Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 148/2014. Judecătoria BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 148/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 24754/197/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3062
ROMÂNIA
JUDEȚUL B.
JUDECATORIA B.
Sentinta civila nr. 148
Ședința Camerei de Consiliu din data de 14.01.2014
Instanța constituită din:
Președinte – A. N. - judecător
Grefier – C. B.
Pe rol se afla soluționarea cauzei civile având ca obiect ”cerere de valoare redusă” formulata de reclamantul, J. B., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul, V. R..
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu se constata lipsa partilor.
Procedura este legal îndeplinită, in conditiile art. 1029 din C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei, după care:
In baza art. 131 alin. 1 raportat la art. 1027 si art. 107 din C.proc.civ., instanta constata ca este competenta general, material si teritorial in solutionarea prezentei cauze deduse judecatii.
Având în vedere ca nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța, în baza art. 255-258 din C.proc.civ., încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisuri, apreciind ca este pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată si o retine spre solutionare.
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată la data de 23.09.2013 pe rolul Judecătoriei B., sub nr._, reclamantul, reclamantul, J. B., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul, V. R., obligarea acestuia la plata urmatoarelor sume: 546 lei reprezentând contravaloare chirie restanta, la care se adauga penalitati de intarziere in cuantum de 1092 de lei, aferente perioadei 05._13, penalitati ce vor curge pana la data achitarii integrale a debitului datorat.
Reclamantul a formulat această solicitare pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă (art. 1025 și următoarele din C.proc.civ.), formularul adecvat fiind completat și transmis pârâtului, care însă nu a remis instanței formularul de răspuns.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că intre parti a intervenit contractul de inchiriere nr. 7602/5.10.2006, avand ca obiect spatii situate in imobilul Policlinica Stomatologica “D. C.”. Potrivit art. IV pct. 4.3 si 4.4 din contract, paratul s-a obligat sa plateasca chiria aferenta spatiilor utilizate, in termen de maximum 5 zile de la expirarea lunii pentru care se datoreaza chiria, in caz contrar reclamantul avand dreptul de a pretinde penalitati de intarziere in cuantum de 0,25% din valoarea chiriei, pe zi de intarziere. Paratul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale cu privire la plata chiriei aferenta perioadei 04._, in cuantum de 546 lei, conform facturilor nr. 184, 231, 276, 324 si 369/2011. Cuantumul penalitatilor de intarziere aferente perioadei mentionate, calculate pana in data de 13.09.2013 este de 1092 de lei.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1025-1032 din C.proc.civ.
Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru in baza art. 30 din o.u.G. nr. 80/2013.
Conform art. 1029 alin 3 din C.proc.civ., după primirea formularului de cerere completat corect, instanța a trimis pârâtului formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă.
Pârâtul, V. R., a depus formularul de răspuns completat corespunzător, si copii de pe înscrisurile de care a inteles să se folosească, prin care a solicitat respingerea cererii formulate de catre reclamant (f. 26-27).
In motivare, s-a aratat reclamantul nu este proprietarul imobilului si nu are dreptul de a pretinde chiria, iar cererea nu se incadreaza in domeniul de aplicare a procedurii cu privire la cererile de valoare redusa, in baza art. 1025 alin. 3 lit. g din C.proc.civ.
In sustinerea apararii, s-au depus la dosar inscrisuri.
Recclamantul, J. B., prin reprezentant legal, a depus la dosar raspuns la intampinare, prin care a aratat ca in data de 24.08.2011 s-au predat de catre reclamant contractele de inchiriere cu destinatia de laborator de tehnica dentara, catre Primaria Mun. B., conform protocolului nr. 8212/24.08.2011 si procesului verbal nr. 8211/24.08.2011. Chiria solicitata este aferenta perioadei in care paratul se afla sub contract de inchiriere cu reclamantul (f. 47).
