Pretenţii. Sentința nr. 7579/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7579/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 7579/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
Sentința civilă nr.7579
Ședința publică din 08.07.2014
Instanța constituită din:
Președinte:L. S. -judecător
Grefier: A. I.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea privind soluționarea cererii formulate de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul S. D. & CORSATE prin B. S. E. D. având ca obiect „întoarcere executare silită”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că dezbaterile au avut loc la data de 08.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru termenul din data de 24.06.2015, 30.06.2015, 02.07.2015, 07.07.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub numărul_ /19.08.2014 reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. D. & CORSATE prin B. S. E. D. să fie obligată pârâta să restituie suma de 8571,69 lei reținută de pârâtă, din drepturile care i se cuveneau în conformitate cu titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3367/CA/29.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._ , cu plata de daune interese echivalente cu dobânda de referință a BNR aplicată asupra sumei revendicate, pentru intervalul de timp scurs de la scadență – 21.08.2012- până la data plății efective a debitului. În drept au fost invocate dispozițiile art. 1516 și urm. din Noul cod civil . În motivare s-a arătat în esență la data de 04.07.2012 a fost înregistrată la S. D. & CORSATE cererea în baza căreia s-a deschis dosarul execuțional nr. 474/2012 prin care pârâta s-a angajat să îndeplinească toate procedurile legale pentru executarea titlului reprezentat de sentința civilă nr. 3367/CA/29.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._ , prin care reclamanta urma să încaseze_ lei . Din această sumă încasată în propriile conturi, pârâta conform OP 200/21.08.2012 a transferat către reclamantă numai suma de_,31 lei, reținând pentru sine, în avans suma de 8571,69 lei reprezentând cheltuieli de executare, cheltuieli care, trebuiau recuperate de la debitoarea DGFP B.. Împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare DGFP B. a formulat contestație la executare, iar prin Decizia civilă nr. 576/R/23.05.2013 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._/197/2012 s-a dispus anularea executării silite pornite în dosarul execuțional 472/2012 al S. D. & CORSATE cu privire la suma de 8571,69 lei . Cererea a fot timbrată cu 567,54 lei taxă de timbru. Reclamanta a indicat cuantumul dobânzii legale ( f 35) pe perioada 21.08._14 la suma de 1442,31 lei .
Pârâtul B. D. S. E. a formulat întâmpinare ( f 47-49) prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii raportat la dispozițiile art. 711 din NCPC, întrucât o acțiune în pretenții este inadmisibilă tinde la modificarea unui act de executare silită, iar distribuirea sumelor rezultate din executarea silită și implicit reținerea onorariului execuțional din sumele recuperate este un act de executare, ca atare deghizarea unei contestații la executare este inadmisibilă, o astfel de contestație trebuind să fie promovată în termen legal. Cu privire la fond s-a arătat că potrivit art. 3711 din VCPC partea care solicita îndeplinirea unui act care interesa executarea silită trebuia să avanseze cheltuielile de executare. În speță, în urma încasării sumei de_ lei de la debitoarea executată, la data de 10.09.2012 s-a întocmit procesul verbal de distribuire a sumelor în dosarul de executare 472/2012, prin care s-a distribuit S. suma de 8571,69 lei reprezentând cheltuieli de executare . La dta de 12.02.2013 reclamanta a solicitat S. continuarea executării avându-se în vedere că contestația la executare s-a respins la fond și nu s-a suspendat executarea, iar la 23.05.2013 Tribunalul a admis contestația la executare, fără a dispune întoarcerea executării. În drept au fost invocate dispozițiile art. 3717, 4041, 399 din VCPC, art. 205,711 NCPC.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare ( f 60-62).
Reclamanta a depus la primul termen de judecată o precizare a acțiunii inficând că prezenta cerere este o cerere privind întoarcerea executării silite privind suma de 8571,69 lei, reținută de pârâtă în mod nelegal .
Pârâul B. S. E. D. a formulat întâmpinare ( f 72-74) invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a sa motivat de faptul că întoarcerea executării silite chiar îndreptată pe cale separată ar fi trebuit să fier exercitată împotriva împotriva celeilalte părți din dosarul execuțional, nu împotriva executorului, care are calitate procesuală pasivă când refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare sau când se formulează o contestație la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, ori nu suntem în această situație, întrucât procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nu a fost desființat niciodată, iar prin decizia Tribunalului nu s-a dispus că creditoarea nu trebuie să suporte cheltuielile de executare, ci doar că debitoarea, adică DGRFP nu trebuie să le suporte, iar executorul nu poate munci gratis . S-a mai precizat că reclamanta trebuia să formuleze o contestație la executare și întrucât nu a formulat-o, nu își poate invoca propria culpă.
