Grăniţuire. Sentința nr. 2316/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2316/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 2316/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
SENTINȚĂ NR. 2316
Ședința din Camera de Consiliu 03.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M. - judecător
GREFIER: L.-B. G.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect “grănițuire” privind pe reclamanții M. G. și M. G., în contradictoriu cu pârâții A. A. și A. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 03.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17.02.2015, respectiv 03.03.2015, când a dat următoarea hotărâre:
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei de față.
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de 19.01.2012 sub numărul_, reclamanții M. G. și M. G., au chemat în judecată pe pârâții A. A. și A. E., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună stabilirea liniei de hotar între imobilele proprietatea reclamanților situat în B., . înscris în CF_ B., nr. top 6832/33/2 în suprafată de 613 mp și imobilul proprietatea pârâților situat în B., ., înscris în CF_, nr. top_, în suprafață de 319 mp.
Să fie obligați pârâții să ridice acele părți din construcțiile realizate de pârâți în anul 2011 P+M, cu încălcarea prevederilor legale privind servitutea distanței dintre construcții, servitutea de vedere și servitutea picăturii streșinii și să lase în deplină proprietate și posesie porțiunea din imobilul reclamanțililor ocupată abuziv de pârâți.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii civile, reclamanții au arătat că sunt proprietarii tabulari asupra imobilelor situate în B., . înscris în CF_ B., nr. top 6832/33/2 în suprafată de 613 și CF_ B., nr top_/2/2 în suprafață de 160 mp.
Imobilul cu număr top 6832/33/2, înscris în CF_, se învecinează în partea de sud cu imobilul cu număr top_/2/1/2, nr. cadastral_ înscris în CF_ B., imobil aflat în proprietatea pârâților A. A. și E..
Imobilul cu număr top_/2/2 înscris în CF_ B., se învecinează în partea de est cu imobilul cu nr. top_/2/1/2, nr. cadastral_, înscris în CF_ B. proprietatea pârâților A..
Se arată că în anul 2011, pârâții au finalizat ridicarea constructiei P+M pe terenul proprietatea lor, dar cu nerespectarea distanței minime (2 m), obligatorii față de construcția reclamanților, între cele două proprietăți nefiind garduri despărțitoare. Pârâții au profitat de această situație și au construit casa în regim P+M la o distanță de mai puțin de 1 metru față de limita dintre cele două proprietăți, încălcând astfel dispozițiile art. 610 c. civil și art. 612 c. civil, fapt ce impune ca pârâții să-și ridice construcțiile realizate cu încălcarea acestor limite imperative prevăzute de lege.
Se mai arată că pârâții nu au respectat nici obligațiile impuse de Primăria B. prin certificatul de urbanism, eliberat înainte de emiterea autorizației de construire, certificat ce impunea respectarea unei distanțe de 2 m față de limita de proprietate, precum și acordul notarial al vecinilor în cazul în care distanța față de limita de proprietate nu permitea executarea lucrărilor fără afectarea proprietății învecinate. Prin nerespectarea dispozițiilor legale sus menționate, apele provenind din ploi și zăpezi se scurg de pe constructia pârâților direct pe casa reclamanților sporind astfel gradul de umiditate al imobilului, au fost executate goluri în spatele zidului cu rol de ferestre la o distanță mai mică de 19 decimetri față de proprietatea reclamanților.
Întrucât între cele două proprietăți nu există garduri, este foarte posibil ca pârâții să fi ocupat cu construcția lor și parte din terenul reclamanților.
Se mai arată că împotriva pârâților s-a formulat și plângere penală întrucât aceștia au falsificat planul de ridicare topo și astfel prin construcția ridicată sunt aduse grave prejudicii reclamanțior.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 560 c. civil, art. 563 c. civil, 610, 611, 612, 615 cod civil, H.C.L. 871/2009.
În probațiune, s-au depus la dosar înscrisuri, autorizația de construire, certificatul de urbanism, schițele celor două imobile, cărți funciare desfășurate, extrase de cărți funciare, exemplare foto cu cele două imobile, s-a administrat proba cu interogatoriul luat părților, s-a efectuat expertiza topo, s-a efectuat cercetarea locală.
Pârâții A. A. și A. E. au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți, se arată că reclamanții au cumpărat proprietatea în anul 1970, că au construit garduri despărțitoare încă din anul 1970 și ele există și astăzi pe același amplasament. Granița dintre cele două proprietăți este bine stabilită și marcată pe teren cu semne vechi de hotar, fapt pentru care se solicită respingerea petitului.
Cu privire la revendicarea unei suprafețe de teren ocupată se arată că reclamanții nu au arătat ce suprafață revendică întrucât nu li s-a ocupat nici o porțiune din teren, fapt pentru care solicită respingerea și acestui petit.
