Contestaţie la executare. Sentința nr. 5431/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5431/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 09-09-2013 în dosarul nr. 8937/196/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5431
Ședința publică de la 09 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Grefier S. L. D.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestatorul R. D., domiciliat în B., Calea Călărașilor nr.54, ., ., în contradictoriu cu intimatul S. DE U. PUBLICĂ ADMNISTRARE ȘI GOSPODĂRIRE LOCALĂ, cu sediul în B., ., jud.B., având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că este primul termen, după care,
Fiind primul termen de judecată, față de prevederile art. 131 Cod proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
În baza art. 238 alin.1 Cod proc.civ., instanța pune în discuție estimarea duratei procesului la un termen.
Contestatorul arată că este de acord cu durata estimată de instanță.
Instanța apreciază durata necesară pentru cercetarea procesului la un termen și pune în discuție excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Contestatorul, având cuvântul de excepție, relevă că debitul titlu executoriu este din anul 2003, invocat dar nu și dovedit.
Instanța apreciază că este necesară examinarea întregului fond, drept pentru care unește excepția cu fondul cauzei și acordă cuvântul pe probe.
Contestatorul, având cuvântul, solicită admiterea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, analizând în temeiul art.254 Cod proc.civ. probele solicitate, constată că acestea sunt admisibile conform art.255 alin.1 Cod proc.civ., putând conduce la soluționarea procesului, și considerându-le concludente, față de dispozițiile art.237 alin.2 pct.7 corob.cu art.258 Cod proc.civ., în vederea analizării temeiniciei și legalității, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Contestatorul, având cuvântul cu privire la declarația de impunere, precizează că nu este completată și semnată.
Instanța, având în vedere defăimarea înscrisului depus la fila 36 dosar, constând în declarație de impunere, apreciază că la acest moment nu se impune verificarea de scripte, întrucât s-a invocat excepția prescripției iar soluția aceasta poate face inutilă și ineficientă procedura verificării de scripte.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte probe de administrat, în temeiul art.244 alin.1 Cod proc.civ. declară cercetarea procesului încheiată și în baza art.392 Cod proc.civ. acordă contestatorului cuvântul pe fond în cadrul dezbaterilor.
Contestatorul solicită admiterea contestației, menționat de faptul că s-au achitat toate taxele și impozitele datorate și nu există dovada unor debite restante.
La sfârșitul ședinței de judecată se prezintă av.N. L. A., pentru intimat, și i se prezintă măsurile dispuse de instanță.
Instanța, considerându-se lămurită asupra soluționării cauzei, în conformitate cu prevederile art. 394 Cod proc. civ., declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea depusă pe rolul Judecătoriei B. la data de 11 iunie 2013 sub nr._ contestatorul R. D. a solicitat anularea actelor de executare efectuate de intimatul S. de U. Publică Administrare și Gospodărire Locală B. în cadrul dosarului de executare silită nr._/22.05.2013.
Contestatorul a arătat în cerere că, potrivit somației primite la data de 29 mai 2013, este executat silit pentru un debit de 123,50 lei și accesorii de 350,07 lei, fiind emis titlul executoriu nr._/22.05.2013. Sumele reclamate sunt menționate că reprezintă taxă specială de salubrizare aferentă anilor 2003-2004.
A fost invocată de contestator excepția prescripției dreptului intimatului de a cere executarea silită conform prevederilor art. 91 alin. 1 și 2 din Codul de Procedură Fiscală și ale art. 24 din acest act normativ. Pentru suma de 78,50 lei aferentă anului 2003 termenul de prescripție a început să curgă la data de 01 ianuarie 2004 și s-a împlinit la data de 01 ianuarie 2009 iar pentru suma de 45 lei aferentă anului 2004 termenul de prescripție a început să curgă la data de 01 ianuarie 2005 și s-a împlinit la data de 01 ianuarie 2010. Nu există un titlu de creanță sau o decizie de impunere emisă conform dispozițiilor art. 141 din Codul de Procedură Fiscală iar somația emisă de intimat nu conține prevederile expres menționate la art. 145 în referire la art. 43 din Codul de Procedură Fiscală.
