Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7831/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7831/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 16/197/2003*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.7831
Ședința publică din data de 07.05.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. A. C. – judecător
GREFIER: M. C. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 29.04.2013, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 07.05.2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, deliberând, a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECATORIA
Constată că prin cererea formulată la data de 27.11.2002 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamanții I. N. și I. O. au chemat în judecată pe pârâții D. D. și D. G. solicitând obligarea acestora să le lase în deplină posesie și proprietate o terenul situat în B., .. 2A, înregistrat în CF_ B. sub nr. top 3787/2/2,3787/2/1/1 în suprafață de 45 mp și să demoleze gardul realizat fără autorizație de construcție prin care terenul în suprafață de 45 mp a fost despărțit de restul terenului proprietatea acestora, iar în caz de refuz, să fie autorizați să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților, cu cheltuieli de judecată .
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt proprietarii imobilului teren în suprafață de 401,20 mp situat în B., .. 2A, înregistrat în CF_ B. sub nr. top 3787/2/2,3787/2/1/1,dreptul de proprietate fiind dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1777/13.09.2000 de notarul public S. V.. Potrivit susținerilor reclamanților, pârâții au acaparat și folosesc o suprafață de aproximativ 45 mp din terenul lor, încălcându-le astfel dreptul de proprietate. Ocuparea terenului s-a făcut prin construirea unui gard prin care pârâții au separat terenul de lângă casa reclamanților de restul terenului proprietatea acestora.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 480, 1073 din codul civil și art. 274 cod procedură civilă.
Acțiunea a fost legal timbrată .
În probațiune reclamanții au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertiza tehnică.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamanților. De asemenea, pârâta D. G. E. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în condițiile în care aceasta nu are calitatea de proprietar nici asupra gardului și nici asupra terenului învecinat cu cel al reclamanților.
În motivarea întâmpinării se arată că între cele două proprietăți a existat un gard construit cu mai mult de 30 de ani în urmă, din acte rezultând că distanța dintre cestea era de 4,80 m. În urma construirii unor garaje de către antecesorii reclamanților au intrat în proprietatea pârâților, demolând o porțiune din gardul de sprijin al terenului acestora cu ieșire la . aceste condiții pârâții susțin că reclamanții, prin abuzul unuia dintre antecesorii lor – dețin o suprafață din terenul lor, ce se întinde pe o lățime de 1,53 m pe toată lungimea terenului învecinat. Pentru aceste motive pârâții solicită respingerea acțiunii formulate de către reclamanți.
În probațiune pârâții au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertiza tehnică.
În cauză a fost întocmit raportul de expertiză tehnică nr._/2010 de către expert tehnic G. A..
Prin sentința civilă nr. 914/30.01.2012 Judecătoria B. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta D. G. E. și a respins acțiunea formulată de reclamanții I. N. și I. O..
Prin decizia civilă nr.816/R/14.06.2012 Tribunalul B. a admis recursul declarat de recurenții reclamanți împotriva sentinței civile nr. 914/30.01.2012, pe care au casat-o și au trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea deciziei de casare s-a reținut că hotărârea recurată se întemeiază pe o lucrare de expertiză incompletă și cu inadvertențe, prin care nu s-a lămurit cu certitudine și rigoarea științifică necesară împrejurările de fapt pentru care a fost dispusă. Instanța de recurs a stabilit că „ obiectul cererii de chemare în judecată impune clarificarea cu strictețe, prin orice mijloace de probă, a eventualelor discordanțe dintre starea de fapt actuală și cea de drept, prin suprapunerea schiței de carte funciară din anul 1937, singura apreciată de către expert ca fiind corectă, pe planul de situație, analiza acestei suprapuneri cu indicarea consecințelor practice ale diferențelor constatate, precum și a posibilelor cauze ale acestora”.
Cu ocazia rejudecării cauzei după casare instanța de fond va avea în vedere dispozițiile art. 315 din codul de procedură civilă, potrivit cu care „În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului”.
În acest sens, instanța a pus în vedere expertului G. A. să completeze raportul de expertiză efectuat în cauză ținând cont de îndrumările din decizia de casare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit susținerilor reclamanților din cererea de chemare în judecată, pârâții folosesc fără drept o suprafață de aproximativ 45 mp din terenul proprietatea acestora situat în B., .. 2A, înregistrat în CF_ B. sub nr. top 3787/2/2,3787/2/1/1,.
