Obligaţie de a face. Sentința nr. 5391/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5391/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 27430/197/2012
ROMANIA
JUDECATORIA B.
JUDETUL BRASOV
DOSAR Civil nr._ /197 /2012
SENTINȚA CIVILĂ NR.5391
Ședința publică din data de 29.04.2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. S.
Grefier: D. C.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea hotărârii privind pe reclamanta . pârâtei A. N., P. DIRECTIA JUDETEANA BRASOV,având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 24.03.2014 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 31.03.2014, 08.04.2014, 15.04.2014,25.04.2014, 29.04.2014.
JUDECATORIA
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /07.11.2012 reclamanta . solicitat în contradictoriu cu pârâta A. N., P. DIRECTIA JUDETEANA BRASOV să fie obligată pârâta la preluarea documentelor aparținând Corpului de Pază Militarizată a județului B., aflate în deținerea reclamantei.
În motivarea cererii s-a arătat că prin împrejurări necunoscute în anul 1989 reclamanta a intrat în posesia unei părți din înscrisurile aparținând personalului angajat al Corpului de Pază Militarizată a județului B.; că până în prezent reclamanta a asigurat spațiul necesar pentru depozitarea înscrisurilor ; că a solicitat pârâtei preluarea acestor înscrisuri însă au fost refuzați ; că foști angajați ai Corpului de Pază Militarizată a județului B. solicită informații, însă reclamanta nu are legitimitate să le furnizeze aceste informații. În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 16/1996.
Cererea a fost timbrată cu 8 lei taxă de timbru.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii. În motivarea întâmpinării a arătat că în exercitarea atribuțiilor conferite de art.5 partea introductivă lil.b) din Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996, cu modificările și completările ulterioare, la data de 14 mai 2012 un reprezentant al Serviciului Județean B. al Arhivelor Naționale -SJAN B.- a desfășurat acțiunea de îndrumare și control la creatorul și deținătorul de documente . planul de control. înregistrat la SJAN B. sub nr._/10.05.2012 a fost comunicat . înregistrat la această societate sub nr. E . potrivit raportului de teren, înregistrat sub nr._/1 5.05.2012 și procesului verbal de control, înregistrat sub nr._/18.05.2012, încheiate în urma acestui control, a rezultat următoarea situație de fapt:
sub aspectul identificării societății controlate aceasta a avut ca denumiri succesive: întreprinderea de A., Canal și gaze B., Exploatarea de Gospodărie Comunală B.; Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală și Locativă a Județului B.; RA C. SA; . controlată deține următoarele fonduri: . documente create de fosta GIGCL; . care a funcționat în perioada 1999-2012 la care . fost acționar majoritar; CORPUL DE PAZĂ MILITARIZATĂ a JUDEȚULUI B. (începând cu anul 1974 Corpul de Pază Militarizată a continuat activitatea fostei Direcții de pază Civilă Contractuală din anul 1967 subordonată Sfatului Popular al Regiunii B.); s-a mai arătat că în raport cu deficiențele constatate au fost stabilite măsuri și termene de realizare a acestora, iar Procesul verbal de control a fost comunicat societății controlate, însă la data de 14.06.2012 reclamanta de față a restituit cu adresa nr. O.I/E/440/12.06.201 2, înregistrată la SJAN B. sub nr._/14.06.2012, planul de control și procesul verbal de control, precizând că nu își angajează răspunderea asupra gestionării unei arhive „ajunse în incinta societății noastre într-o împrejurare atipică, neconformă și aleatorie" și a solicitat preluarea arhivei create de Corpul de Pază Militarizată B. ; că prin adresa nr._/2 7.06.2012, SJAN B. a comunicat reclamantei Nota de constatare nr._/27.06.2012 a rezultatelor controlului efectuat în data de 14.05.2012, arătând reclamantei că măsurile dispuse în urma controlului efectuat au caracter obligatoriu și privesc toate fondurile de arhivă identificate în depozitele acesteia la momentul efectuări i controlului.
