Obligaţie de a face. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 10224/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința publică de la 19.12.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-E. T.
GREFIER:L. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile de față pentru care dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.11.2014, când s-au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 05.12.2014 și ulterior la data de 12.12.2014 și la data de 19.12.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
INSTANȚA:
Deliberând, constată următoarele :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.05.2012 sub nr. de mai sus, astfel cum aceasta a fost modificată ulterior, reclamanții M. I. și M. M., prin reprezentant convențional avocat Țărcan T. ( cu împuternicire avocațială la fila 7 ), au chemat în judecată pe pârâții V. N. și V. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu aceștia să dispună: ( fila 3 și fila 17-18 raportat la încheierea din data de 27.11.2013, fila 88)
- stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile părților litigante.
- obligarea pârâților de a contribui la îngrădirea proprietății, pe linia de hotar ce se va stabili, cu suportarea cheltuielilor ocazionate în proporție de 50%.
Iar în cazul în care pârâții vor refuza să-și îngrădească proprietatea, instanța să îi autorizeze pe pârâți să efectueze această operațiune, cu suportarea costurilor de către pârâți, inclusiv pentru spațiul dintre casa pârâților și grajdul acestora, în lungime de aproximativ 2,5 m, „ lăsat fără împrejmuire pentru ca animalele și păsările de curte ale acestora să pătrundă pe terenul reclamanților”.
- obligarea pârâților să-și zidească sau obtureze geamurile cu vedere în imobilul reclamanților, întrucât se află la o distanță mai mică de linia de hotar decât prevăd dispozițiile legale.
- obligarea pârâților să-și zidească sau obtureze hornul (coșul) de evacuare în curtea reclamanților a gazelor de la convertorul pe care pârâții îl au.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, s-a arătat că pârâții nu respectă dispozițiile legale cu privire la bună-vecinătate, prin aceea că: nu respectă linia de hotar dintre proprietăți; depozitează materiale parțial pe terenul vecin; animalele (precum porci) și păsările de casă ale acestora în numeroase cazuri pătrund în grădina și terenul proprietatea reclamanților; gazele ce rezultă de la convertorul pe care-1 au sunt evacuate pe proprietatea reclamanților, provocând disconfort și primejduind sănătății; intimitatea imobilului proprietate privată a reclamanților este încălcată prin aceea că pârâții au ferestrele orientate spre proprietatea
Vecină la mai puțin de 50 cm.
S-a mai învederat că pentru a evita neînțelegerile, reclamanții au făcut un gard din plasă de sârmă pentru separarea proprietăților, dar pârâții au lăsat fără împrejmuire o porțiune de cca 2,5 metri din linia de hotar dintre casa și grajdul acestora, pe unde animalele si pasările acestora trec pe proprietatea reclamanților.
S-a mai subliniat că deși au încercat să soluționeze amiabil conflictul, rezultatul a rămas unul negativ, context în care s-a promovat prezenta acțiune.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 560 și art. 561 NCC.
În probațiune, au solicitat înscrisuri, martori, expertiză tehnică, cercetare locală și interogatoriu.
Cererea a fost legal taxată judiciar cu suma de 24 lei taxă judiciară și 0,60 lei timbru judiciar. ( fila 13 și fila 32).
Pârâții V. N. și V. E., prin reprezentant convențional avocat D. N. ( cu împuternicire avocațială la fila 31 ), au formulat întâmpinare, prin care au solicitat: ( fila 34-35 )
- admiterea petitului 1 si 2 ( grănițuirea și cheltuielile grănițuirii ce se vor împărți pe jumătate), având în vedere că între părți au existat neînțelegeri cu privire la delimitarea terenurilor învecinate, sens în care au apreciat că linia de hotar dintre cele doua imobile este pe linia care unește punctele 61-65-78-81, conform planului de amplasament si delimitare fata de terenul învecinat, iar dacă reclamanții apreciază ca linia de hotar dintre imobile este raportată la alte puncte, se impune efectuarea unui raport de expertiză topo.
- respingerea petitului 3 al cererii ( ferestrele), întrucât acestea sunt de aerisire, de lumină, fiind construite la o înălțime care împiedică vederea spre fondul reclamanților.
