Rezoluţiune contract. Sentința nr. 9409/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9409/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 9409/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Instanța constituită din:
Președinte – N. M. A.
Grefier – A. M.
Ședința publică din data de 16.10.2015
Sentința civilă nr. 9409
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect rezoluțiune contract, formulată de reclamanta M. T., în contradictoriu cu pârâții G. G. și G. M..
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc la termenul de judecata din 02.10.2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, cand
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata :
Prin cererea înregistrata pe rolul instanței la data de 02.04.2015 reclamanta M. T. a chemat in judecata pe parații G. G. și G. M., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa dispună rezolutiunea contractului de vânzare – cumpărare si întreținere autentificat sub nr. 6441/29.08.2002 la BNP R. A. și repunerea părților în situația anterioară, cu cheltuieli de judecata.
In motivare s-a arătat ca la data de 29.08.2002, în urma unor promisiuni ale pârâților, părțile au perfectat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 6441/29.08.2002 la BNP R. A., pârâții obligându-se să îi asigure reclamantei traiul zilnic, pentru tot restul vieții și să suporte cheltuielile de înmormântare. Reclamanta a mai arat ca după încheierea contractului pârâții nu si-au îndeplinit obligațiile asumate, că în cea mai mare parte s-a îngrijit singură, fiind in putere, insă, in urma îmbolnăvirii sale a încercat să o sensibilizeze pe pârâta, pentru ca aceasta să își îndeplinească obligațiile asumate prin contract, refuzul și amenințările acesteia determinând-o să promoveze prezenta acțiune.
În drept au fost invocate disp. art. 1549 (1), art. 2263 (3) și urm. C.civil.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri și a solicitat audierea martorilor B. D. și F. M. M. (f. 110 – 112)
Pârâții au depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională (f. 12 - 15 ds.) prin care au solicitat instanței să constate că sunt de acord cu desființarea contractului autentificat 6441 din 29.08.2002, însă fără a reține culpa lor, întrucât au prestat obligațiile privind întreținerea și că au un drept de creanță constând în investiții (îmbunătățiri) în apartament, taxe și impozite, facturi privind întreținerea apartamentului în valoare de 15.000 lei; solicita obligarea reclamantei la restituirea prestațiilor și a prețului, în cuantum de 50.000, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că au cunoscut-o pe reclamanta în anul 1998, fiind vecină cu ei, locuind împreună pe aceeași scară a blocului și au convenit să o ajute pe reclamantă, care era o persoană singură, să-i asigure traiul zilnic, medicamente, si în cele din urmă, să suporte cheltuielile de înmormântare, obligații stabilite pentru tot timpul vieții, astfel cum au fost inserate în conținutul contractului a cărui rezoluțiune se solicită. Cu toate că reclamanta avea niște rude, aceasta a înțeles să se atașeze de ei, fiind foarte distantă cu familia ei. Se arată că între părți s-a înfiripat o relație de prietenie, fără ca reclamanții să urmărească vreun interes, pârâții având un apartament proprietate personală și o casă la țară cu teren aferent moștenire de la părinți, astfel încât nu exista vreun motiv de a pune presiuni asupra reclamantei pentru ca aceasta să încheie vreun contract, înțelegând prin aceasta ajutor reciproc ca între vecini.
Arată pârâta că, deși avea un serviciu și 2 copii în îngrijire, o vizita pe reclamantă zilnic, de cel puțin 3 ori, pentru a o întreba dacă o poate ajuta cu ceva și asta cu mult înainte de a încheia contractul de vânzare-cumpărare cu obligația de întreținere, fără să realizeze că reclamanta a profitat de buna lor credință. Cu timpul, însă, pretențiile reclamantei s-au extins, în sensul că pe lângă obligațiile stipulate în contract, reclamanta a pretins alte servicii și sume de bani, lunar și în preajma sărbătorilor, pârâții erau nevoiți să îi ia lenjeria la spălat și altele, să-i achite taxele și impozitele, facturile privind întreținerea, diverse reparații în casă pe propria lor cheltuială, în timp ce săptămânal se deplasau cu vecina lor în piață pentru a-și face aprovizionarea, reclamanta putându-se deplasa de una singură, dar avea pretenția de a fi transportată cu mașina.