În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că din punct de vedere legislativ, cu referire la Corpurile de pază militarizată au fost incidente următoarele acte normative și anume Decretul Consiliului de Stat nr. 231/1974 privind paza bunurilor conform căruia „Paza bunurilor proprietate socialistă se organizează și se execută, în raport de importanta și specificul acestora, prin paza militară, paza militarizată, paza proprie a unităților socialiste de stal și obștești și paza obștească" (art.l alin. 1) „Paza militarizată se efectuează de către corpuri de pază, înființate de consiliile populare județene și al municipiului București, și se execută la obiectivele stabilite de către comitetele executive ale acestora, împreună cu organele centrale interesate, cu avizul de specialitate al Ministerului de Interne"(art. 11 alin.(2) ; „Corpul de pază militarizată are personalitate juridică, se organizează și funcționează pe principiul gestiunii economice, potrivit normelor legale privind întreprinderile de stat și prevederile Regulamentului corpului de paza militarizată, aprobai prin hotărâre a Consiliului de Miniștri" (art. 1 2 alin.l) ; s-a mai arătat că Regulamentul corpului de pază militarizată, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1 649/1974 prevede că „Paza obiectivelor importante pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, tehnică, cultură și artă, stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București împreună cu organele centrale interesate, cu avizul de specialitate al Ministerului de Interne, se asigură prin pază militarizată" (art. 1 ); că „Paza militarizată se execută de către corpuri de pază, detașamente și grupe de pază independente, denumite în prezentul regulament unități de pază militarizată" (art.2);că unitățile de pază militarizată se înființează, prin hotărâre de către consiliile populare județene și al municipiului București" (ari.3); că „unitățile de pază militarizată se subordonează comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, iar în ceea ce privește îndeplinirea misiunilor de pază, și organului Ministerului de Interne, care efectuează instruirea, îndrumarea și controlul de specialitate al personalului de pază" (art.4) ; potrivit Conform D.C.S. nr.477/1983 privind paza bunurilor" „Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor lua masuri ca la data intrării în vigoare a prezentului decret corpurile de pază militarizată să-si înceteze activitatea"(ar.5 1 alin. 1); „Modul de predare și preluare a posturilor și a fondului de retribuire aferent, precum și masurile care urmează a fi luate în legătură cu desființarea corpurilor de pază militarizată sunt cele prevăzute în anexa nr.2** (art.5 1 alin.2), conform căreia (Anexei nr.2 la DCS nr.477/1983 privind „Măsuri ce urmează a fi luate în urma desființării corpurilor de pază militarizată") la punctul l se prevedea că „Activul și pasivul corpurilor de pază militarizată va fi preluat conform bilanțului contabil încheiat la data încetării activității acestor unități de grupurile sau întreprinderile de gospodărie comunală si locativă, pe baza deciziei comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București" .
Pârâta a mai arătat că, din punct de vedere al legislației arhivistice incidente, la data încetării activității corpurilor de pază militarizată, era în vigoare D.C.S. nr.472/1971 privind Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste România"", modificat prin D.C.S. nr.206/1974; că Anexa nr.2 a fost declasificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1608/2009 privind declasificarea unor decrete ale Consiliului de Stat adoptate în perioada 1953-1989 și a unor decrete prezidențiale adoptate în perioada 1974-1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.12 din 8 ianuarie 2010, iar potrivit precizărilor cuprinse în articolul unic, alin.(l) „Decretele Consiliului de Stat și decretele prezidențiale declasificate se păstrează și pot fi consultate la A. Naționale. Existența unui număr mare de file și schițe constituie impedimente de natură tehnico-redacționalâ, care fac imposibilă publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I." Potrivit art.l din actul normativ sus indicat „Documentele create în decursul vremii de organele de stat, de alte organizații socialiste, de alte organizații socialiste, de celelalte organizații sau de persoanele fizice care au îndeplinit funcții sau misiuni de răspundere în stat sau au avut un rol deosebit în viata politică,sociala, economica, științifică, culturală sau artistica a țării,constituie izvor de cunoaștere a istoriei patriei, a dezvoltării politice, economice, sociale și culturale a țării, a luptei poporului român pentru cucerirea și apărarea libertății naționale și sociale, a eforturilor depuse pentru edificarea societății socialiste. Aceste documente, oricare ar fi deținătorul lor, sunt bunuri de interes național cărora statul le acordă, în condițiile