Reclamanta a depus note ( f 46-48-II) solicitând respingerea excepției invocate, invocând și dispozițiile art. 45,54,60,61 din Legea 188/2000 . S-a mai arătat, pe fond, că instanța de judecată a decis prin hotărâre definitivă că prestația executorului nu a respectat normele obligatorii aplicabile în materie motiv pentru care au fost anulate cheltuielile de executare.
Instanța a unit cu fondul excepția invocată.
În probațiune părțile au depus înscrisuri. A fost depusă copie de pe dosarul execuțional.
Față de dispozițiile art. 24 și 25 alin. 1 din NCPC, instanța reține că prezenta cerere de întoarcere a executării este guvernată de dispozițiile vechiului cod de procedură civilă .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3367/CA/29.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul_ s-a admis acțiunea . s-a dispus anularea parțiala a deciziei de impunere nr. 1118/30.10.2009, a raportului de inspecție fiscala nr. 7893/30.10.2009 si a deciziei nr. 748/15.10.2010 emise de DGFP B. si s-a constatat dreptul la deducerea sumei de 152.988,77 lei, DGFP B. fiind obligata si la plata sumei de 3204,51 lei, cheltuieli de judecata.
La data de 04.07.2012 reclamanta de față a formulat o cerere de executare silită adresată S. D. & CORSATE solicitând punerea în executare a sentinței anterior arătate, executare încuviințată prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 10.07.2012. S-a deschis dosarul de executare nr. 474/2012 .
La data de 19.07.2012 executorul emite procesul - verbal prin care s-au stabilit cheltuielile de executare în cuantum de 8571,69 lei ( f 85-I), la aceeași dată emițând și somația către debitoare ( fila – 86 vol. I), somația, copia de pe titlu și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare fiind comunicat DGFP ( f 87-I), dar nu și creditoarei de la acea vreme.
Somația de executare a fost emisă pentru suma de 152.988,77 lei + 3671,73 lei, reprezentând actualizarea debitului cu indicele inflației pana la data plații efective+ 3204,51 lei reprezentând cheltuieli de executare + 8571,69 lei reprezentând cheltuieli de executare .
La data de 14.08.2012 DGFP B. a solicitat de le S. copie de pe titlul executoriu și de pe dosarul execuțional ( f 88-I) .
La data de 21.08.2012, DGFP B. a emis ordinul de plata nr. 200 pentru suma de 152.989 lei, reprezentând contravaloarea debitului principal, iar la data de 19.09.2012 a fost emis ordinul de plata nr. 956 pentru suma de 3204,51 lei, reprezentând cheltuieli de judecata stabilite in sarcina intimatei prin sentința civila ce constituie titlul executoriu, fără a se achita însă și cheltuielile de executare, pentru care debitoarea DGFP B. a formulat contestație la executare.
Prin sentința civilă nr. 2450/11.02.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul_/197/2012 s-a respins cererea de suspendare a executării silite, formulata de contestatoarea Direcția Generala a Finanțelor Publice B., ca neîntemeiata și s-a respins și contestația la executare formulata de contestatoarea Direcția Generala a Finanțelor Publice B..
Prin Decizia civilă nr. 576/R/23.05.2013 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._/197/2012 s-a admis recursul Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. în contradictoriu cu intimata ., s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea din acel dosar Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. în contradictoriu cu intimata . s-a anulat executarea silită pornită în dosarul execuțional nr. 472/2012 al B. D.& Corsate cu privire la suma de 3671,73 lei reprezentând actualizare și suma de 8571,69 lei cheltuieli de executare. În motivarea deciziei Tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.371 ind.1 alin.2 Cod procedură civilă „În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se va aduce la îndeplinire prin executare silită potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă legea nu prevede altfel”. S-a reținut că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii se face în baza OG nr.22/2002, care sunt speciale, derogatorii de la dispozițiile de drept comun ale executării silite reglementate de Codul procedură civilă și se aplică cu prioritate. Că potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr.22/2002 dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, termenul de 6 luni curgând de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului. Această dispoziție legală instituie în sarcina instituției publice executate ca, în termen de 6 luni de la data primirii somației, în cazul în care nu există fonduri din care să poată efectua plata, să efectueze demersurile necesare efectuării plății. Tribunalul a reținut că, debitoarea ( DGFP B.) a întocmit documentația pentru plata creanței fiscale și a cheltuielilor de judecată din titlu executoriu și la data de 21.08.2012 a emis OP nr.200 prin care a achitat creditoarei suma de 152.989 lei reprezentând debit principal și la data de 19.09.2012 a fost emis OP nr.956 pentru suma de 3204,51 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Tribunalul a reținut că, în cadrul dosarului execuțional nr.474/2012 al B. D.& Corsate, dispozițiile speciale ale OG nr.22/2002 au acordat instituției publice supuse executării un termen de grație de 6 luni pentru efectuarea plății și numai în situația în care debitoarea, instituție publică nu și-ar fi îndeplinit obligația de plată în termen de 6 luni, creditoarea putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie. Tribunalul a reținut că, dat fiind faptul că debitoarea și-a executat obligația de plată inserată în titlul executoriu la o lună (creanța fiscală), respectiv două luni (cheltuielile de judecată) de la primirea somației de plată nu s-a justificat actualizarea de către executorul judecătoresc a debitului cu indicele de inflație și nici stabilirea cheltuielilor de executare stabilite la suma de 8571,69 lei la data de 19.07.2012.