Precizează pârâții că atunci când au efectuat lucrări de instalație pentru centrala de apartament și și-au montat centrală pe gaz, au suportat aceleași lucrări și pentru montarea centralei, a instalațiilor de gaz și pentru reclamantă, că orice lucrare efectuată pe casa scării presupunea o cheltuială dublă pentru ei, iar pentru a face față cheltuielilor, au contractat chiar și un credit, că au avut grijă chiar și de mormintele reclamantei, efectuând în fiecare an tot felul de lucrări de întreținere. Că s-au deplasat lunar cu reclamanta la controale medicale, analize și de fiecare dată la farmacie pentru a ridica medicamente în baza rețetelor, că la insistențele ei, întâi luau prospectul medicamentului de la farmacie, după care îl duceam reclamantei, urmând ca aceasta să-l studieze, apoi se întorceau la farmacie să cumpere medicamentul. Atât înainte, cât și ulterior încheierii contractului, i-au asigurat hrană reclamantei, fie că găteam în locuința ei, fie la ei acasă, ori de câte ori s-a îmbolnăvit au fost cu ea la medici, i-au asigurat curățenia casei și aprovizionare săptămânală ori de câte ori avea nevoie, de multe ori aducându-i produse lactate și nu numai de la țară. Mai mult, când reclamanta s-a simțit singură și neajutorată după moartea soțului, a chemat-o pe pârâtă să-i țină companie, a dormit cu ea, părăsindu-și domiciliul doar pentru liniștea sufletului ei.
Mai arată pârâții că timp de 15 ani de zile, au avut grijă ca reclamantei să nu-i lipsească nimic, să ducă un trai decent și lipsit de griji, îndeplinind toate obligațiile din contract, că reclamanta, fiind influențată și de o cumătră de-a ei, în ultimii 2 ani, reclamanta a refuzat orice sprijin din partea pârâților, relațiile dintre părți răcindu-se. Că ajutorul acordat reclamantei a fost necondiționat, însă în prezent nu mai pot face față pretențiilor acesteia.
Prin precizarile depuse, pârâții si-au precizat pozitia procesuala (f. 92 – 96), aratand ca solicita în principal respingerea acțiunii privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu obligația de întreținere, ca nefondată și, în consecință menținerea contractului autentificat sub nr. 6441/29.08.2002, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Arata paratii, ca, in subsidiar, în măsura în care instanța va constata că în cauză nu a existat îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de către pârâți și va dispune rezoluțiunea contractului și repunerea părților în situația anterioară (în sensul desființării contractului pentru viitor) în condițiile art.1020-1021 din Cciv., solicită admiterea în parte a acțiunii cu reținerea culpei reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, în sensul de a se constata că pârâții au un drept de creanță constând în investiții (îmbunătățiri) în apartament, taxe și impozite, facturi privind întreținerea apartamentului în valoare de 15.000 lei, obligarea reclamantei la restituirea prestațiilor, în cuantum de 50.000 de lei.
În motivare au arătat că prin contractul de vânzare – cumpărare in cauză reclamanta M. a transmis pârâților, dreptul de nudă proprietate asupra imobilului proprietate personală a sa, stabilindu-se obligația pârâților de întreținere in favoarea pârâtei. Arata ca, desi contractul a fost intitulat vânzare-cumpărare, fiind inclusa și obligația de întreținere, calificarea juridică a operațiunii intervenite între părți rămâne aceea de contract de întreținere, sens în care regimul rezoluțiunii solicitate, rămâne cel specific unui contract de întreținere. Arata ca regimul rezolutiunii este cel dat de art. 1020-1021 VC.civ., astfel rezoluțiunea este desființarea cu efecte retroactive. Astfel, din punctul de vedere al întreținutului, reglementarea atrage întotdeauna restituirea bunului înstrăinat de el, in schimbul întreținerii, chiar si in situația in care aceasta (rezolutiunea) s-a pronunțat din culpa întreținutului. Apreciaza ca, cat privește restituirea întreținerii prestate de întreținător, soluția va fi diferita, după cum rezoluțiunea îi este sau nu imputabila acestuia.