- respingerea petitului 4 al cererii (coșul de evacuare a gazelor), întrucât acesta este amplasat în mod corect pe teren proprietatea pârâților, gradul de poluare fiind redus de distanța mare față de cele două edificii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 560 NCC, art. 561 NCC, art. 616 NCC.
În probațiune, au solicitat înscrisuri, martori, expertiză tehnică și interogatoriu.
În cursul judecății:
- s-a încuviințat ( fila 41 și fila ) pentru reclamanți proba cu înscrisuri, cu interogatoriu ( administrat la fila 75), cu martori ( în cadrul căreia a fost audiat numitul S. I., cu depoziție la fila 78) și cu expertiză topografică. ( fila 88-89)
- s-a încuviințat ( fila 41 și fila ) pentru pârâți proba cu înscrisuri, cu interogatoriu ( administrat la fila 76), cu martori ( în cadrul căreia a fost audiat numiții Dobrinaș I., cu depoziție la fila 79) și cu expertiză topografică. . ( fila 88-89)
- reclamanții au renunțat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtei V. E., iar pârâții au renunțat la administrarea probei cu interogatoriul reclamantei M. M. și au solicitat înlocuirea martorului B. A. cu un alt martor ( fila 80), fiind ulterior decăzuți din acest drept pentru neindicarea numelui, prenumelui și adresei acestuia. ( fila 82)
- s-a respins ca nerelevantă cauzei proba cu cercetarea locală, solicitată de ambele părți litigante. ( fila 88-89)
- reclamanții și-au suplimentat acțiunea, în sensul că au solicitat introducerea în cauză și a pârâților B. V. și B. A., privitor la petitul de grănițuire ( fila 49-50)
- s-a efectuat expertiza tehnică judiciară topografică, raportul de expertiză întocmit de către expertul G. A. ( pentru care s-a achitat un onorariu final de 2837 lei, potrivit dovezilor de la fila 136, 144-146) și avizat de OCPI B. sub nr. 2156/03.10.2014 ( fila 161-202), regăsindu-se la fila 95-135, astfel cum a fost completat la fila 152-153.
Analizând probatoriul administrat in cauza, instanța retine următoarele:
În fapt, părțile litigante sunt proprietari ai unor fonduri învecinate ( necesitatea stabilirii linei de grănițuire corectă atrăgând în proces și implicarea celorlalți coproprietari - pârâții B.), respectiv:
- reclamanții M., asupra imobilului înscris în CF nr.vechi 5826 S. nr. top. 3588/15/1 și nr.top. 3588/15/2. ( potrivit extrasului de CF de la fila 179-179)
- pârâții V., asupra imobilului înscris în CF nr.vechi 6957A plus 2 S. nr. top. 3588/16/1/1 și nr.top. CF nr.vechi 6957A plus 3 S. nr. top. 3588/16/1/2 (potrivit extrasului de CF de la fila 176-177).
- pârâții B., asupra imobilului înscris în CF nr.vechi 5827 S. nr. top. 3588/16/2 ( potrivit extrasului de CF de la fila 175)
Cu ocazia efectuării măsurătorilor topografice, s-a constatat că în teren există semne de hotar între proprietățile reclamanților și cele a pârâților, constând în gardul de plasă de sârmă montat pe stâlpi metalici ( aflat deja în baza de date grafică a OCPI, sub punctele 37-73-71-74-68-65), dar că linia de graniță între proprietățile părților în litigiu ar trebui să fie reprezentată de dreptele unite de punctele 37-73-71-74-68-E-47, pe care linie de hotar trebuie să se construiască și gardul de separare a proprietăților potrivit schiței propuse în Anexa nr.10 la raport. ( fila 173 rap. la fila 193).
Tot cu aceeași ocazie, expertul topografic a constatat că din construcția „ Ș.” a pârâților V. se vede, în curtea reclamanților, în condițiile în care între fereastra cu geam pe care edificiul o are și linia de graniță distanța este de 1 metru. ( fila 173)
Starea de vecinătate dintre reclamanții M. și pârâții V. au mai născut discuții și sub aspectul animalelor de casă aparținând pârâților care ar ajunge în curtea reclamanților, precum și de hornul de evacuare edificat pe terenul pârâților.
