Pretenţii. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 23933/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 17.10.2014
Instanța compusă din:
Președinte – M. S. – judecător
Grefier - M. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în ședința publică din data de 03.10.2014, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta încheiere, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei în mod succesiv pentru datele de 10.10.2014 și 17.10.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată la data de 28.09.2012 pe rolul acestei instanțe, sub nr. de mai sus, reclamanții K. H. Luise și K. J. au formulat în contradictoriu cu pârâții S. Român, Mun. B., Soianovici M. și S. A., o cerere prin care au solicitat instanței:
- să dispună anularea actului de dezmembrare a imobilului situat în B., .. 61, teren de 874 mp, înscris inițial în CF nr._ B., nr. topo 2357/1/1/2/b – act înscris în CF sub nr._/04.08.2009 și prin care terenul mai sus descris a fost dezmembrat în două noi loturi, respectiv lotul 1 cu nr. top.2357/1/1/2/b/1 în suprafață de 615 mp având ca proprietari pe S. M. și S. A. și lotul 2 cu nr. top. 2357/1/1/2/b/2 în suprafață de 259 mp, proprietar S. Român
- să dispună anularea contractului de schimb imobiliar, act CF nr._/ 11.09.2009, intervenit între Mun. B. și pârâții S. M. și S. A.,
- să radieze din evidențele CF cele două acte,
- să dispună intabularea în evidențele CF dreptul de proprietate al reclamanților în temeiul sentinței civile nr._/16.11.2009, pronunțată de Judecătoria B.,
iar, în subsidiar,
- obligarea pârâților S. Român și UAT B. la plata daunelor echivalente terenului în suprafață de 874 mp.
În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că terenul deținut de aceștia a trecut în proprietatea statului prin Decretul 223/1974 iar în urma promovării unei acțiuni în revendicare, au obținut o sentința civilă nr._/16.11.2009, prin care li se recunoștea dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de 874 mp. Pe parcursul acestui proces, Primăria B. a comunicat că nu a existat nicio notificare pe Legea nr. 10/2001 și că proprietar este S. Român. Ulterior, însă, Primăria B., fără a avea calitatea de proprietar, a dezmembrat prin actul de CF nr._/04.08.2009, acest teren în două noi loturi, unul de 615 mp, pe care l-a introdus întru-un schimb imobiliar cu pârâții S. și un altul de 259 mp, care a rămas mai departe în proprietatea Statului. Ca urmare, în momentul când reclamanții au dorit să își intabuleze dreptul de proprietate în temeiul hotărârii judecătorești, li s-a respins cererea prin Încheierea de CF_/15.03.2012, întrucât exista o piedică de carte funciară, constând în aceea că nu se mai regăsea configurația inițială a imobilului cu nr. top. 2357/1/1/2/b.
În drept, reclamanții au invocat disp. art. 480 C.civ. de la 1864. art. 26 alin. (2), art. 34 alin. (1) p. 1 și 35 alin. (1) din Legea nr. 7/1996.
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 3565 lei taxă judiciară.
Pârâtul Municipiul B., prin primar, a formulat întâmpinare (f. 13-14) prin care a solicitat respingerea cererii, arătând, în esență, că terenul a făcut parte din proprietatea privată a UAT B., că Consiliul Local al Mun. B. a hotărât schimbul de terenuri între Mun. B. și S. M. și A., adoptând HCL nr. 397/2009, imobilul teren în suprafață de 874 mp, înscris inițial în CF_ B., sub nr. topo 2357/1/1/2/b, fiind liber de sarcini. S-a arătat că reclamanții nu au indicat ce condiții ale actelor pretins anulabile au fost încălcate, că HCL nr. 397/2009 este un act administrativ în vigoare, că hotărârea civilă invocată nu îi este opozabilă întrucât nu a fost parte în acel dosar, care nici nu a fost notat în CF pentru asigurarea publicității caracterului litigios al dreptului tabular.
În drept, pârâtul a invocat disp. art. 242 alin. (2) C.proc.civ.
Pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B., a formulat întâmpinare (f. 16-18) prin care a invocat excepția lipsei calității Ministerului Finanțelor Publice de reprezentant al Statului Român și excepția lipsei calității procesuale pasive a S. Român, susținând că actele solicitate de reclamanți a fi anulate nu sunt emise de către S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, contractul de schimb imobiliar fiind încheiat între S. Român prin Mun. B. și S. M. și A., iar HCL în cauză a fost emisă de Consiliul Local B.. De asemenea, pârâtul a mai arătat că reclamanții nu au făcut dovada că, în prezent, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice exercită un drept de proprietate publică asupra imobilului în litigiu, singura condiție admisă pentru a se judeca în contradictoriu și cu acest pârât și că, astfel, nu există nici un raport juridic între reclamanți și MFP ca reprezentant al Statului Român.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin precizarea depusă la dosar (f. 67-68), reclamanții au arătat că există o răspundere civilă delictuală a pârâților, întrucât Municipiul B. fără a avea calitate de proprietar tabular a dispus prin contractul de schimb imobiliar de un teren proprietatea Statului Român care la rândul său a preluat fără titlu acest teren.