Reclamanta a invocat ca motiv de rezoluțiune a contractului încheiat între părți neexecutarea de către pârâți a întreținerii datorate, pentru ca ulterior, în cuprinsul aceleiași cereri, reclamanta să susțină că s-a îngrijit singură, fiind în putere. Contrar susținerilor, prestațiile realizate de către pârâți au fost cu caracter continuu, zilnic, așa cum presupune o obligație de întreținere completă, prevăzută în contractul încheiat între părți și care a constituit cauza pentru care reclamanta a consimțit să transmită nuda proprietate a imobilului proprietate acesteia. Împrejurarea că reclamanta întreținută ar fi fost aptă de muncă și s-ar fi ocupat de diverse treburi casnice (fiind în putere) nu justifică refuzul prestării acestor obligații de către întreținători.
Faptul că relațiile dintre părți s-au deteriorat, reclamanta refuzând să mai primească vreun ajutor mai bine de un an de zile este rezultatul influențelor din partea unor rude care timp de 15 ani de zile nici nu au luat legătura cu reclamanta. Noțiunea de întreținere include multiple prestații, iar executarea corespunzătoare a obligației de întreținere, când izvorul ei este un contract, implică pe lângă prestația materială și o componentă psihologică, dată de caracterul intuitu personae al contractului de întreținere, care se întemeiază, în realizarea conținutul său economic, pe un raport de încredere și apropiere. Or, înainte de anul 2002, respectiv de încheierea contractului a cărui rezoluțiune se solicită, între părți exista o relație apropiată, s-au vizitat des, pârâții au ajutat-o pe reclamantă cu tot ce era necesar atunci când aceasta și-a înmormântat soțul, deci nu au urmărit nici un interes material și nu i-au adresat în nici un moment vreo jignire.
Pentru a sublinia ideea că între reclamantă și rudele acesteia nu existau nici un fel de relații, arătă pârâtii că unul dintre nepoții acesteia i-a incendiat ușa de la . ei, ajutați de vecini au salvat-o, ulterior, pe cheltuiala lor, schimbându-i și ușa de la intrare.
Cu privire la îmbunătățirile efectuate în apartament, arată pârâții că lucrările efectuate de ei în apartament au adus un spor de valoare, o îmbunătățire imobilului proprietatea reclamantei, astfel că reprezintă cheltuieli utile și care atrag în mod automat obligația de restituire celui care le-a făcut. În cauză, deși reclamanta a primit întreținere în maniera pe care a avut-o la încheierea contractului, ea a înțeles, în cele din urmă să refuze acest ajutor și să revină asupra convenției, ceea ce echivalează cu simpla revocare unilaterală, ce nu poate fi juridic, primită.
Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională (f. 116 – 117) prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și respingerea cererii reconvenționale, ca nefondată. Arată reclamanta că temeiul de drept al acțiunii este raportat la prevederile Noului Cod Civil, fiind incidente prevederile legale de la data sesizării instanței, iar in subsidiar, s-a făcut trimitere la dispozițiile vechiului Cod civil. Arată reclamanta că apărările pârâților, care fac referire la perioada anterioară încheierii contractului nu au relevanță în cauză, că pârâții nu au adus probe care să confirme că aceștia au acordat un ajutor real, efectiv, zilnic reclamantei, însăși pârâții recunoscând că de doi ani relațiile s-au distanțat și aceștia nu au mai acordat nici un sprijin reclamantei.
Față de cererea reconvențională formulată de pârâți, se arată că îmbunătățirile nu exista in realitate, nefiind de altfel avute in vedere la încheierea contractului de întreținere, că plățile cu titlul de taxe locale nu sunt adevărat datorate, deoarece sumele necesare au fost înaintate de reclamantă, chitanțele prezentate nefiind relevante deoarece acestea au fost emise către pârâți urmare a faptului că aceștia și-au înregistrat spre fiscalizare contractul translativ de drepturi de proprietate cu clauză de întreținere.
Prin apărările si susținerile depuse la termenul din 02.10.2015, pârâții au solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca nefondată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, iar in subsidiar, admiterea în parte a acțiunii cu reținerea culpei reclamantei și în consecință admiterea cererii reconvenționale.