Cu privire la servitutea distanței dintre construcții, se arată că potrivit autorizației de construire eliberată conform legii 50/1991, distanța minimă dintre construcții este de 1 m, iar acordul notarial al reclamanților pentru eliberarea autorizației de construire nu a fost necesar întrucât realizarea construcției nu afecta proprietatea reclamantilor.
Cât privește servitutea de vedere, se arată că, construcția nu are nicio fereastră, ci are o porțiune de perete realizată din cărămidă Nevada pentru a asigura lumina naturală.
De asemenea, apele pluviale de pe construcția pârâților sunt colecate în canalizarea pârâților.
Față de cele menționate, se solicită respingerea acțiunii.
Analizând materialul probator instanța a reținut că a fost investită cu soluționarea petitelor privind 1). stabilirea liniei de hotar între imobilele –case- proprietatea reclamanților situat în B., . înscris în CF_ B., nr. top 6832/33/2 în suprafață de 613 mp și imobilul proprietatea pârâților situat în B., ., înscris în CF_, nr. top_, în suprafață de 319 mp și,
2) să fie obligați pârâții să ridice acele părți din construcțiile realizate de pârâți în anul 2011 P+M, cu încălcarea prevederilor legale privind servitutea distanței dintre construcții, servitutea de vedere și servitutea picăturii streșinii și să lase în deplină proprietate și posesie porțiunea din imobilul reclamanților ocupată abuziv de pârâți.
În cauză, instanța nu va face aplicarea dispozițiilor noului Cod civil, ci ale vechiului Cod civil, motivat de faptul ca dispozitiile art. 602-625 din Noul Cod Civil, ce reglementează limitele juridice ale dreptului de proprietate privată, nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, așa cum prevăd dispozitiile art. 59 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil.
1. Pentru solutionarea petitului privind stabilirea liniei de hotar între imobilele –case- proprietatea reclamanților situat în B., . înscris în CF_ B., nr. top 6832/33/2 în suprafată de 613 mp și imobilul proprietatea pârâților situat în B., ., înscris în CF_, nr. top_, în suprafață de 319 mp se impune mai întâi prezentarea situației de fapt.
Reclamantii M. G. și M. G. au devenit proprietari pe imobilul casă și teren, compus din 3 camere, baie, hol, bucătărie, situat în B., ., înscris în CF nr._, top 6832/33/2, în anul 1980 prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 5892 din 26 iulie. Casa a fost edificată înainte de anul 1950, în modalitatea descrisă în contractul de vânzare cumpărare, fila 105, vol II dosar, vizat spre neschimbare la 15.01.1951, proprietar la acea vreme fiind Magnea E.. În anul 1960 a fost autorizată demolarea construcției, iar planurile anexă la adresa_/26.09.2012, indică faptul că acea construcție avea regim de P+E. Din cuprinsul actului nr._/08.10.1960 pus la dispoziție de Primăria B. sub numarul_/26.09._ precum și din planurile anexă, rezultă că acea construcție era amplasată la o distanță de 0,84 m față de limita de proprietate și nicidecum la limita de proprietate. A se vedea în acest sens filele 159; 160; 161; 183; 184 vol II dosar. Ulterior, casa a fost refăcută de către bunicul pârâtei A. E. (numitul D.) așa cum a declarat și mama ei în procesul verbal din data de 04.10.2011 și în care arăta că bunicul pârâtei a făcut streașina neexistând alt imobil în spatele casei și în considerarea că era spațiu suficient până la limita de hotar. Din planul vizat spre neschimbare de către Primăria B., prin serviciul de Arhitectură și Sistematizare nr. 292/1980, coroborat cu actul din 1996 rezultă că acea construcție avea și are streșină. Tot la acea vreme s-a întocmit și un plan de situație cu amplasamentul casei pe teren, cu fața principală și laterală a casei precum și o secțiune a-b a constructiei. Din planul de situație nr. 292 din 16.11.1980, scara 1/500, filele 154, 155 vol I și fila 47 vol.II, avizate de Serviciul Ahitectură și Sistematizare se observă ferestrele spre pârâții A. și acoperișul casei reclamanților. În concluzie, la data cumpărării casei de către reclamanți, aceasta prezenta streșina, acoperișul fiind construit în două ape, prezenta un trotuar de garda în forma de fagure, trotuar ce a fost refăcut pe același amplasament și coincide cu cel din anul 1960 conf. actelor anexate la filele 159,160,161 vol II, refăcut la data cumpărării de către numitul C. M. conform înscrisului intitulat ,,DECLARAȚIE,, depus la dosar. Din certificatul de urbanism nr.1419/11.09.2009 solicitat de reclamanți înainte de emiterea autorizației de construire de către pârâtii A., rezultă că se va respecta coeficientul de utilizare teren max. 2 metri. În anul 2011, pârâții A. au construit pe terenul din spatele casei reclamanților, un imobil-casă format din P+M, dar fără a respecta distanța de 2 m dintre zidul casei reclamanților și zidul casei lor, nesocotind și faptul că pe peretele din spatele casei reclamanților sunt amplasate ferestre de iluminat. Din constatările instanței la fața locului distanța