Tribunalul B. a anulat executarea silită cu privire la suma de 8571,69 lei reprezentând cheltuielile de executare stabilite de executor în dosarul execuțional nr. 472/2012, ceea ce înseamnă că procesul verbal de stabilire a acestor cheltuieli este nul, contrar susținerilor intimatului din dosarul de față. Se poate observa că obiect al contestației la executare astfel cum a fost precizată în dosarul civil nr._/197/2012 a fost tocmai procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și a reactualizării creanței, or Tribunalul B. a admis integral contestația la executare formulată în dosarul anterior arătat. Prin urmare a fost formulată o contestație la executare împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, care a fost admisă și deși contestatoare nu a fost reclamanta de față – care în calitatea sa de creditoare nu avea interes la acea dată să formuleze vreo contestație la executare - hotărârea judecătorească prin care s-a anulat executarea silită cu privire la cheltuielile de executare are putere de lucru judecat și este opozabilă erga omnes. Întrucât executorul și-a atribuit onorariul ca urmare a unui act de executare silită, face ca, creditorul să fie persoana interesată la restituirea sumei de la cel care a încasat-o .
Procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare a reprezentat titlu executoriu, conform art. 3717 din VCPC și a putut fi pus în executare de executor fără alte formalități. La data emiterii reclamanta de față nu avea interes să atace acest proces verbal prin promovarea unei contestații la executare, întrucât avea reprezentarea că, cheltuielile vor fi recuperate de la debitoare, întrucât conform art. 3717 alin. 2 din VCPC cheltuielile ocazionate cu executarea silită sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul în care creditorul a renunțat la executare sau prin lege se prevede altfel . Deși conform art. 3717 alin. 1 din VCPC partea care solicita îndeplinirea unui act de procedură era obligat să avanseze cheltuielile necesare în acest scop, din procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nu reiese că executorul a stabilit o sumă drept avans în sarcina creditoarei, ci executorul a dispus la data de 10.09.2012 eliberarea sumei de_ lei ( f 94-I), fără a se indica în procesul verbal modul de eliberare, dar reieșind din OP nr. 2140/10.10.2012 ( f 96-I) că și-a reținut din suma dată de DGFP B., suma de 8557,24 lei reprezentând cheltuielile de executare. Decizia Tribunalului a fost emisă la 23.05.2013 și deși nu s-a dispus întoarcerea executării ( nu a solicitat nimeni acest lucru ) aceasta nu înseamnă că nu se poate solicita pe cale separată.
În cadrul dosarului execuțional 474/2012 creditoarea nu a avansat nicio cheltuială, ci executorul și-a distribuit întreaga contravaloare a onorariului stabilit din suma achitată benevol de debitoarea DGFP B.. Ulterior acestei operațiuni Tribunalul B. a anulat executarea silită cu privire suma de 8571,69 lei cheltuieli de executare reținând că nu s-a justificat stabilirea acestei sume și consecința anulării executării cu privire la această sumă este faptul că procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare este lovit de nulitate, ca atare pentru încasarea sumei de 8571,69 lei de la creditoare, executorul nu mai deține titlu legal, chiar dacă la data încasării sumei procesul verbal încă exista. Susținerile intimatului de față în sensul că procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare mai este în ființă sunt neîntemeiate, la fel cum sunt și susținerile privind obligația reclamantei de față de a formula contestație la executare întrucât aceasta nu avea interes să promoveze contestații la executare nici împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor, astfel cum s-a reținut anterior și nici împotriva modului de distribuire a sumelor, întrucât la fond se admisese contestația la executare. Însă, după pronunțarea recursului și anularea executării cu privire la suma de 8571,69 lei reprezentând cheltuielile de executare se impune restituirea acestei sume persoanei de la care a fost încasată, altfel neexistând eficiență în ceea ce privește decizia civilă nr. 576/R/23.05.2013 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._/197/2012, care are autoritate de lucru judecat.