Potrivit extrasului de carte funciară depus de reclamanți la fila 4 din volumul I al prezentului dosar, imobilul teren înscris în CF_ B. este compus din teren neconstruit în suprafață de 393,2 mp, înscris sub nr. top 3787/2/2 și teren în suprafață de 8 mp, înscris sub nr. top 3787/2/1/1.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză reiese că, în urma măsurătorilor efectuate, s-a constatat că există diferențe între suprafața reală atât în ceea ce privește terenul deținut de către reclamanți, cât și în ceea ce privește terenul deținut de către pârâți și, prin urmare.
Potrivit susținerilor expertului din suplimentul la raportul de expertiză tehnică efectuat conform îndrumărilor instanței de recurs și răspunsul la obiecțiunile formulate de către reclamanți – fila 45– abaterile existente pot fi explicate prin diferențele de precizie ale aparaturii de ultimă generație cu care a efectuat măsurătorile, față de instrumentele rudimentare cu care se efectuau aceste măsurători în anul 1937. Un alt motiv al diferențelor constatate între suprafațe și geometria imbilelor, raportând suprafețele din evidența de carte funciară și schița din anul 1937 la suprafețele și geometria imobilelor, îl reprezintă panta mare a terenului. De asemenea, expertul mai arată că pe schița de carte funciară din anul 1937 nu sunt înscrise toate dimensiunile laturilor în metrilineari, situație în care nu se poate trage o concluzie justă privind amplasamentul exact al imobilelor pe baza suprapunerii schiței de carte funciară din anul 1937 cu planul măsurătorilor. Expertul își menține astfel punctul de vedere exprimat în raportul de expertiză efectuat cu ocazia primului ciclu procesual, și anume că surplusul la imobilul proprietatea pârâților nu se regăsește la imobilul proprietate reclamanților.
Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Prin urmare, reclamanții din prezenta acțiune trebuie să facă dovada faptului că sunt proprietarii unui bun care este folosit abuziv de către pârâți. Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat instanței să constate că pârâții folosesc abuziv o suprafață de teren de aproximativ 45 mp din terenul proprietatea lor. Prin urmare, în urma probelor administrate trebuie să reiasă că reclamanții folosesc o suprafață de teren 45 mp mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară, iar pârâții folosesc o suprafață de teren mai mare cu aproximativ 45 mp decât cea înscrisă în cartea funciară.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat cu ocazia rejudecării cauzei după casare reiese că minusul de suprafață constatat la imobilele părților se regăsește la imobilul situat în .. 41A( cu nr. top 3787/2/1/) și la imobilul din .. 4 ( cu nr. top 3725), iar suprafața folosită în plus de la imobilul proprietatea pârâților nu se regăsește la imobilul proprietatea reclamanților. Instanța apreciază că expertul a răspuns, cu ocazia efectuării completării raportului de expertiză după casare, la îndrumările date de instanța de recurs în sensul de a explica cu argumente științifice situație de faptexistentă și cauzele acesteia.
Având în vedere probele administrate în cauză, coroborate cu concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, instanța constată că reclamanții nu au făcut dovada încălcării de către pârâți a dreptului lor de proprietate, astfel cum aceștia au solicitat prin cererea de chemare în judecată.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța apreciază acțiunea reclamanților ca fiind neîntemeiată și, în consecință, urmează a o respinge.
Având în vedere faptul că reclamanții nu au făcut dovada pretențiilor din cererea de chemare în judecată, instanța, în baza dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă, va respinge și cererea acestora de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În baza dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă instanța, reținând culpa procesuală a reclamanților, va obliga pe aceștia la plata către pârâți a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu titlu de onorariu avocațial conform chitanței de la fila 14 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții I. N. și I. O., cu domiciliul ales în B., .. 2A, jud. B. în contradictoriu cu pârâții D. D. S. și D. G. E., cu domiciliul în B., .. 41, ..
Respinge cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamanții la plata către pârâți a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER
C. A. C. M. C. P.
Red.CC/dact.CP/07.06.2013 6 ex
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 09/2013. Judecătoria BRAŞOV | Pretenţii. Sentința nr. 06/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