Prin precizarea depusă la fila 93 din dosar, reclamanții au arătat că renunță la judecarea capătului subsidiar de cerere și au invocat excepția de nelegalitate a actului administrativ HCL B. nr. 397/25.05.2009, solicitând suspendarea cauzei.
Pârâții S. M. și A. au formulat întâmpinare (f. 104-110) prin care au invocat excepția prescripției dreptului de a solicita rectificarea cărții funciare, cu motivarea că sunt dobânditori de bună credință și că în această calitate și-au înscris dreptul de proprietate cu act CF nr._/11.09.2009 iar reclamanții au promovat această acțiune la mai mult de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere în CF. Față de capetele ulterioare de cerere, pârâții au invocat excepția lipsei de interes, întrucât, ca și consecință a prescripției dreptului de a obține rectificarea CF, solicitarea anulării actelor indicate nu va putea produce nicio consecință juridică în privința înscrierii dreptului reclamanților.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea cererii, arătând, în esență, că nu s-a arătat de către reclamanți cauza de anulabilitate a actelor invocate, că sentința civilă invocată în cauză nu le este opozabilă și că litigiul nu a fost notat în CF pentru opozabilitate. Pe de altă parte, schimbul imobiliar a avut loc la data de 11.09.2009 iar sentința prin care reclamanții au dobândit dreptul de proprietate a fost pronunțată abia în data de 16.11.2009. Pârâții au mai susținut că schimbul imobiliar nu a avut loc pentru fraudarea intereselor reclamanților, ci pentru a soluționa pe cale amiabilă o situație litigioasă ivită între pârâți și mun. B..
În ședința publică de la data de 25.10.2013, instanța a sesizat Tribunalul B. pentru soluționarea excepției de nelegalitate invocate de reclamanți și a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea excepției.
Prin sentința civilă nr. 961/CA/14.03.2014 pronunțată de Tribunalul B. a fost respinsă excepția de nelegalitate ca nefondată, însă prin decizia nr. 1513/R/07.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel B., Secția de C. A. și Fiscal a admis recursul și a admis excepția de nelegalitate actului administrativ HCL B. nr. 397/25.05.2009.
Prin încheierea ședinței publice de la data de 19.09.2014, instanța a repus cauza pe rol, a respins excepțiile lipsei calității de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice B. pentru Statului Român și a lipsei calității procesule pasive a Statului Român prin MFP și a unit cu fondul cauzei excepțiile prescripției dreptului de a cere rectificarea Cărții Funciare și a lipsei de interes, invocate de pârâții S. M. și A..
În cursul judecății s-au depus la dosar înscrisuri (f. 20-66, 69-81)
Potrivit art. 137 C.proc.civ., instanța va analiza și se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor procedurale care fac de prisos cercetarea în fond a cauzei.
Asupra excepției prescripției dreptului de a solicita rectificarea Cărții Funciare invocate de către pârâții Stoianocivi M. și A., se rețin următoarele.
Prin acțiunea formulată, la petitul 3, reclamanții au solicitat radierea dreptului de proprietate al pârâților S. M. și A. dobândit prin actul de schimb imobiliar încheiat între aceștia și Municipiul B. și înscrierea în CF a propriului drept dobândit prin sentința civilă nr._/16.11.2009 pronunțată de Judecătoria B., pe motiv că actele juridice care au stat la baza înscrierii în CF a dreptului de proprietate al pârâților, respectiv actul de dezmembrare înscris în CF la data de 04.08.2009 și contractul de schimb înscris la data de 11.09.2009 sunt anulabile, solicitând astfel rectificarea cărții funciare conform dispozițiilor art. 34 alin.1 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.
Conform art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 7/1996 „acțiunea întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul în care dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris”, această prescripție fiind menită să protejeze securitatea raporturilor juridice.
În cauză, prin sentința civilă nr._/16.11.2009 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, s-a constatat că imobilul teren în suprafață de 874.26 mp înscris în CF nr._ B., nr. topo 2357/1/1/2/b proprietatea reclamanților a fost preluat de S. Român fără titlu valabil, s-a dispus rectificarea CF nr._ B. în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român de sub B+3, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului cu titlu de bun propriu în urma încetării comunității de bunuri pentru reclamantă și moștenire pentru reclamant, pârâtul fiind obligat să lase în deplină proprietate și posesie liniștită reclamaților terenul în suprafață de 874,26 mp (f. 48-52). Acest litigiu nu a fost notat în cartea funciară a imobilului.
Anterior pronunțării acestei sentințe, ca urmare a HCL B. nr. 397/25.05.2009, s-a dezmembrat terenul în suprafață de 874.26 mp înscris în CF nr._ B., nr. top. 2357/1/1/2/b, în două loturi noi, cu nr. top. 2357/1/1/2/b/1 în suprafață de 615 mp și nr. top. 2357/1/1/2/b/2 în suprafață de 259 mp, în favoarea Statului Român, noua conformație a imobilului fiind înscrisă în CF la data de 04.08.2009 (f. 215-242).
