Plângere contravenţională. Sentința nr. 9214/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9214/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 9214/2015
Dosar nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 13 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. A.
GREFIER – L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9214
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - prin DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISALĂ 1 SUCEAVA.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 29 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
La data de 27.05.2015, pe rolul Judecătoriei B. – Secția Civilă a fost înregistrată, sub nr._, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. B. G. SRL, prin care a contestat procesul verbal . nr._, de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiat la data de 29.12.2014, de către inspectorii antifraudă din cadrul AGENȚIEI NAȚIONALE DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ, DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 1 SUCEAVA, solicitând, în principal, anularea acestuia ca nelegal si netemeinic, cu exonerarea de la plata amenzii, iar in subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii în sumă de 8.000 lei, cu sancțiunea avertisment și anularea măsurii suspendării activității, înscrisă la lit. C a procesului verbal, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petenta a arătat că ul arată că la data de 27.12.2014, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală 1 Suceava au efectuat un control la punctul de lucru al societății, situat în incinta Casei Tineretului din mun. B., Bulevardul M. E., nr. 48, organul de control consemnând săvârșirea a patru fapte pe care le-a considerat a fi incriminate de lege, ca fiind contravenții, prezenta plângere privind numai fapta consemnată la pct. 1 și măsurile sancționatorii aplicate ca o consecință a comiterii acesteia, respectiv: “În urma controlului din 27.12.2014, ora 23,40, la punctul de lucru situat în mun. B., .. 48, în incinta Casei Tineretului…s-a constatat că agentul economic nu a emis bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate, nerespectându-se astfel prevederile art. 1 alin. 2 din OUG 28/1999, republicată. Că, la data și ora controlului, în urma comparării datelor înscrise în raportul X emis de aparatul de marcat…cu suma de bani identificată în casieria unității, consemnată în monetarul întocmit în momentul controlului, s-a constatat un plus de casă de 142 lei, sumă ce nu a putut fi justificată”.
Astfel, a arătat petenta că, urmare a considerării acestei fapte ca fiind contravenție, organul de control a aplicat sancțiunea principală de 8.000 lei amendă contravențională, confiscarea sumei de 142,00 lei și suspendarea activității punctului de lucru pe o perioadă de 3 luni.
A solicitat petenta a se constata că fapta descrisă la pct. 1 din procesul verbal nu este prevăzută de lege a fi contravenție, existența în casieria societății a unor sume de bani nejustificată, neconstituind contravenție. Că, din întreg conținutul procesului verbal rezultă că societatea petentă a fost sancționată pentru prezumarea comiterii unei contravenții, respectiv pentru fapta prezumată de organul de control, precum că ar fi vândut mărfuri fără emitere de bon fiscal, în valoare de 142 lei, organul de control neconstatând săvârșirea acestei fapte, ci constatând doar “un plus de 142 lei în casa de marcat”, plus pe care l-ar fi prezumat a proveni din vânzarea de mărfuri.
A mai învederat petenta că, în procesul-verbal încheiat, organul de control a consemnat că suma de 142 lei sunt”banii mei personali, care am uitat să îi pun deoparte”, explicație care nu a fost luată în considerare de organul de control care a considerat-o, implicit, mincinoasă, ori, necontestarea contravenției de către agentul constatator conferă nelegalitate actului sancționator, conform art. 15 (1) din OUG 2/2001, contravenția se constată de către agentul constatator, per a contrario, contravenția nu se prezumă de agentul constatator .
În finalul susținerilor, s-a arătat că fapta constând în vânzarea de produse fără emiterea de fon fiscal nu a existat și nici nu a fost comisă, astfel că solicită constatarea nelegalității punctului 1 a procesului verbal și a sancțiunilor dispuse în temeiul acestuia.
Referitor la solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii, în sumă de 8000 lei, cu sancțiunea avertisment, precum și anularea măsurii suspendării activității înscrisă la lit. C a procesului verbal, a arătat petenta că, potrivit art. 1 din O.G. 2/2001 “legea contravențională apără valorile sociale…”, iar una dintre valorile sociale este și anularea punctului 1 a procesului verbal, respectiv dreptul petentei de a desfășura activitatea în continuare și dreptul salariaților de a munci și primi salarii, ori, suspendarea activității este o sancțiune contravențională complementară asupra căreia instanța este competentă a se pronunța .
În drept, petenta a invocat disp. art. 16 din O.G. nr. 2/2001, art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, precum și O.G. 28/1999.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar înscrisuri, în copie (filele 8 – 18 – ds._ ).
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei (fila 3).
Intimatul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ a formulat întâmpinare (filele 4 – 10 ds.), prin care a solicitat respingerea plângerii petentei, ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal contestat, ca temeinic și legal întocmit.