Contestatorul a mai precizat că a achitat anual toate taxele și impozitele aferente impozitului local și nu a apărut în evidențe cu debite restante.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 172 din Codul de Procedură Fiscală.
Au fost anexate la cererea de chemare în judecată înscrisuri în copie. (filele nr. 5-7 din dosar)
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației. Acesta a arătat că prin Hotărârea Consiliului Local Municipal B. cu nr. 206/2012 s-a instituit de la data de 01 ianuarie 2003 taxa specială de salubritate de 45 lei anual pentru fiecare persoană fizică. Revine fiecărei persoane obligația achitării acestei taxe iar fiecare cap de familie are obligația depunerii anuale a unei declarații în care se menționează numărul membrilor de familie.
Contestatorul nu a achitat această taxă pentru anii 2003-2004 deși a semnat declarația de impunere pentru trei persoane iar în anul 2007 a fost emis un prim titlu executoriu pentru suma totală de 249,88 lei reprezentând debit și dobânzi. Nu a fost achitat debitul restant, motiv pentru care anual au fost publicate sumele restante iar în anul 2013 a fost emis un nou titlu pentru suma de 437,57 lei reprezentând debit și dobânzi.
Conform celor arătate de contestator termenul de prescripție a creanței bugetare de 5 ani a fost întrerupt prin emiterea primului titlu executor și curge un alt termen în fiecare an în care au fost publicate și afișate actele administrative prin care se stabileau sumele de plată.
La întâmpinare au fost anexate în copie actele de executare contestate. (filele nr. 16-54 din dosar)
Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare arătând că titlul executor despre care intimatul afirmă că l-a emis în anul 2007 nu a fost urmat de punerea sa în executare și a rămas fără efecte. În această situație nu sunt îndeplinite condițiile pentru întreruperea prescripției extinctive. Înscrisul prezentat de intimat nu este semnat de acesta, fiind necesară efectuarea procedurii de verificare de scripte iar sarcina probei în acest caz revine intimatului. (fila nr. 57 din dosar)
Conform prevederilor art. 258 din codul de procedură civilă a fost încuviințată părților proba cu actele depuse la dosar.
Analizând înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților instanța constată că, potrivit înscrisurilor depuse de intimat, la data de 13 martie 2013 contestatorul a depus, în conformitate cu dispozițiile HCLM nr. 206/2002, declarație de impunere înregistrată sub nr. R46954 din care rezultă că familia acestuia este compusă din trei persoane. (fila nr. 36 din dosar)
Intimatul a rămas în pasivitate, nefiind emisă nici o decizie de impunere în urma depunerii acestei declarații conform prevederilor art. 130 din Codul de Procedură Fiscală așa cum era în vigoare la acel moment și care a intrat ulterior în vigoare la data de 01 ianuarie 2004. În prezent această condiție este prevăzută în forma republicată a Codului de Procedură Fiscală la art. 141.
Rezultă din conținutul declarației că autorul acesteia nu a stabilit sumele datorate, acestea fiind menționate de un alt scriptor. (fila nr. 36 din dosar)
Ulterior a fost emis de intimat titlul executoriu nr. 2396/24.04.2007 prin care s-a stabilit în sarcina contestatorului suma totală de plată de 249,88 lei reprezentând taxă specială de salubrizare, dobânzi și penalități de întârziere. (fila nr. 35 din dosar)
Rezultă din borderoul depus de intimat din data de 26 04 2007 că acest titlu a fost comunicat contestatorului cu mențiunea recomandat. (fila nr. 34 din dosar)
Titlul executoriu nr. 2396/24.04.2007 este un act administrativ fiscal conform prevederilor art. 41 din Codul de Procedură Fiscală în forma în vigoare la data de 24 aprilie 2007.
Conform dispozițiilor art. 44 alin. 2 lit. c din Codul de Procedură Fiscală în forma în vigoare la data de 26 aprilie 2007 comunicarea actului administrativ fiscal reprezentat de titlul executoriu nr. 2396/24.04.2007 trebuia efectuată prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire în condițiile în care domiciliul contestatorului era cunoscut și a rămas neschimbat până în prezent. Același domiciliu figurează și în declarația dată în anul 2003 și în cererea de chemare în judecată.
