinsul procesului-verbal de contravenție transmis persoanei sancționate contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 a mențiunii că procesul-verbal a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare nu pot avea semnificația acoperirii nulității absolute care intervine în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, întrucât aceste nulități nu pot fi acoperite.
În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că:
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiiile legale incidente, instanța va admite plângerea contravențională contravențională formulată de petenta G. E., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- Cestrin și va anula procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/13.01.2015 întocmit de intimată și măsurile dispuse prin acesta.
Întrucât, în cauză s-a constatat existența unui motiv de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța apreciază că nu se mai impune și analizarea procesului-verbal contestat sub aspectul temeiniciei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale invocată de intimată prin întâmpinare.
Admite plângerea contravențională formulată de petenta G. E., domiciliată în municipiul B., ., ., județul B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA- S.A.- prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, Cod Unic de Înregistrare_, nr. de ordine Reg. ..01.2014, cont bancar RO84 RNCB 0072 0497 deschis la BCR sector 1, reprezentată de dr. ing. B. T..
Anulează procesul-verbal . nr._/13.01.2015 întocmit de intimată și măsurile dispuse prin acesta.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria
B..
Pronunțată în ședință publică, azi 29.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. C.A.M./tehnored. L.M.V./ex.4/2.X.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8671/2015.... → |
|---|