Instanța, în baza art. 260 din C.proc.civ., a administrat proba cu inscrisuri.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține urmatoarea situatie de fapt:
Din inscrisurile depus la dosar (contract de inchiriere nr. 7602/5.10.2006, f. 14-16, act aditional nr. 2, f. 17-18, facturi, f. 19-21, protocol nr. 8212/24.08.2011 si proces-verbal nr. 8211/24.08.2011, f. 49-50), instanta retine ca intre cele doua parti litigante s-au derulat raporturi specifice contractului de inchiriere in baza carora reclamantul a pus la dispozitia paratului in vederea exploatarii spatiului situat in imobilul situat in Policlinica Stomatologica “D. C.”, debitorului, potrivit art. IV pct. 4.3 si 4.4 din contract incumbandu-i obligatia de achita chiria aferenta spatiilor utilizate, in termen de maximum 5 zile de la expirarea lunii pentru care se datoreaza chiria, in caz contrar reclamantul avand dreptul de a pretinde penalitati de intarziere in cuantum de 0,25% din valoarea chiriei, pe zi de intarziere.
Paratul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale cu privire la plata chiriei aferenta perioadei 04._, in cuantum de 546 lei, conform facturilor nr. 184, 231, 276, 324 si 369/2011 (f. 19-21), aspect necontestat de catre acesta.
Potrivit art. 4.5 din contract, s-au calculate penalitati de intarziere aferente perioadei mentionate in cuantum de 1092 de lei.
Raportat la exceptia prevazuta de art. 1025 alin. 3 lit. g din C.proc.civ., instanta constata ca cererea formulata de reclamant este admisibila.
Potrivit art. 1025 alin. 3 lit. g din C.proc.civ, in materie de imobile, actiunile evaluabile in bani, chiar in limita valorii-prag stabilite de legiuitor, nu pot fi solutionate dupa aceasta procedura, afara doar daca ele privesc sume de bani care devin debite ca efect al derularii contractului de inchiriere a unor astfel de bunuri, exceptie incidenta in cazul de fata. Aceste dispozitii sunt corelate si cu cele ale art. 1034 alin. 2 si 3 din C.proc.civ.
In ceea ce priveste dreptul reclamantului de a pretinde chiria, instanta retine ca acesta, in calitate de locator, a justificat calitatea procesuala activa prin demersul procesual demarat. Astfel, invocand contractul de inchiriere nr. 7602/5.20.2006, reclamantul urmareste obligarea paratului la plata sumelor indicate in cererea de chemare in judecata, generate de neexecutarea obligatiilor contractuale asfel cum au fost asumate de catre parat.
D. fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune, motiv pentru care apararea formulata de parat nu va fi retinuta de catre instanta.
Cu privire la fondul cauzei, instanța constată că pretențiile deduse judecății sunt întemeiate.
In acest sens, instanta constata ca actul juridic in baza caruia s-a nascut raportul juridic dedus judecatii este insusit de catre paratul-debitor prin semnatura
Paratul nu a probat eventuala plată a sumelor restante invocate de reclamant, prin producerea chitanțelor liberatorii corespunzătoare. Deopotriva, nu a opus reclamantului vreo excepție de executare a contractului.
Instanța a acordat valoare probatorie înscrisurilor produse de reclamant, în susținerea pretențiilor sale, atât contractul de inchiriere nr. 7602/5.20.2006 cât și facturile emise in derularea contractului având natura juridică a unor înscrisuri sub semnătură privată, apte a face dovada pretențiilor bănești deduse prezentei judecăți.
Pârâtul nu a tăgăduit existența raportului juridic obligațional stabilit între părți, în sensul art. 1176-1177 C.civ., necontestând conținutul actului juridic constatator al acordului de voință al părților, confirmat prin contractul de inchiriere nr. 7602/5.20.2006.
Așa fiind, opozitia formulata nu poate conduce la concluzia nedatorării sumelor pretinse în cauză. Astfel, existența în sarcina pârâtului a obligației de a plăti contravaloarea serviciilor prestate de creditor este atestată de însuși contractul intervenit între părți. Prin urmare, pârâtul datorează contravaloarea chiriei si a penalitatilor solicitate chiar în puterea contractului.
In drept, instanta retine ca dispozitiile art. 1025 din C.proc.civ. prevad urmatoarele: “Prezentul titlu se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 10.000 de lei la data sesizarii instantei”.