prezentului decret, protecție specială și alcătuiesc Fondul Arh ivi st ic Național al Republicii Socialiste România "(art.l). Potrivit art.2 din menționatul act normativ „P. documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național, în sensul prezentului decret, se înțeleg: acte, corespondența oficialăși particulară, memorii, manuscrise ale lucrărilor științifice, literare și artistice, planuri, hărți, f i 1 m e, diapozitive, plăci f o t o g r a f i c e, f o t o g r a f i i, înregistrări fonice și video, jurnale, chemări, proclamații, afișe, schițe, desene, tot felul de proiecte, stampe, sigilii, ștampile și alte asemenea documente cu caracter istoric sau documentar", acte care de depuneau la Direcția generală a Arhivelor Stalului sau la filialele sale conform art. 8 și anume: - documentele scrise, tipărite, fotografice, sigiliile și ștampilele după 30 de ani de la crearea lor, în cazul organizațiilor socialiste și celorlalte organizații centrale și după 20 de ani în cazul celorlalte organizații;
documentele fotografice, după 15 ani de la crearea lor; actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor".
S-a mai arătat că, potrivit art. 33 din D.C.S. nr.472/1971 privind Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste România"" modif. „Organizațiile socialiste și celelalte organizații sunt obligate să elibereze certificate, copii și extrase de pe documentele pe care le dețin, chiar dacă nu au trecut 3 0 de ani de la întocmirea acestora, în cazul când documentele se referă la situații și drepturi privind pe solicitant, cum sunt vechimea în muncă, studii, drepturi patrimoniale și altele asemenea" ; s-a mai arătat că D.C.S. nr.472/1 971 a fost abrogat prin Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 (art.38).
În ceea ce privește Legea nr. 16/1996 conform art.3 administrarea, supravegherea și protecția specială a Fondului Arhivistic Național al României se realizează de către A. Naționale, iar în art. 2 legea ce se înțelege prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, iar în litera și spiritul actului normativ invocat mai sus, documentele care aparțin Fondului Arhivistic Național al României sunt cele cu valoare istorică și nu documentele cu valoare practică ; că Statele de plată nu au făcut și nu fac parte din Fondul Arhivistic Național al României și, prin urmare, nu au constituit nici obiectul preluărilor de către A. Naționale; că documentele cu valoare practică (state de plată, dosare personale, cărți de muncă etc. ), se păstrau la instituția creatoare respectivă, astfel în acest sens, art. 1 6 din Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996 prevede că „Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor, vor fi păstrate de către creatorii și deținătorii de documente" .
S-a mai arătat că Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, de la adoptare și până în prezent, cu r e f e r i r e la obiectul prezentului litigiu, a suferii două m o d i f i c ă r i, astfel art. 18 din legea sus menționată, în forma sa inițială, avea următorul conținut: „In cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de un altul, documentele cu valoare istorică, în sensul ari.2 din prezenta lege, vor fi preluate de către A. Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale, iar cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor vor fi depuse la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau la direcțiile județene ale acestuia".
P. Legea nr. 358/2002, art.18 din Legea nr.16/1996 a fost modificat, având următorul conținut: „In cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul art.2, vor fi preluate de către A. Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale, iar cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de casele județene de pensii sau ale sectoarelor municipiului București, după caz."
Art.18 din Legea nr. 16/1996, în forma dată de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.39/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 5 iunie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.474/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 2 1 decembrie 2006, are următorul conținut: „(1) In cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art.2, cât și cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de A. Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale (2) Documentele cu valoare practică prevăzute la alin.(l) se preiau după înființarea în cadrul Arhivelor Naționale și al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale a unor structuri specializate, cu asigurarea, în condițiile legii, a resurselor umane și logistico-financiare necesare. Documentele cu valoare practică, în ba/a cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul public de pensii, aflate la casele teritoriale de pensii, se preiau, în condițiile alin.(2), pe bază de inventar și proces-verbal de predare-preluare întocmite potrivit modelelor prevăzute în anexele nr.2 și 3.