Apoi, la data de 11.09.2009, prin actul CF nr._, în baza contractului de schimb imobiliar din data de 08.09.2009 încheiat de Municipiul B. și pârâții S. M. și A. în urma aprobării acordate prin HCL B. nr. 397/25.05.2009 (f. 210-212), pârâții și-au intabulat dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. topo 2357/1/1/2/b/1 în suprafață de 615 mp (f. 217).
Din împrejurările menționate, instanța reține că pârâții S. M. și A., bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, sunt dobânditori de bună-credință cu titlu oneros ai terenului cu nr. top. 2357/1/1/2/b/1 în suprafață de 615 mp., reclamanții neindicând probe în sensul reținerii unei rele credințe. Or, potrivit art. 1899 alin. 2 C.civ. buna credință se prezumă. Mai mult, pârâților nu le era opozabilă hotărârea judecătorească pronunțată în favoarea reclamanților, întrucât nu au fost parte în acel proces.
În privința termenului de prescripție prevăzut de art. 36 din Legea nr. 7/1996, se reține că acesta a început să curgă împotriva reclamanților de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se solicită, respectiv data de 11.09.2009. Plecând de la această dată, instanța constată că ultima zi în care reclamanții ar fi putut să exercite acțiunea este 11.09.2012. Cum aceștia au promovat prezenta cerere la data de 27.09.2012 (data poștei), instanța constată că s-a depășit termenul de prescripție de 3 ani și că acțiunea reclamanților de rectificare a înscrierii dreptului de proprietate al pârâților S. M. și A. este prescrisă, excepția invocată urmând să fie admisă.
Având în vedere această concluzie, instanța urmează a analiza și cea de-a doua excepție invocată de pârâții S. M. și A., respectiv excepția lipsei de interes a capetelor de cerere constând în anularea actului de CF de dezmembrare a imobilului în cauză și anularea contractului de schimb imobiliar înscris prin actul CF nr._/11.09.2009, intervenit între mun. B. și pârâții S. M. și A..
Interesul în promovarea unei acțiuni există în măsura în care reclamanții dovedesc obținerea unui folos practic în urma analizării și eventual a admiterii cererii.
În cauză, chiar dacă s-ar constata temeinicia capetelor de cerere indicate mai sus ca urmare a admiterii excepției de nelegalitate a HCL B. nr. 397/25.05.2009, reclamanții nu ar putea obține un folos practic, respectiv nu ar mai putea redobândi dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. top. 2357/1/1/2/b/1 în suprafață de 615 mp înscris în favoarea pârâților S., în urma dezmembrării aprobate prin HCL B. nr. 397/25.05.2009, în condițiile admiterii excepției prescripției acțiunii în rectificare de carte funciară și menținerii, pe cale de consecință, a configurației stabilite prin actul de dezmembrare.
Reclamanții pot însă potrivit Legii nr. 554/2004 să solicite despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ nelegal.
În privința celuilalt lot creat prin dezmembrare, respectiv nr. top. 2357/1/1/2/b/2 în suprafață de 259 mp, se reține că în măsura în care acesta se mai află în proprietatea Statului Român, acest imobil poate fi redobândit de către reclamanți în baza dispozițiilor sentinței civile nr. nr._/16.11.2009 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ și constatărilor din prezenta.
Pentru considerentele prezentate, instanța urmează să admită și excepția lipsei de interes a promovării capetelor 1 și 2 de cerere de către reclamanți, excepție invocată de către pârâții S. M. și A. și, față de caracterul accesoriu al petitului 4 constată că nu se mai impune analizarea acestuia și va respinge cererea de chemare în judecată formulată.
Având în vedere culpa procesuală a reclamanților împotriva cărora s-au admis excepțiile prescripției dreptului la acțiune și a lipsei interesului în promovarea cererilor, și care, deci, au căzut în pretenții, văzând aplicabilitatea dispozițiilor art. 274 alin. (1) C.proc.civ., instanța îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor de judecată către pârâții S. M. și A. în cuantum de 2000 lei, cu titlu de onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului de a solicita rectificarea cărții funciare.
Admite excepția lipsei de interes.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții K. H. Luise și K. J. prin mandatar Johannes Leonhardt, ambii cu domiciliul procesual ales în mun. B., .. 8, ., . avocat O. D.) în contradictoriu cu pârâții S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGRFP B. cu sediul în mun. B., .. 7, jud. B., Municipiul B. prin primar cu sediul în mun. B., ., jud. B. și S. M. și S. A. ambii cu domiciliul procesual ales la sediul S. G. & N. din mun. B., .. 10, ., ., jud. B..
Obligă reclamanții la plata către pârâții S. M. și S. A. a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.10.2014.
P. GREFIER
S. M. C. M.
RED. M.S. 04 Decembrie 2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 26/2014. Judecătoria BRAŞOV | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6148/2014. Judecătoria... → |
|---|