Au arătat pârâții că chitanțele și facturile pentru apartamentul reclamantei au fost achitate de ei, că pentru a efectua îmbunătățirile la apartamentul reclamantei pârâții au contractat un credit în valoare de 3000 lei la BCR SA, că și-au respectat obligațiile asumare prin contract. Contrar susținerilor martorei B. D., înscrisurile depuse conduc la concluzia că între reclamantă și pârâți a existat o legătură strânsă, astfel încât se justifică faptul că pe chitanțele de plată depuse la dosar pentru apartamentul proprietatea reclamantei, figurează doar pârâta G. G.. Mai mult, în toată perioada de după încheierea contractului de întreținere, tot pârâții au fost cei care au suportat taxele și impozitele aferente apartamentului inclusiv pentru anul 2015. Această situație raportată și la declarațiile de martori, vine să confirme că reclamanta a activat clauza contractuală atunci când i-a convenit, atitudine nesinceră ce trebuie să fie sancționată de instanță cu respingerea acțiunii datorită îndeplinirii în totalitate a obligațiilor de către pârâți, întrucât peste voința reclamantei această îndeplinire este imposibilă. De altfel, pentru a-i îndeplini dorințele reclamantei, pârâții i-au ținut companie timp de 15 ani de zile, pe cheltuiala lor, prestațiile realizate fiind cu caracter continuu, zilnic, așa cum presupune o obligație de întreținere completă .
Astfel, din declarațiile martorilor audiați în cauză, rezultă că pârâții sunt persoane muncitoare și respectabile, aflate în relație apropiate cu reclamanta, context în care reclamanta le-a propus în schimbul proprietății sale să-i asigure întreținerea. Martorii pârâților au arătat că aceștia s-au îngrijit de reclamantă în mod exemplar timp de 15 ani de zile, asigurându-i aprovizionarea, menajul („spălând rufe”), lucrări privind îmbunătățiri la apartament, controale medicale, medicamente, îngrijeau de mormintele pe care le-au concesionat la cimitir, achitarea facturilor la întreținere și nu numai, deplasări la diverse cabinete medicale și alimente pe care aceștia le procurau de la țară, acolo unde au și în prezent gospodărie cu grădină.
Înscrisurile medicale depuse la dosar de către pârâți vin să confirme pe de o parte că între părți au existat relații apropiate încă dinaintea încheierii contractului de întreținere, iar pe de altă parte că pârâții și-au îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale, situație confirmată și de către martorii B. M. și C. V..
În dovedire au fost depuse la dosar înscrisuri, au fost audiati martorii reclmantei B. D., si fandolia M. M.,si Colodoic V. (f. 114, 115) și B. M. (f. 113), pentru parati.
Prin concluziile scrise depuse la data de 12.10.2015, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și respingerea cererii reconvenționale; cu cheltuieli de judecată, reiterând in principal susținerile din cererea de chemare in judecată.
Arată reclamanta că, față de probatoriul administrat in cauză, s-a dovedit pe deplin lipsa relațiilor contractuale în fapt, prin încălcarea disciplinei contractuale către pârâți în ceea ce privește obligația principală a acestora, constând in îngrijirea sa, practic de la începutul contractului și, în special, în ultima perioadă, cu aproximativ trei ani in urmă, când efectiv a fost in nevoie, devenind foarte bolnavă. Că abia când avea nevoie efectiv de sprijinul pârâților aceștia au refuzat, cu motivarea că nu pot să-i asigure o asistență cvasi-permanentă și nici să suporte cheltuielile respective, fiind nevoită să își caute ajutor in altă parte. Faptul că pârâții nu ii acordă sprijin material, moral, medical, sau de orice alt fel, de aproximativ trei ani, este recunoscut si de martorii audiați in cauză, inclusiv de martorii pârâților.
Față de cererea reconvențională, arată reclamanta că aceasta este nefondată, că așa-zisele îmbunătățiri ale apartamentului nu s-au efectuat și, implicit, nu sunt dovedite, din planșele foto depuse la dosar rezultând faptul că nu s-au efectuat lucrări de amenajare si renovare, doar dotarea cu centrală termică fiind suportată de către pârâți. Arată reclamanta că facturile privind întreținerea apartamentului nu consfințesc și plata acestora de către pârâți, ea fiind cea care a efectuat cea mai mare parte a plăților. În ce privește capătul de cerere privind restituirea prestațiilor în cuantum de 50.000 lei, reclamanta solicită, în principal, respingerea acestuia, iar in subsidiar, diminuarea pretențiilor la circa 3000 lei.