Nu rezultă din înscrisurile depuse de intimat că s-a realizat comunicarea efectivă a acestui titlu la contestator, nefiind depusă dovada confirmării de primire conform mențiunilor exprese de la art. 44 alin. 2 lit. c din Codul de Procedură Fiscală în forma în vigoare la data de 26 aprilie 2007.
Ulterior intimatul nu a comunicat contestatorului sumele datorate pe care le pretinde acestuia conform dispozițiilor de la art. 44 alin. 2 lit. c din Codul de Procedură Fiscală pentru anii 2011, 2012 și art. 44 alin. 2 pentru anul 2013. A procedat în luna februarie a anilor 2011, 2012 și 2013 la publicarea de anunțuri colective ce au fost afișate la sediul intimatului și pe site-ul electronic al instituției conform înscrisurilor depuse la dosar de intimat. (filele nr. 37-54 din dosar)
Analizând excepția prescripției dreptului intimatului de cere executarea silită instanța constată că în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Codul de Procedură Fiscală dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
Conform prevederilor art. 133 lit. c din același cod termenul de prescripție prevăzut la art. 131 se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită.
Pentru sumele pretins datorate de contestator pentru anii 2003 și 2004 termenul de prescripție a început să curgă la data de 01 ianuarie 2004, pentru sumele pretinse aferente anului 2003 și respectiv 01 ianuarie 2005 pentru sumele pretinse aferente anului 2004.
Până în anul 2013 intimatul nu a efectuat nici un act de executare care să fie legal comunicat contestatorului și care să fie de natură a întrerupe prescripția dreptului acestuia de a cere executarea silită. Acesta a emis în anul 2007 titlul executoriu nr. 2396/24.04.2007 dar fără a fi legal comunicat contestatorului, conform dispozițiilor art. 44 alin. 2 lit. c în forma în vigoare la data emiterii titlului.
În aceste condiții titlul executoriu nr. 2396/2007 nu este opozabil contestatorului cât timp nu a fost legal comunicat acestuia. Nici anunțurile ulterioare din luna februarie a anilor 2011, 2012 și 2013 nu pot fi opuse contestatorului. Modalitatea comunicării prin publicitate este una marginală, cât timp nu este cunoscut domiciliul fiscal al persoanei debitoare. În prezenta cauză domiciliul contestatorului a fost și este cunoscut și nu există nici un motiv care să justifice atitudinea intimatului care nu a înțeles să comunice la domiciliul acestuia actele emise în cadrul procedurii de executare.
S-a procedat în mod legal doar la comunicarea către contestator a somației și titlului executoriu nr._/22.05.2013. (filele nr. 5 și 6 din dosar)
Pentru aceste motive instanța apreciază că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a contestatorului este împlinit, trecând mai mult de 5 ani de la data de 01 ianuarie 2005, când a luat naștere dreptul intimatului de cere executarea silită, și luna mai a anului 2013, când intimatul a procedat în mod legal la executarea silită a contestatorului.
Pentru aceste motive instanța va admite excepția prescripției dreptului intimatului de a cere executarea silită invocată de contestator și va anula actele de executare contestate, nemaifiind necesară examinarea restului susținerilor din cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită invocată de contestatorul R. D., domiciliat în B., Calea Călărașilor nr.54, ., ., în contradictoriu cu intimatul S. DE U. PUBLICĂ ADMNISTRARE ȘI GOSPODĂRIRE LOCALĂ, cu sediul în B., ., jud.B..
Admite cererea.
Anulează actele de executare efectuate de intimată în dosarul de executare nr._/22.05.2013.
Cu apel în termen de 30 de zile de la pronunțare.
Apelul se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi 09 septembrie 2013.
Președinte, Grefier,
M. F. C. pt.grefier S. L. D.
mutată disciplinar
Grefier șef,
V. – C. M.
Red/Tehn/C.M.F./D.S.L.
08.10.2013/4ex.
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 840/2013. Judecătoria BRĂILA | Pretenţii. Sentința nr. 1910/2013. Judecătoria BRĂILA → |
|---|