Intimatul a susținut că, prevederile art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 520/2013 dispun următoarele: " în cadrul Agenției se organizează și funcționează Direcția generală antifraudă fiscală structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală”, astfel, în raport de prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 520 / 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală si art. 9 din același act normativ, solicitând comunicarea tuturor actelor procedurale la sediul principal al A.N.A.F. situat în București, ., sector 5.
În motivare, arată intimatul că, în noaptea de 27/28.12.2014, în urma verificărilor efectuate la punctul de lucru al societății, situat în incinta Casei Tineretului din mun. B., Bulevardul M. E., nr. 48, organul de control consemnând săvârșirea a patru fapte pe care le-a considerat a fi incriminate de lege, ca fiind contravenții. Astfel, organul de control a constatat, în urma comparării sumelor înscrise în rapoartele informative X emise de cele două aparate de marcat electronice fiscale deținute la punctul de lucru, cu sumele identificate în casieria unității, diferențe de bani, în minus, în cuantum de 2.307,42 lei, respectiv de 1.287,50 lei și, conform explicațiilor oferite de barmanii care au întocmit monetarele, diferența de bani în minus:
- în cuantum de 2.307,42 provine din “oferte bătute în casă livrate chelnerilor și neîncasate”
- în sumă de 1.287,50 lei provine din “bani predați în cursul zilei la plata unei plăți”.
S-a arătat că, urmare a notei explicative dată de administratorul societății, diferențele
menționate au rezultat deoarece “suma respectivă a fost achitată către un furnizor, urmând ca acesta să facă dispoziția de plată către casierie” și că pentru neîntocmirea dispozițiilor de plată către casierie, agentul economic a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, conform prevederilor art. 42 pct. 2 lit. c din Legea nr. 82/1991, republicată, raportat la prevederile art. 42 alin. 1 din același act normativ.
Intimata a mai arătat că s-a mai constatat, de asemenea, neîndeplinirea obligației operatorului economic de a utiliza MEF și de a emite bonuri fiscale pentru toate mărfurile vândute direct către populație, fiind încălcate astfel prevederile art. 1 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 28/1999, republicată. Că, în urma comparării între soldul faptic și soldul scriptic a rezultat o diferență în plus de 142 lei, ce nu a putut fi justificată prin niciunul din mijloacele de probă prevăzute limitativ de art. 11 alin. 3 din OUG 28/1999, sumă care, de altfel, nu a putut fi justificată nici prin documentele emise de aparatul de marcat electronic fiscal nici prin alte documente justificative. Fapta reprezintă contravenție, conform prevederilor art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, republicată.
A mai precizat că, referitor la susținerile petentei care invocă cele consemnate de barmanul Strătianu A.-F., la rubrica referitoare la explicații privind diferența de bani constatată în plus: “diferența în plus de 142 lei provine: erau banii mei de buzunar care am uitat să-i pun deoparte, din coroborarea celor două declarații ale angajaților petentei rezultă neconcordanțe care condus la lipsa de veridicitate a declarației numitului Strătianu A. F., în această situație contribuabilul având obligația de a înregistra în aparatul de marcat electronic fiscal suma respectivă, sub formă de sold inițial, respectiv utilizând funcția “primit/plătit”.
S-a mai menționat că, în prezenta cauză, . nu a utilizat aparatul de marcat electronic fiscal (AMEF) pentru înregistrarea sumei de 142 lei, indiferent care ar fi proveniența acesteia și, de asemenea, agentul economic nu a utilizat nici celelalte două mijloace prevăzute de lege, respectiv facturi sau registru special al AMEF. Că, referitor la celelalte susțineri ale petentei, arată că acestea nu au valoare probantă în raport cu prevederile imperative ale art. 11 alin. 3 din OUG nr. 28/1999, republicată, care enumeră în mod limitativ mijloacele prin care poate fi justificată proveniența sumelor existente la punctele de comercializare a mărfurilor, petenta încercând să inducă în eroare instanța, enunțând diverse motive și invocând diverse situații care nu au legătură cu fapta contravențională pe care a săvârșit-o și nici nu sunt de natură a înlătura caracterul contravențional al acesteia.
Cu privire la solicitarea petentului de reindividualizare a sancțiunilor pecuniare aplicate, aceasta echivalează în mod direct cu recunoașterea săvârșirii faptelor contravenționale reținute în sarcina sa prin procesul - verbal de contravenție atacat, aspect relevant în soluționarea prezentei cauze, faptele descrise prezentând un pericol social ridicat dat de modalitățile prin care au fost săvârșite și prin numărul acestora, generând fenomenul de evaziune fiscală, existând posibilitatea ca petentul să nu înregistreze în totalitate veniturile încasate din vânzarea produselor în evidența contabilă a societății, pericolul social al faptei rezultând nu numai din modul în care a fost săvârșită fapta, ci și de modul în care legiuitorul a stabilit limitele amenzii contravențional, stabilirea unui minim special într-un cuantum ridicat ducând la concluzia că fapta este considerată de legiuitor ca prezentând o gravitate ridicată.