În motivare a arătat că simpla companie si însoțire pe perioade scurte, pentru mici deplasări in aceeași localitate, în mod ocazional, nu echivalează cu o îngrijire permanentă, pentru plata marii majorități a cheltuielilor lunare deplasându-se singură, nefiind ajutată.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 6441/29.08.2002 la BNP R. A., reclamanta M. T. a vândut pârâtei G. G. apartamentul nr. 7 situat in B., ., ., . trei camere si dependințe, prețul constând in obligația cumpărătoarei de a-i procura vânzătoarei alimente, medicamente, îmbrăcăminte, de a-i asigura condițiile optime de locuit în apartamentul vândut, îngrijire medicală, de a suporta cheltuielile de înmormântare și de a proceda conform tradiției, cumpărătoarea urmând să intre in stăpânirea imobilului după decesul vânzătoarei, dată până la care vânzătoarea își rezervă dreptul de a-l folosi.
Se retine de la inceput, existenta raporturilor obligaționale aferente unui contract de întreținere dintre parti (contract nenumit, potrivit reglementarii legale de la data incheierii lui – vechiul C.civ.), ce rezulta din continutul conventiei incheiate autentificat sub nr. 6441/29.08.2002. Astfel, asupra calificarii juridice a operatiunii intervenite intre parti, se subliniaza ca aceasta, desi intitulata impropriu contract de vanzarea – cumparare, nu se circumscrie unui atare contract, elementele de esenta acestui tip de conventie (vanzare – cumparare) nefiind intrunite – respectiv prevederea unui pret care sa fi fost stabilit in bani, dimpotriva, contraprestatia partii debitoare (,pretul’ impropriu folosit ca notiune, in contract) constand exclusiv in obligatia de intretinere. De observat ca paratii insisi, interpelati prin aparator in sedinta din 10.06.2015, au aratat ca nu s-a platit nici o suma de bani ca si pret la incheierea contractului.
In ce priveste executarea obligatiilor asumate de parti, in special obligatia asumata de catre parati, care este una cu executare succesiva, instanta retine ca a existat o indeplinire corespunzatoare a acestor obligatii din partea paratilor, pe parcursul executarii contractului, timp de peste 13 ani, pana in ultimul an, cand executarea nu a mai fost posibila prin culpa partii reclamante.
Astfel, in cauza au fost audiati martori, declaratiile acestora, inclusiv ale martorilor reclamantei, fiind concordante in a arata, detaliat si argumentat, ca paratii, vecini pe aceeasi scara cu reclamanta, sunt oameni responsabili, muncitori, seriosi si cinstiti, recunoscuti si apreciati ca atare in comunitate. Acesta este si contextul in care, paratei G. M. a ajuns a i se propune de catre reclamanta a prelua proprietatea sa in schimbul ajutorului cu intretinerea sa.
Este de notat in acest sens, in primul rand, declaratia martorei C. V. (fila 114), aceasta fiind vecina cu ambele parti si cunoscand in detaliu situatia lor. Astfel, martora a aratat ca reclamanta este cea care a insistat pentru incheiarea contractului cu parata, tocmai pentru ca avea o relatie foarte apropiata cu ea si familia acesteia, care erau cunoscuti ca oameni seriosi si muncitori, de catre toata lumea, ca paratii au oscilat mult inainte de a accepta, ca paratii aveau oricum o stare materiala decenta, avand propriile venituri si o casa si pamant la tara, la fel si copiii lor sunt realizati si sunt la casa lor.
Arata martora ca timp de 15 ani de zile paratii s-au ocupat . de nevoile zilnice, materiale si spirituale ale acesteia, asistand-o in tot ceea ce aceasta dorea sa intreprinda, zilnic, personal sau, in caz de imposibilitate a paratilor, prin alte persoane (inclusiv martora ajutand-o pe reclamanta in contul paratei), precum: cumparaturi zilnice pentru reclamanta, plimbari cu masina cu reclamanta pentru diversele interese ale acesteia (la spital, la cimitir, in vizita la un nepot la spital), diverse comisioane zilnice (precum achitarea cheltuielilor de intretinere, deplasari la farmacie, etc.), deplasari la spital deseori (martora aratand ca aceasta se intampla deseori seara, iar . ea a fost cea care s-a ocupat in numele paratei, de reclamanta, insotind-o la spital seara, la dorinta acesteia, pentru unele analize, unde a asistat-o pana dimineata), dormit noaptea cu reclamanta, spalat lucrurile acesteia, ajutor fizic si psihic . la usa sa de un nepot al reclamantei, reparatii curente in casa reclamantei si chiar reparatii/imbunatatiri mai oneroase – precum instalarea unui sistem de incalzire centralizat, ale carui costuri paratii le-au suportat integral, reparatii balcon, geamuri.