Din continutul acestei reglementari, rezulta ca prima conditie priveste creanta creditorului, a carui obligatie corelativa trebuie sa constea in indatorirea debitorului de a plati o suma de bani.
A doua conditie de admisibilitate a cererii de declansare a procedurii consta in existenta unui inscris prin care se poate face dovada creantei pretinse de catre creditor.
A treia conditie speciala de admisibilitate priveste caracterul lichid si exigibil al creanței.
In acest sens, art. 662 C. proc. civ., defineste creanta certa ca fiind aceea a carei existenta neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu. Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat.
De asemenea, instanta mai retine ca art. 969 din CC prevede: “contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante”. F. de imprejurarea ca, in materia obligatiilor de rezultat-cum este și cazul obligatiei de a plati o sumă de bani-sarcina probei se imparte intre reclamant si parat (astfel incat primul probeaza existenta obligatiei, paratului incumbandu-i sarcina dovedirii indeplinirii acestuia-iar paratul nu a facut nicio proba in acest sens, astfel cum prevede art. 10 din C. proc. civ.), instanta retine ca acesta, desi a beneficiat de serviciul in litigiu, nu a achitat la scadenta contravaloarea integrala a facturilor fiscale emise de reclamant, incalcand astfel obligatia contractuala, respectiv dispozitiile art. 969 CC.
În consecință, instanța apreciază că sunt întrunite în sarcina pârâtului elementele răspunderii contractuale, întrucât acesta a beneficiat de serviciile de transport prestate de societatea creditoare, fără să își onoreze propria obligație corelativă.
F. de considerentele mai sus expuse, instanța apreciaza ca, in speta, reclamantul a facut dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile pe care o are impotriva debitorului, fiind indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii prin care s-a declansat procedura cu privire la cererile de valoare redusa.
Asadar, creditorul prin actele depuse la dosarul cauzeia dovedit ca este titularul unei creante a carei obligatie corelativa consta in indatorirea paratului de a plati o suma de bani, creanta fiind certa (existenta ei rezultand din chiar inscrisul constatator al creanței), lichida (cuantumul ei fiind determinat prin inscrisul ce o constata, respectiv 546 lei reprezentând contravaloare facturi) si exigibila (fata de imprejurarea ca termenul prevazut in favoarea debitorului s-a implinit), cererea de chemare in judecata fiind exercitata in termenul de prescriptie de 3 ani.
Instanța a acordat valoare probatorie înscrisurilor produse de reclamant, în susținerea pretențiilor sale, atât conventiile semnate de parti cât și facturile fiscale subsecvente având natura juridică a unor înscrisuri sub semnătură privată, apte a face dovada pretențiilor bănești deduse prezentei judecăți.
Pârâtul nu a tăgăduit existența raportului juridic obligațional stabilit între părți, necontestând conținutul actului juridic constatator al acordului de voință al părților.
Obligarea pârâtului la plata penalitatilor de intarziere este pe deplin justificată, față de principiul repararii integrale a prejudiciului ocazionat reclamantului, potrivit caruia creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea prejudiciului efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans), raportat si la dispozitiile contractuale, respective art. 4.5 din contract.
In acest sens, instanta are in vedere dispozitiile art. 1082 din C.civ., motiv pentru care il va obliga pe parat la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 1092 de lei, aferente perioadei 05._13 (astfel cum au fost indicate de recalamant in inscrisul aflat la fila 11 din dosar), penalitati ce vor curge pana la data achitarii integrale a debitului datorat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare in judecata formulată de reclamantul, J. B., prin reprezentantl legal, cu sediul in B., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul, V. R., cu domiciliul în B., ., ., jud. B..
Obligă pe pârât la plata sumei de 546 lei reprezentând contravaloare chirie restanta, la care se adauga penalitati de intarziere in cuantum de 1092 de lei, aferente perioadei 05._13, penalitati ce vor curge pana la data achitarii integrale a debitului datorat.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
Dată în camera de consiliu.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. N. C. B.
Red. / Tehno. A.N. /4 ex. / 30.01.2014
← Fond funciar. Sentința nr. 8692/2014. Judecătoria BRAŞOV | Reziliere contract. Sentința nr. 12/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
---|