Referitor la temeinicia procesului - verbal de contravenție, solicită intimatul a se constata că nici sub acest aspect, după ce se va aprecia materialul probator ce va fi administrat în cauză, nu relevă o altă situație de fapt decât cea reținută de inspectorii antifraudă fiscală, iar din interpretarea art. 31 și art. 34 din O.G. nr. 2 / 2001, procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face dovada situației de fapt descrise în cuprinsul acestuia și a încadrării în drept până la proba contrarie, fiind depuse la dosarul cauzei o . înscrisuri care susțin în mod absolut aspectele menționate în procesul - verbal de contravenție, agentul constatator, la efectuarea controlului a aplicat corect prevederile legale ale O.U.G. nr. 28/1999 și Legii nr. 82/ 1991, motivele invocate de petent nefiind relevante si nici susținute de acte doveditoare.
În ce privește solicitarea petentei cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată, solicită respingerea acestui capăt de cerere, ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 451 și urm. Cod procedură civilă.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile O.U.G. nr. 28/1999, Legii nr. 82/1991, precum și ale O.G. Nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
În susținerea apărărilor formulate, intimatul a depus înscrisuri în copie (filele 11 – 53 ds.).
Petentul a depus concluzii (filele 154 - 156), prin care a învederat aceleași aspecte menționate și în motivarea plângerii, solicitând admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către ambele părți.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la 29.12.2014, s-a reținut că, în urma verificărilor efectuate la punctul de lucru societății, situat în incinta Casei Tineretului din mun. B., Bulevardul M. E., nr. 48, la data de 27.12.2014, ora 23,40, s-a constatat că -1) petenta nu a emis bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate, nerespectându-se prevederile art.1 alin.2 OUG 28/1999. Astfel la data controlului, în urma comparării sumelor înscrise în raportul informativ X emis de aparatul de marcat electronic fiscal instalat la punctul de lucru menționat, cu suma de bani identificată în casieria unității, consemnată în monetarul întocmit la momentul controlului s-a constatat un plus de casă de 142 lei, sumă ce nu a putut fi justificată.
2)Cu ocazia aceluiași control, la data și ora amintită, la punctul de lucru menționat, aparatul de marcat electronic fiscal a emis la interogare în mod eronat, data și ora emiterii, în sensul că pe raportul informativ X emis este înscrisă în mod eronat data de 28.12.2014 ora 01,50, data și ora reală fiind 27.12.2014, ora 23, 40, cu o diferență de aproximativ două ore și 10 minute, încălcându-se astfel prevederile art.4 alin.1 OUG 28/1999.
3)În urma controlului din 27.12.2014 ora 23,51, la punctul de lucru situat în B., ., în incinta Casei de Cultură a sindicatelor, Județul B., s-a constatat faptul că până la momentul controlului nu s-au întocmit documentele justificative pentru ridicarea, în numerar din casieriile unității a sumei totale de 2594,92 lei, constatată ca diferență între sumele înregistrate în casele de marcat deținute și utilizate la punctul de lucru și numerarul existent în casieriile unității, constatat conform monetarelor întocmite la momentul controlului, încălcându-se prevederile art.6 din Legea nr.82/1991.
4)Cu ocazia controlului efectuat la punctul 1) agentul economic nu a putut prezenta registrul special al casei de marcat.
Petenta a fost sancționată prin aplicarea unei 8000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 lit.b) și sancționată conform art.11 alin.1 lit.b) din OUG 28/1999, cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 lit.c) OUG 28/1999, cu amenda în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.42 din Legea nr.82/199 și cu sancțiunea avertismentului pentru contravenția prevăzută de art.10 lit.e) OUG 28/1999.
De asemenea s-a dispus sancțiunea complementară prevăzută de art.11 alin.3 OUG 28/1999, respectiv confiscarea sumei de 142 lei, respectiv cea prevăzută de art.14 alin.2 OUG 28/1999-suspendarea activității punctului de pe o perioadă de 3 luni
Instanța constată că petenta a contestat procesul-verbal doar cu privire la fapta reținută la punctul 1) respectiv cea prevăzută de art.10 lit.b) OUG 28/1999 motiv pentru care analiza legalității și temeiniciei va viza doar această faptă.