In acelasi sens a aratat si martora Biliuta M. (fila 113), respectiv ca parata era implicata in activitati zilnice in ce o priveste pe reclamanta, facand cumparaturile acesteia la piata, sau asistand-o deseori la spital pentru investigatiile pe care acesta le cerea, sau spaland rufele reclamantei, chiar martora aratand ca s-a prezentat personal, in locul paratei, la solicitarea acesteia, atunci cand parata nu a putut. Arata martora ca paratii au suportat intotdeauna la ,dublu’ cheltuielile ce se solicita pe casa scarii, inclusiv pentru reclamanta.
Este adevarat ca, asa cum au aratat martorii reclamantei, F. M. si B. D. (fila 110), in ultima perioada, de cand reclamanta nu mai colobora cu parata, aceasta a avut doua persoane (una pentru zi, una pentru noapte), aspect aratat, de altfel, si de catre martorii paratilor (una dintre acestea, fiind chiar martora F.). Insa, din depozitiile acelorasi martore ale reclamantei, rezulta ca reclamanta nu s-a aflat . nevoie fizica care reclama asistenta non stop, pe care paratii sa nu i-o fi acordat, ci prezenta celor doua persoane se adresa unor nevoi de companie (aspect aratat expres de martora B.), corespunzatoare unui nivel de trai al reclamantei, ridicat si peste potentialul financiar al paratilor.
Astfel, asa cum insasi reclamanta a aratat, si cum martora sa, B. D. a confirmat, reclamanta este o persoana cu venituri mult peste medie, beneficiind de o pensie de 3300 lei/lunar, de sustinerea unei familii instarite (respectiv fratele sau din Iasi), si avand ca urmare un nivel de trai ridicat. In acest context, dorinta reclamantei de a avea companie platita permanent, desi legitima si justificata in ce o priveste fata de standardele proprii de viata mai ridicate, nu pot fi insa imputate paratilor, persoane de conditie financiara medie, si nu pot fi interpretate ca un esec al acestora de a-si fi indeplinit obligatiile asumate.
Se retine in acest sens, ca situatia materiala a paratilor, desi una decenta, nu este una comparabila cu cea a reclamantei, ca acestia au venituri din pensie constand in 7-800 lei lunar fiecare, ca pentru intretinerea cheltuielilor au contractat de exemplu imprumut (egal, ca si comparatie, cu pensia reclamantei pe o luna), si ca astfel, pretentia ca acestia sa suporte din veniturile lor, costurile aferente a 2 menajere (care le-ar absorbi veniturile in intregime), nu este una rezonabila in ce-i priveste. Martora C. a aratat, de altfel, ca parata nu ar fi avut bani sa angajeze doua femei pentru reclamanta, asa cum a dorit aceasta.
Apoi, relativ la diferenta de trai si veniturile paratilor, este de observat ca situatia unor venituri relativ modeste pentru parati, nu este o imprejurare supravenita, ulterioara incheierii contractului de intretinere si ca atare, a fost una certa, cunoscuta si asumata de catre reclamanta inca de la acel moment, iar a considera altfel, din partea reclamantei, o perioada de timp mai tarziu, echivaleaza in acest context, cu simpla razgandire din partea reclamantei care nu poate fi juridic, primita.