În drept, instanța reține incidența dispozițiilor art. 560 NCC, în temeiul căruia: „proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.”
Textul consacră un drept subiectiv real si o obligație corelativa de a face, ambele cu caracter de reciprocitate – create de vecinătate – în temeiul cărora proprietarul sau orice persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separă fondurile învecinate respective și marcarea acesteia prin semne materiale.
Totodată, instanța mai reține și aplicabilitatea dispozițiilor art. 603 NCC, în conformitate cu care: „ dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor cu privire la protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.”.
Iar în legătură cu acest articol, instanța mai reține și aplicabilitatea prevederilor art. 630 alin.1 NCC, în baza căruia „ dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate, instanța de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum și la restabilirea situației anterioare atunci când acest lucru este posibil”.
Nu în ultimul rând, instanța mai are în vedere că, potrivit art. 615 alin.1 NCC, „ este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond”, în opoziție cu dispozițiile art. 616 NCC, în baza cărora „ dispozițiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-și deschide, fără limită de distanță, ferestre de lumină, dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.”.
Concret:
Sub aspectul petitului de grănițuire și al obligației de îngrădire a proprietăților:
Dată fiind tehnicitatea problemei deduse judecății, instanța va da eficiență juridică aspectelor reținute în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, în care expertul topograf a apreciat că linia de graniță între proprietățile părților în litigiu ar trebui să fie reprezentată de dreptele unite de punctele 37-73-71-74-68-E-47, pe care linie de hotar trebuie să se construiască și gardul de separare a proprietăților potrivit schiței propuse în Anexa nr.10 la raport. ( fila 173 rap. la fila 193).
Așadar, instanța nu va da eficiență juridică variantei propuse de pârâții V., prin răspunsul expertului la obiecțiuni ( fila 152-153), față de împrejurarea că propunerea de stabilire a linei de hotar se realizează în raport de alte criterii decât actele de Carte Funciară, ceea ce contravine esenței acțiunii de grănițuire, de stabilire a unui hotar faptic în funcție de schițele de amplasament de Carte Funciară.
În schimb, instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamanților M. de obligare a pârâților V. de îngrădire a sectoarelor de teren pe care acesta le deține pe proprietatea sa ( între casă și grajd), în condițiile în care:
- acest segment nu constituie linie de graniță cu un vecin ( pentru a atrage obligația de grănițuire prevăzută de art. 560 NCC), proprietarul ( în speță, V.) având dreptul de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege” ( potrivit art. 555 NCC).
- din nicio probă certă nu a rezultat că animalele domestice ale pârâților V. ar ajunge pe proprietatea reclamanților, singurul martor propus în probațiune susținând contrariul (S. I., cu depoziție la fila 78).
- tocmai obligația de îngrădire a proprietăților, ca urmare a admiterii petitului de grănițuire, va înlătura, de la sine, presupusul inconvenient al migrării animalelor de pe un teren pe altul vecin.
Sub aspectul petitului privind vederea asupra proprietății vecinului:
Instanța constată că pârâții V. nu au făcut dovada, potrivit celor susținute prin întâmpinare, a faptului că fereastra care dă spre imobilul reclamanților M. este una „ de lumină”, pentru a atrage incidența dispozițiilor art. 616 NCC.
Dimpotrivă, instanța reține ceea ce expertul topograf a constatat nemijlocit, anume că edificiul „ Ș.” ridicat pe terenul pârâților V., este prevăzut cu o fereastră de geam, prin care se vede în curtea reclamanților ( fila 173 ), distanța dintre fereastră și linia de hotar fiind de 1 metru, așadar la o distanță sub limita legală impusă de art. 615 alin.1 NCC.
În consecință, instanța va dispune obligarea pârâții V. să echipeze fereastra prevăzută la construcția „Ș.” de pe proprietatea acestora, astfel încât aceasta să nu mai permită vederea în curtea reclamanților.