În drept, instanța, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art.17 O.G.nr.2/2001, neexistând niciun motiv de nelegalitate care să poată fi invocat de instanță din oficiu.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției .>DGAF nr._/29.12.2014 respectă condiția legalității.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr.28/1999, “Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligate să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale” (2) “Operatorii economici prevăzuți la alin. 1,denumiți în continuare utilizatori, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii vor elibera acestora și factură fiscală”.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 10 lit. b din OUG 28/1999, republicată, “Constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: b) neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. 2, la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. 4, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciilor prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative”.
Art.11 alin.1 lit.b) din același act normativ dispune că amenzile pentru contravențiile prevăzute laart.10, se aplică operatorilor economici, cu excepția celor prevăzute la art.10 lit.d) astfel: litb) faptele prevăzute la art.10 lit.b) se sancționează cu amendă de la 8000 lei la_ lei.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/29.12.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
In cauza dedusă judecății, instanța constată că petenta . nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acesteia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenție, reținându-se că în data de 27.12.2014, la punctul de lucru din B., ..48-incinta Casei Tineretului, județul B., s-a constatat un plus de casă în cuantum de 142 lei, diferență ce nu a fost introdusă prin casa de marcat electronică fiscală și pentru care nu s-au emis bonuri fiscale.
Situația descrisă în procesul verbal este susținută de raportul informativ coroborat cu fișa de monetar din data de 27.12.2014 aflate la filele 16-17 din dosar, din care rezultă că încasările din acea zi, în intervalul orar vizat au fost în cuantum de 1090 lei, în timp ce în casa de marcat erau evidențiate venituri de 948 lei. Ca urmare a comparării venitului încasat faptic cu venitul scriptic a rezultat o diferență de venituri, respectiv suma de 142 lei. Instanța reține neconcordanța între susținerile angajatului petentei- barmanul Strătianu A.-F. (fila 16), care a semnat fișa de monetar, potrivit cărora suma de 142 lei reprezintă banii săi de buzunar, pe care acesta a uitat să îi pună deoparte și nota explicativă dată de șeful de sală-M. D. (fila 22), conform căreia s-a omis să se emită bon fiscal pentru suma de 142 lei, întrucât era foarte aglomerat.
Instanța apreciază ca fapta, în materialitatea ei există, așa cum a fost reținută în procesul – verbal de contravenție. În același timp, instanța reține că fapta are conținut contravențional, este prevăzută de legea contravențională, în conformitate cu prevederile art. art.10 alin.1 lit.b) raportat la art.11 alin.1 lit.b) OUG 28/1999, constituie contravenție, nerespectarea obligației de emitere a bonului fiscal. Se conturează în consecință, conținutul unei fapte care atrage răspunderea contravențională.
Cu privire la solicitarea petentei de a înlocui sancțiunea amenzii aplicată pentru această faptă, instanța apreciază că nu se impune o reindividualizare a sancțiunii, având în vedere pericolul social concret al faptei. Instanța apreciază că normele încălcate au o importanță deosebită, concretizată pe de o parte prin stabilirea de către de legiuitor a unor limite ale amenzii relativ mari, cu scopul de a eradica fenomenul evaziunii fiscale și având în vedere totodată contextul economic actual. Deși suma de bani pentru care nu s-a emis bon fiscal este aparent mică, consecințele unei astfel de omisiuni pe termen lung și cu caracter repetat, nu sunt deloc de neglijat în funcționarea economiei, justificând pe deplin sancțiunea aspră aplicată. Mai mult decât atât reține instanța că în urma controlului efectuat au fost constatate patru fapte cuc conținut contravențional, fiind aplicate sancțiuni pecuniare la limita minimă prevăzută de lege doar pentru două dintre ele.
Cu privire la sancțiunile complementare aplicate instanța reține că au fost aplicate conform dispozițiilor legale și că nu pot fi înlăturate.
Potrivit art.11 alin.3 Sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând agenților economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat.
Totodată, conform art.14 alin.2 Nerespectarea de către agenții economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale și nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative, atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.
Devreme ce atât confiscarea, cât și suspendarea activității pe o perioadă de trei luni sunt sancțiuni contravenționale complementare, care se aplică automat pe lângă sancțiunea contravențională principală în sensul prevederilor art.11 alin.3, art.14 alin.2 OUG 28/1999, modificată, ca atare pot fi înlăturate numai în situația anulării procesului-verbal, nefiind cazul având în vedere că în raport de această faptă, procesul verbal este legal și temeinic întocmit.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției .>DGAF nr._/29.12.2014, instanța, în temeiul art.34 O.G. nr.2/2001, va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ BUCUREȘTI - prin Direcția R. Antifraudă Fiscală 1 Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în municipiul B., ., ., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția R. Antifraudă Fiscală 1 Suceava, cu sediul în București, ., sector 5, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. CAM/Tehnored. CAM/ex.4/13.XI.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9219/2015.... | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 9409/2015. Judecătoria... → |
|---|