In al doilea rand, nu s-a sustinut de catre reclamanta si cu atat mai mult nu s-a probat, existenta pentru aceasta a unei atari stari de nevoie in care reclamanta sa nu poata asigura efectiv existenta din veniturile sale din pensie, si sa fi avut nevoie de ajutor financiar de la parati, atat cat acestia ar fi putut sa-i acorde, si acestia sa fi refuzat. Faptul ca cheltuielile reclamantei sunt acoperite in mare parte din veniturile proprii ale acesteia, iar nu din cele ale paratilor, nu reprezinta o problema, cat timp, sensul si semnificatia obligatiei de intretinere nu este acela de a se asigura o imbogatire a creditorului, dar acela de a se asigura suportul lui, insa raportat si circumscris starii de nevoie particulare a acestuia, si care in cazul de fata nu se traduce . in ce priveste pe reclamanta. In ce priveste nevoia fizica de ajutor, insusi martorul reclamantei, B., a admis ca de o stare de nevoie fizica (fara insa a fi grava) a reclamantei se poate vorbi doar incepand cu martie 2015 (de cand reclamanta are stari de tensiune, etc.), perioada care insa este ulterioara momentului in care reclamanta insasi a decis sa nu mai colaboreze cu paratii.
Se mai retine ca, exista recunoasteri, chiar daca nu integrale, ale implicarii paratilor in ajutorarea reclamantei, inclusiv din partea acesteia (care a aratat in insasi actiunea introductiva ca a fost si este o persoana in putere), si a martorilor sai, precum recunoasterea cheltuielilor paratilor cu reparatii la imobil (fila 111), recunoasterea implicita a implicarii paratilor in ajutorarea reclamantei - de exemplu, martora B. aratand (fila 111), ca paratii plateau cheltuielile de intretinere (dar cu banii reclamantei). Asadar, vazand si multitudinea de chitante depuse la dosarul cauzei – care parcurg ani intregi de plata a utilitatilor, pana in 2014 inclusiv, si care au fost emise pe numele G., al paratei, indiferent de sursa sumelor de bani, rezulta un lucru confirmat: ca paratii, pe ale caror nume s-au emis chitantele, s-au ocupat inde-aproape de reclamanta.
Referitor la martorii reclamantei, se mai impune observatia ca, asa cum rezulta din depozitia acestora, acestia (B. D. si F. M.), sunt prezenti in viata reclamantei tot din ultima perioada – de cand reclamanta a inteles sa nu mai colaboreze cu paratii, iar relatarile lor, desi generalizate, de fapt se circumscriu perioadei ultimului an – martora F. cunoscand-o pe reclamanta din 2015, iar martora B. a admis, de exemplu, ca in ce o priveste, in ultimul timp merge foarte des la reclamanta – o data pe saptamana, dar ca anterior ar fi mers mai des matusa sa.
De retinut si ca martora C. a aratat ca reclamanta este o fire dificila si pretentioasa (sens in care doar dupa o seara si o noapte petrecuta cu aceasta la rugamintea paratei, martora a fost epuizata psihic), ca paratii si-au indeplinit cu constiinciozitate indatoririle, si au raspuns exigentelor acesteia cele mai diferite, martora relatand ca, de exemplu, pentru a procura reclamantei de la farmacie medicamentele, era necesar mai intai ca parata sa mearga la farmacie, sa ceara de acolo prospectele mai multor medicamente, sa le duca apoi reclamantei pentru a le citi si a decide ce medicament ii convine, pentru ca abia apoi parata sa se reintoarca si sa le poata achizitiona.
In contextul celor mai sus aratate, prezenta solicitare a reclamantei de desfiintare a conventiei de intretinere apare ca fiind fondata nu atat pe neindeplinirea obligatiilor de catre parati, ci mai degraba pe razgandirea reclamantei sub influenta anturajului actual, grefat si pe starea ei materiala superioada paratilor, situatie in care insa nu poate fi imputata paratilor. De observat in acest sens, precizarile martorei B. ca reclamanta considera ca a facut o prostie pentru ca a dat apartamentul initial neavand nevoie de ajutor, iar ulterior avand s-a descurcat singura.
Or, in aceste conditii, nu se poate vorbi de culpa paratilor in indeplinirea obligatiilor de intretinere, care au asigurat asistenta corespunzatoare reclamantei, iar neexecutarea incepand cu anul precedent, fiind imputabila reclamantei, caz in care insa, nu poate opera rezolutiunea, ci actiunea in rezolutiune formulata de reclamanta va fi respinsa.