dintre zidul casei reclamanților și zidul casei pârâților este de aprox.99-100 cm. Din raportul de expertiză întocmit de expert P. R., distanța dintre ziduri este de 0,80 m. Astfel, streașina casei pârâților a fost amplasată peste casa reclamanților intrând în proprietatea acestora cu 0,41 mp după cum rezultă din raportul de expertiză nr._/2013, expert P. R. M., încălcând limita de proprietate. La stabilirea amplasamentului casei lor, pârâții A. nu au luat în considerare nici trotuarul de gardă, nici streșina casei reclamanților care au constituit puncte de reper pentru a respecta distanța de 2 m între proprietăți. În mod greșit, au considerat că zidul casei reclamanților reprezintă linia de hotar când actele emise de Primărie și menționate mai sus, explică faptul că locuința reclamanților este amplasată la o distanță de 0,84 m față de limita de proprietate. Astfel, prin amplasarea casei la o distanță de 0,80m de casa reclamanților, s-au încălcat dispozițiile Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației. Distanta dintre un imobil pe mai multe nivele și unul doar pe un singur nivel (când e vorba de vecini, bineînțeles) trebuie să fie egală cu înalțimea imobilului mai înalt. Această suprafață este suportată din terenul proprietarului cu imobilul mai înalt.
<(1) amplasarea="" clădirilor="" destinate="" locuințelor="" trebuie="" să="" asigure="" însorirea="" acestora="" pe="" o="" durată="" de="" minimum="" 1½="" ore="" la="" solstițiul="" de="" iarnă,="" a="" încăperilor="" de="" locuit="" din="" clădire=""> din locuințele învecinate.
(2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).
Prin nesocotirea normelor legale sus menționate, reclamanții sunt grav prejudiciați prin lipsirea de lumină naturală, prin umiditatea provenită de la streașina casei pârâților chiar dacă aceasta prezintă opritoare de zăpadă și olane de scurgere a apelor pluviale cât și prin umiditatea de la baza casei, soarele neputând pătrunde pentru a asigura uscarea zidurilor. Aceste nereguli au fost sesizate și de instanța de judecată cu ocazia efectuării cercetării la fața locului. Elocvente sunt și exemplarele foto depuse la dosar și necontestate de pârâți.
Starea de fapt creata de pârâți prin amplasamentul casei cu nerespectarea dispozițiilor legale, au determinat pe reclamanți să solicite instanței grănițuirea, stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți pentru reglementarea situației juridice. Potrivit art. 584 c.civ., orice proprietar poate cere obligarea vecinului său la granițuirea proprietății învecinate cu a sa, urmând ca respectivele cheltuieli să fie suportate deopotrivă de ambele părți. Rezultă deci că grănițuirea este o operatie de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre două proprietăți învecinate ce poate avea loc atunci când nu există linie de hotar prin convenția părților sau prin hotărâre judecătorească. Pentru soluționarea cauzei a fost efectuată expertiza tehnică topo nr._/04.06.2013, întocmită de expert tehnic ing. P. R. și validată de instanță. La întocmirea raportului de expertiză, expertul a avut în vedere cronologic, proiectul casei de la momentul edificării până la starea actuală, amplasamentul acesteia, schițele, modificările acesteia și actele emise de Primărie și menționate mai sus. Atât expertul P. R. M. cât și consilier expert P. V. Garofița au exprimat același punct de vedere prin care au arătat că schița din anul 1951 a fost întocmită fără scară, ea redând doar amplasamentul loturilor rezultate, neputându-se realiza o suprapunere cu situația actuală a terenului. Măsurătorile efectuate pe teren înainte de anul 1980 cu aparatură simplă nu coincid cu cele efectuate în prezent cu aparatură performantă, fapt pentru care acele măsurători sunt anulabile. Acest fapt a fost confirmat și de OCPI prin avizarea documentației tehnice în anul 2011, în care dimensiunile și forma geometrică a terenurilor nu mai sunt aceleași ca în 1960. Distanța de 0,80 m măsurată la scara planului din cuprinsul actului din 1995 coincide cu distanța de 0,84 m din cuprinsul actului_/08.10.1960 pus la dispoziție de Primăria B. sub numărul_/26.09.2012 care indică faptul că existența constructiei din act nu este amplasată pe graniță, ci este retrasă față de aceasta cu distanța de 0,84 m, filele 159, 160,161 vol II. Încercarea pârâților A. precum și a consilierului expert Perlik A. de a explica că linia de hotar îl reprezintă zidul casei reclamanților, și că în functie de acest zid s-a trecut la construirea casei, este de natură a acoperi neregulile săvârșite de pârâți la momentul construirii. Chiar și prin absurd, zidul casei să fi fost linie de hotar, este împotriva legii, ordinii și bunelor moravuri a construi streașina casei peste proprietatea vecinului, încălcându-le dreptul de proprietate și a-i priva de o suprafață de 0,41mp din dreptul lor, dacă avem în vedere și dispozițiile art. 480 c civil conform căreia proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut.