Sub aspectul petitului depășirii inconvenientelor normale ale vecinătății:
Instanța urmează a respinge un atare petit, întrucât apreciază că reclamanții nu au făcut dovada certă a faptului că hornul (coșul) de evacuare a gazelor de la convertorul pârâților V. le-ar afecta sănătatea și ar crea disconfort, dimpotrivă:
- însuși reclamantul a recunoscut, la interogatoriu, că doar : „ mă poluează uneori, constând în miros tipic de fum și gaze” ( fila 76, răspuns la întrebarea nr. 6)
- martorii vecini au prezentat puncte de vedere diferite, dar nu „alarmante” ca și gravitate, concret: martorul S. I. a arătat că turnul de evacuare nu provine de la o centrală termică, ci de la o sobă cu lemne din garaj ( fila 78), iar martorul Dobrinaș I. a arătat că pârâții V. au un convector care emite gaz, dar că nu se poate vorbi efectiv de fum ( fila 79).
- simplele fotografii extrajudiciare, din care rezultă clar evacuarea unor aburi din coș, nu pot conduce, în sine, la alte concluzii relevante privind gradul de periculozitate al acelor aburi ( toxicitate, etc..).
Totodată, instanța reține că deși cu ocazia cuvântului în dezbateri s-a susținut că hornul a fost desființat, rămânând fără obiect petitul, această afirmație a fost susținută doar de o parte litigantă, nefiind însoțită de alte dovezi, context în care instanța va proceda, potrivit considerentelor reținute anterior, la judecarea pe fond a acestui petit.
În final, sub aspectul cheltuielilor de judecată:
Instanța reține că ambele părți litigante au suportat costuri judiciare în cauză, respectiv:
- reclamanții: 24 lei taxă judiciară, 0,60 lei timbru judiciar ( fila 13 și fila 32), 1418,5 lei onorariu expertiză ( fila 145-146)
- pârâții V.: 1418,5 lei onorariu expertiză ( fila 145-146) și 1000 lei onorariu avocațial ( fila 204).
Cu ocazia cuvântului în dezbateri, reclamanții au solicitat compensarea în integralitate a cheltuielilor de judecată, iar pârâții au solicitat recuperarea acestora.
Instanța, față de faptul că stabilirea liniei reale de hotar este în interesul ambelor părți litigante, în acțiunea în grănițuire părțile având o dublă calitate de reclamant-pârât, va dispune compensarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art.276 C. 1865, până la concurența sumei de 1443,1 lei.
Totodată, față de împrejurarea că atât reclamanții, cât și pârâții sunt în culpă procesuală față de soluția ce se va pronunța asupra petitelor de vederea asupra proprietății vecinului (vinovați pârâții) și de depășire a inconvenientelor normale ale vecinătății ( vinovați reclamanții), instanța constată că aceste culpe sunt sensibil egale, urmând a se respinge așadar restul cheltuielilor de judecată solicitate de pârâții V..
Sens în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții M. I. și M. M., prin reprezentant convențional avocat Țărcan T., ambii cu dom. în com.S., ..695, jud.B., în contradictoriu cu pârâții V. N. și V. E., prin reprezentant convențional avocat D. N., ambii cu dom. procesual ales în mun.B., ..43, cam.212, jud.B. și cu pârâții B. V. și B. A., ambii cu dom. în com.S., ..696, jud.B..
Stabilește linia de hotar între proprietățile părților litigante conform aliniamentului 37-73-71-74-68-E-47, indicat în Anexa nr.10 din raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert G. A., avizat de OCPI B. sub nr. 2156/03.10.2014, raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească ( fila 161-202).
Obligă pe reclamanții M. I. și M. M. și pe pârâții V. N. și V. E. la îngrădirea proprietăților, pe linia de hotar reprezentată de aliniament 37-73-71-74-68-E-47, indicat în Anexa nr.10 din raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert G. A., suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea. În caz de refuz din partea pârâților V., operațiunile de îngrădire urmează a fi efectuate de reclamanți, pe cheltuiala pârâților.
Obligă pe pârâții V. să echipeze fereastra prevăzută la construcția „Ș.” de pe proprietatea acestora, astfel încât aceasta să nu mai permită vederea în curtea reclamanților.
Respinge ca neîntemeiate celelalte petite.
Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți, până la concurența sumei de 1443,1 lei.
Respinge ca neîntemeiate restul cheltuielilor de judecată solicitate de pârâții V..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, data de 19.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A.-E. T. L. T.
Red. A.E.T.- 19.01.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria BRAŞOV | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