Instanta subliniza ca rezolutiunea (guvernata in cazul de fata de regulile generale din materia obligatiilor, ca si contract nenumit, cum era contractul de intretinere in reglementarea vechiului C.civ., sub imperiul caruia s-a incheiat si al carui regim, deci, il urmeaza), este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractelor sinalagmatice, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia, care presupune, esentialmente, a se verifica sa existe o neexecutare imputabila (culpabila) a partii fata de care se cere rezolutiunea, ceea ce nu se verifica in cauza.
Instanta mai subliniaza (de aceasta data, paratilor), ca, constatarea culpei reclamantului din actiunea in rezolutiunea contractului de intretinere, duce la respingerea actiunii, dar nu face posibila in nici un caz pronuntarea in continuare a rezolutiunii dar din culpa reclamantului, ceea ce este un nonsens juridic, pentru ca: insasi notiunea de rezolutiune presupune esentialmente culpa debitorului obligatiei de intretinere (paratului), ceea ce, dincolo de faptul ca este transat ca atare de intreaga literatura de specialitate si practica judiciara (in conditiile in care creditorul a creat imposibilitatea prestarii intretinerii, nu este indeplinita conditia vinovatiei contractuale, cu consecinta respingerii actiunii - CABucuresti, dec. nr. 447/2005, ICCJ, dec. nr. 536/2005, CABucuresti, dec. nr. 2758/2003, citate de L. C. S., Ineficacitatea actului juridic, Ed. Hamangiu, 2009, pag.79 -91), este logic si evident, pentru ca altfel ar insemna ca orice persoana care nu mai doreste (unilateral) un contract, nu-l mai executa si apoi vine in instanta pentru a cere desfiintarea lui (din culpa sa!) si, deci, prin ipoteza, ar obtine desfiintarea prin simpla sa vointa unilaterala.
Mai retine instanta ca paratii si-au precizat pozitia procesuala corespunzator in sensul respingerii actiunii (fila 92), aratand ca in principal, solicita respingerea cererii, si, in subsidiar, admiterea cererii reconventionale pentru pretentii.
Referitor la aceasta din urma, instanta o va respinge retinand ca esential faptul ca aceasta cerere reconventionala a fost formulata cu caracter subsidiar – fiind formulata doar pentru ipoteza in care cererea in rezolutiune ar fi fost admisa, ceea ce nu s-a intamplat in cauza.
De altfel, o atare cerere reconventionala nici nu ar putea fi primita, fata de caracterul aleatoriu al contractului de intretinere, care (in reglementarea vechiului C.civ., aplicabil in cauza, contractul fiind din 2002, reglementare admisa a fi aplicabila si de catre parata) nu permite sub nici o forma repunerea in situatia anterioara a debitorului intretinerii (in sensul de a i se restituie prestatiile cu intretinerea - prestatii cu titlu de pret (bani) la inchierea contractului, nu au fost), debitorul fiind tinut sa suporte astfel, efectul caracterului aleatoriu al contractului, potrivit regulilor generale.
Pentru aceste motive, instanta retinand ca in cauza a existat indeplinirea corespunzatoare a obligatiilor de catre parati, ca neexecutarea ulterioara se datoreaza insasi reclamantei care nu a mai dorit sa primeasca ajutorul acestora, si a facut imposibila prestarea intretinerii de catre acesta, urmeaza sa respinga actiunea reclamantei ca neintemeiata, si cererea reconventionala formulata in subsidiar ca ramasa fara obiect, fata de mentinerea contractului de intretinere.
Intrucata reclamanta este in culpa procesuala, instanta va dispune obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata insuma de 1500 lei reprezentand onorariu avocat, cheltuielile date de taxa de timbru in cererea reconventionala neputand a fi retinute ca imputabile reclamantei fata de cele mai sus aratate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect rezoluțiune contract, formulată de reclamanta mateiuc T., dom. în B., ., ., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâții G. G. și G. M., dom. în B., ., ., ., jud. B..
Respinge cererea reconvențională cu caracter subsidiar formulată de pârâti, ca ramasa fara obiect.
Obliga reclamanta la plata catre parati a cheltuielilor de judecata in suma de 1500 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică, azi, 16.10.2015.
Președinte, Grefier,
N. M. A. Apavaloaie M.
Red. NMA 5 ex./16.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9214/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9413/2015.... → |
|---|