( 3) Asigurarea structurilor specializate prevăzute la alin.(2) se realizează cu încadrarea în numărul de posturi și credite bugetare aprobate Ministerului Administrației și Internelor, prin legile bugetare anuale."
Pârâta a mai arătat că legea dispune numai pentru viitor, ca atare în speță, nu este aplicabilă excepția retroactivității legii civile noi (respectiv Legea n r. 16/1996) - care înseamnă aplicarea legii civile noi la situații juridice anterioare adoptării ei - întrucât această excepție își poate găsi aplicarea numai dacă este consacrată expres în legea nouă, ci este aplicabilă regula potrivit căreia o situație juridică produce efectele care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei, regulă cristalizată în adagiul tempus regit actum ; că principiul aplicării imediate a legii civile, astfe1 cum a fost el conturat în doctrină și în practica judiciară, reprezintă regula potrivit căreia, de îndată ce a fost adoptată, legea nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după ., iar nu tuturor pricinilor cu care au fost investite instanțele judecătorești după . legii noi. S-a mai arătat că în speță, la data desființării creatorului de documente - CORPUL DE PAZĂ MILITARIZATĂ a JUDEȚULUI B. - era în vigoare D.C.S. nr.472/1971 privind Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste România. Niciun text din menționatul act normativ nu instituia obligația Arhivelor Statului de a prelua alte documente decât cele care făceau parte din Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste România ;că reclamanta este continuator al activității și actualul deținător al patrimoniului Grupului întreprinderilor de Gospodărie Comunală și Locativă a județului B., iar existența în depozitele reclamantei a documentelor create de Corpul de Pază Militarizată a județului B. este legală și justificată, întrucât, potrivit pct.l din Anexa nr.2 la DCS nr.477/1983, în urma desființării corpurilor de pază militarizată, activul și pasivul acestora a fost preluat „de grupurile sau întreprinderile de gospodărie comunală și locativă", în speță de Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală și Locativă a județului B., al cărui succesor este reclamanta; că Legea 16/1996 nu este incidentă în cauză întrucât Corpul de Pază Militarizată a județului B. s-a desființat anterior adoptării Legii n r. 16/1996, iar reclamanta în calitate de creatoare și deținătoare de documente, reclamanta răspunde de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor Legii nr.16/1996.
În probațiune părțile au depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanta are în posesie o parte din arhiva fostului Corp de Pază Militarizată a Județului B., care a fost constituit în baza Decretul Consiliului de Stat nr. 231/1974 privind paza bunurilor. În anul 1983, în baza Decretul Consiliului de Stat nr.477/1983 s-a stabilit că aceste entități –deci și Corpul de Pază Militarizată a Județului B. - își încetează activitatea în baza măsurilor luate de fostele Comitete executive ale consiliilor populare județene iar ,ca urmare a desființării lor, activul și pasivul corpurilor de pază militarizată va fi preluat conform bilanțului contabil încheiat la data încetării activității acestor unități de grupurile sau întreprinderile de gospodărie comunală si locativă, pe baza deciziei comitetului executiv al consiliului popular județean, astfel cum se prevedea în Anexa 2 la DCS nr. 477/1983. Aceasta a fost maniera în care arhiva a ajuns la fosta intreprindere de gospodărie comunală si locativă, care la B. se numea Grupul Intreprinderilor de Gospodărie Comunală și Locativă B. . În 1990, prin Decizia nr. 385/13.12.1990 fostul GIGCL se desființează, activitățile desfășurate de acesta fiind preluate de regiile autonome și societățile comerciale înființate, printre care și reclamanta. În opinia instanței, în lipsa unor procese verbale de predare primire a documentelor aparținând fostului Corp Militarizat de Pază între Consiliul Județean B. și reclamantă, încheiate în 1990, după constituirea reclamantei nu se poate considera că documentele în litigiu au ajuns la reclamantă de la Consiliul Județean B., ci acestea se aflau în arhiva fostului GIGCL, iar după desființarea acestuia au rămas în arhiva reclamantei.