Susținerile intimatului în sensul că Tribunalul nu a stabilit că creditoarea nu achită cheltuielile, ci doar că nu le achită debitoarea, adică DGFP B., sunt neîntemeiate și reprezintă o interpretare trunchiată a dispozițiilor unei hotărâri judecătorești, în condițiile în care Tribunalul a stabilit că este nulă executarea cu privire la aceste cheltuieli stabilite, ori nulitatea nu alege în funcție de persoanele raportului juridic, ci operează cu privite la ceea ce s-a dispus. Sigur că executorii nu muncesc gratis, însă din cuprinsul deciziei Tribunalului reiese practic că executorul prin actele de executare emise a încălcat dispozițiile legii speciale reprezentate de OG nr. 22/2002, și cum nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii, cu atât mai mult executorul, care prestează un serviciu public, nu poate efectua acte cu încălcarea legii.
Întrucât suma reținută de executor cu titlu de cheltuieli de executare nu era datorată de debitoarea DGFP, cum a reținut Tribunalul, ci a fost stabilită nelegal de executor prin încălcarea dispozițiilor OG 22/2002, nu se poate reține de către instanță că cererea de întoarcere a executării ar fi trebuit îndreptată împotriva DGFP B., ci împotriva aceluia care a încasat din creanța cuvenită creditoarei reclamantă în acest dosar, adică împotriva executorului judecătoresc, întrucât titlul executoriu care a stat la baza stabiliri acestei sume de 8571,69 lei a fost desființat . Deși executorul știa că procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare face obiectul contestației la executare totuși a încasat întregul onorariu înainte de finalizarea contestației prin hotărâre irevocabilă, grăbindu-se să se îndestuleze din primele sume virate de debitoare .
Prin urmare, față de cele de mai sus, instanța reține că în cauza dedusă judecății intimatul are calitate procesuală pasivă, întrucât titlul executoriu în baza căruia a încasat cheltuielile de executare a fost desființat și întrucât cheltuielile le-a încasat de la creditoarea reclamantă în cauza de față, aceasta este interesată la restituirea lor de la executor, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a B. S. E. D. ca neîntemeiată.
Potrivit art. 4041 din VCPC în cazul în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare. Chiar dacă situația dedusă judecății nu este una tipică, ea a fost generată de încălcarea dispozițiilor OG nr. 22/2002 prin declanșarea unei executări, care s-a dovedit a fi nelegală cu privire la cheltuielile de executare stabilite. În cauza de față nu suntem în prezența unui delict civil sau a nerespectării unei dispoziții contractuale, ci a unei executări silite efectuate în baza unui titlu executoriu, ulterior anulat .
Față de cele de mai sus, instanța va admite cererea reclamantei astfel cum a fost formulată și precizată și va obliga intimatul S. D. & CORSATE prin B. S. E. D. la plata sumei de 8571,69 lei reprezentând cheltuielile de executare stabilite nelegal și încasate de la reclamantă .
În ceea ce privește cererea privind acordarea dobânzii egale instanța o va admite în parte în sensul că va obliga pârâtul la plata dobânzii legale doar de la data pronunțării prezentei hotărâri, avându-se în vedere că doar de la această dată s-a dispus restituirea sumei și va respinge restul pretențiilor constând în plata dobânzii, formulate de reclamantă ..
În baza art. 453 din NCPC instanța va obliga pârâtul să plătească reclamante suma de 533,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei de timbru în limita pretențiilor admise și va respinge restul pretențiilor constând în cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a B. D. S. E., invocată de acesta.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . cu sediul în Corbi, 130, ., J40/_/2013, CUI_ în contradictoriu cu pârâtul S. D. & CORSATE prin B. S. E. D. cu sediul în B., .. 43, ., jud. B. cu sediul ales la Cabinet Avocat D. H. din B., .. 43, ., jud. B. și în consecință:
Obligă pârâtul S. D. & CORSATE prin B. S. E. D. la plata sumei de 8571,69 lei către reclamantă .
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a dobânzii legale asupra sumei de 8571,69 lei de la data pronunțării sentinței și până la achitarea efectivă a sumei.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 533,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei de timbru în limita pretențiilor .
Respinge restul pretențiilor .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Calea de atac se va depune la Judecătoria B. .
Pronunțată în ședință publică, azi 08.07.2015.
Președinte, Grefier
L. S. A. I.
Red./dact. L.S-08.07.2015
4ex.- 2 .>
| ← Validare poprire. Sentința nr. 7561/2015. Judecătoria BRAŞOV | Validare poprire. Sentința nr. 7971/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