Pentru reglementarea situației juridice se impune stabilirea aliniamentului de hotar dintre terenurile în litigiu la marginea trotuarului de gardă existent pe lângă casa reclamanților spre terenul pârâților, practic pe unde se dispune streașina casei reclamanților M.. Aliniamentul se prezinta la scara 1;200 în Planul de situație ANEXA nr. 19 unde acest aliniament se prezintă cu culoare rosie între punctele 50 coltul casei, 56 limita streașină, 51 limită streașină și 55 colțul casei.
2. Se impune ca pârâții să-și retrângă streașina casei ce este amplasată peste casa reclamanților, instanța obligându-i în acest sens. Reglementat prin Legea 287/2009, Codul Civil în vigoare la 1 octombrie 2011, în capitolul 2 se face referire la distanța legală cerută de anumite construcții, limitele pentru vederea asupra proprietății vecinului și dreptul de trecere. Astfel, proprietarul este obligat să își facă streașina casei în așa fel încât apele provenite de la ploi să nu curgă pe terenul vecinului. Casa pârâților prezintă două burlane de colectare a apelor. Unul curge în canalizarea imobilului pârâților și altul spre curtea reclamanților așa cum se menționează și în procesul verbal de cercetare locală din 29.09.2012.
De la articolul 614 până la 616 se aduc reglementări ce vizează vederea asupra proprietății vecinului. În cazul în care există un zid comun între proprietăți, nu este permis să se facă o fereastră sau o deschidere decât cu acordul părților.
Este obligatoriu să se păstreze o distanță de cel puțin 19 decimetri între terenul vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acesta. Ferestra sau balconul, neparalele cu limita de hotar și orientate spre fondul învecinat sunt interzise, dacă se află la o distanță mai mică de 1 m. Așadar, construcția reclamanților fiind edificată înainte de anul 1950 și prevăzută cu geamuri de iluminat, pârâții aveau obligația ca la momentul construirii casei lor în anul 2011 să respecte distanța de cel putin 19 decimetri față de ferestrele casei reclamanților. În concluzie, pârâții sunt obligați prin prezenta sentință civilă, la retragerea zidului casei lor astfel încât de la aliniamentul de hotar menționat mai sus și descris în raportul de expertiză să se respecte distanța de 19 decimetri pentru asigurarea luminii comform normelor de sănătate publică.
În raport de întregul material probatoriu administrat în cauză, instanța constată întemeiată acțiunea reclamanților urmând a fi admisă așa cum a fost formulată. Reținând culpa procesuală a pârâților, în temeiul art. 274 c. Pr. Civila obligă pârâții la plata cheltuielilor de judecată conform dispozitivului prezentei sentințe civile. Compensează cheltuielile de judecată privind onorariile experților tehnici având în vedere că grănițuirea profită ambelor părți din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantii M. G. și M. G. ambii cu domiciliul în B., . în contradictoriu cu pârâții A. A. și A. E. ambii cu domiciliul în B., . și în consecință.
Stabileste linia de graniță între proprietatea reclamantilor situată în B., . înscris în CF_ B., nr. top 6832/33/2 în suprafată de 613 mp și imobilul proprietatea pârâților situat în B., ., înscris în CF_, nr. top_, în suprafață de 319 mp conform anexei 19 la raportul de expertiză nr._/04.06.2013, întocmită de expert tehnic ing. P. R. M., unde aliniamentul se prezintă cu culoare roșie, între punctele 50 colțul casei, 56 limită streașină, 51 limită streasină și 55 coltul casei.
Obligă pârâții la demolarea zidului din spatele casei și retragerea lui cu 0,60 cm, precum și la demolarea streșinii ce se suprapune peste casa reclamanților.
Obligă pârâții la plata sumei de 980 lei cheltuieli de judecată reprezentând 180 lei taxa de timbru și onorariu avocat 800 lei.
Compensează cheltuielile de judecată privind onorariul expert tehnic.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 03.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. M. L.-B. G.
Red. M.M. / 05.05.2015/6 ex.
Dact. G.L./ 05.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2286/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2253/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