La data de 12.04.2012 reclamanta a solicitat pârâtei să preia o parte din înscrisurile aparținând personalului angajat al fostului Corpul de Pază Militarizată a Județului B., adică arhiva ce o deținea reclamanta, astfel cum reiese din adresa nr. 270 ( f 5) .
Pârâta, prin adresa nr._/16.05.2012 ( f 7-8) răspunde solicitării reclamantei în sensul că nu se pot prelua respectivele documente, întrucât nu s-a înființat, în cadrul pârâtei, compartimentul prevăzut în art. 18 din Legea nr. 16/1996 ca și structură specializată întrucât nu s-au deținut resurse .
Din Raportul de teren realizat de pârâtă cu ocazia controlului de fond la reclamantă ( f 30) reiese că arhiva Corpului de Pază Militarizată a Județului B. cuprinde dosare de personal legate cronologic, ordonate pe ani, cu opis al angajaților pe perioada 1971,1972,1977-1984, urmând a fi opisate cele din anii 1966-1967, lipsind perioada 1968-1970 . De asemenea, arhiva mai cuprinde state de plată, concedii medicale ,pontaje și alte documente de personal . Din același Raport mai reiese că, în ultimii ani au existat mai multe solicitări de eliberări de adeverințe de către foștii angajați ai Corpului de Pază Militarizată a Județului B., de către reclamantă, însă în anul 2012 Casa de Pensii B. a refuzat recunoașterea respectivelor adeverințe motivat de faptul că reclamanta nu a dovedit legitimitatea eliberării lor.
Instanța reține că la data desființării creatorului de documente, în anul 1984 –aspect care reiese din Procesul verbal de control nr._/18.05.2012 întocmit de intimată (f 31-34) la controlul de fond efectuat la reclamantă, conform căruia s-au găsit documente aparținând Corpului de Pază Militarizat „ ani extremi 1967-1984-, după adoptarea Decretului Consiliului de Stat nr. 477/1983, era în vigoare Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Național al RSR.
Potrivit art. 1 din acest act normativ „ Documentele create în decursul vremii de organele de stat, de alte organizații socialiste, de celelalte organizații sau de persoanele fizice care au îndeplinit funcții sau misiuni de răspundere în stat sau au avut un rol deosebit în viața politica, socială, economică, științifică, culturală sau artistică a țării, constituie izvor de cunoaștere a istoriei patriei, a dezvoltării politice, economice, sociale și culturale a țării, a luptei poporului român pentru cucerirea și apărarea libertății naționale și sociale, a eforturilor depuse pentru edificarea societății socialiste. Aceste documente, oricare ar fi deținătorul lor, sunt bunuri de interes național cărora statul le acordă, în condițiile prezentului decret, protecție specială și alcătuiesc Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste România.”
Conform art. 18 din Decretul nr. 472/1971 „ Organizațiile socialiste și celelalte organizații vor depune, după caz, la Direcția generala a Arhivelor Statului sau la filialele sale documentele scrise, tipărite, fotografice, sigiliile și ștampilele prevăzute la art. 2 al prezentului decret, rămase după selecționare, după cum urmează:
- documentele scrise, tipărite, sigiliile și ștampilele, după 30 de ani de la crearea lor, în cazul organizațiilor socialiste și celorlalte organizații centrale și după 20 de ani în cazul celorlalte organizații;
- documentele fotografice, după 15 ani de la crearea lor;
- actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor”, iar conform art. 32 alin. 1 Decretul nr. 472/1971 „ Organizațiile socialiste și celelalte organizații sunt obligate sa elibereze certificate, copii și extrase de pe documentele pe care le dețin, chiar dacă nu au trecut 30 de ani de la întocmirea acestora, în cazul când documentele se referă la situații și drepturi privind pe solicitant, cum sunt vechimea în munca, studii, drepturi patrimoniale și altele asemenea.”
P. acte cu caracter documentar se înțelege, conform definițiilor din DEX, acte cu valoare de document, scriere ce înfățișează fapte reale care se bazează pe documente Decretul nr. 472/1971 necuprinzând clasificarea documentelor în documente cu valoare istorică și cu valoare practică astfel cum apar în Legea nr. 16/1996.
Deși pârâta a susținut că în cauza dedusă judecății nu se aplică Legea nr. 16/1996, ci Decretul nr. 472/1971, instanța reține că în cauză nu se poate aplica decretul, care în prezent este abrogat, cu atât mai mult cu cât cei 30 de ani de la data creării primului document arhivat -1967, astfel cum apare în Procesul verbal de control nr._/18.05.2012- s-au împlinit în 1997, iar pentru ultimul document în 2004, motiv pentru care instanța reține incidența dispozițiilor Legii nr. 16/1996 în forma în vigoare la data formulării solicitării reclamantei către pârâtă privind predarea arhivei Corpului Militarizat când trebuia verificat cine avea obligația de preluare a acelor documente, adică în forma fără ultima modificare dispusă prin Legea nr. 138/07.05.2013 .
Potrivit art. 18 din Legea nr. 16/1996 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 358/2002, OUG nr. 39/2006 aprobată prin Legea nr. 474/2006 și prin Legea nr. 329/2009, adică legea în forma în vigoare la data formulării cererii reclamantei către pârâtă în vederea preluării arhivei Corpului de Pază Militarizată a Județului B., precum și la data formulării prezentei cereri „ În cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art. 2, cât și cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de A. Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale.
Documentele cu valoare practică prevăzute la alin. 1 se preiau după înființarea în cadrul Arhivelor Naționale și al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale a unor structuri specializate, cu asigurarea, în condițiile legii, a resurselor umane și logistico-financiare necesare.
Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul public de pensii, aflate la casele teritoriale de pensii, se preiau, în condițiile alin. 2, pe bază de inventar și proces-verbal de predare-preluare, întocmite potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 2 și 3.
Asigurarea structurilor specializate prevăzute la alin. 2 se realizează cu încadrarea în numărul de posturi și credite bugetare aprobate Ministerului Administrației și Internelor, prin legile bugetare anuale.”
Față de cele de mai sus, instanța reține că pârâta este aceea care trebuia să preia documentele aparținând fostului Corpul de Pază Militarizată a Județului B. întrucât la data la care reclamanta s-a sesizat că deține o arhivă veche și cu privire la care nu a fost creator de documente, trecuseră mai bine de 30 de ani de la data emiterii actelor, astfel că acestea trebuiau arhivate, conform art. 13 din Legea nr. 16/1996, iar cea care la data sesizării era competentă legal a le primi a fost pârâta. Obligația de predare a documentelor de către reclamantă s-a născut la data împlinirii termenului de 30 de ani de la crearea documentelor, însă obligația de primire (și implicit organul abilitat să le primească ) aparține persoanei abilitate legal a primi actele la data efectivă a formulării cererii de predare preluare a actelor.
Faptul că nu există și nu a existat structura de specialitate din lipsă de fonduri, nu poate schimba faptul că pârâta ar fi trebuit să preia acele documente, astfel încât foștii angajați ai entității desființate să nu fie prejudiciați în raporturile lor cu Casa de Pensii B..
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta să preia documentele aparținând fostului Corpul de Pază Militarizată a Județului B. aflate în deținerea reclamantei, care le va preda pârâtei cu respectarea dispozițiilor legale și va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta . sediul în B., .. 13, împotriva pârâtei A. NAȚIONALE prin Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale cu sediul în B., .. 34, jud. B. și în consecință:
Obligă pârâta să preia documentele aparținând fostului Corpul de Pază Militarizată a Județului B. aflate în deținerea reclamantei .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. S. D. C.
Red./Dact . LS-29.04.2014
4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 22/2014. Judecătoria BRAŞOV | Evacuare. Sentința nr. 4492/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
