Actiune in regres. Sentința nr. 1958/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1958/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 9545/94/2012
DOSAR NR._ SECTIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR.1958
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02.04.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE ELISABETA-MIHAELA IORDĂCHESCU
GREFIER E. A.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect acțiune în regres, cerere formulată de reclamanta . Reasigurare SA(fostă . SA), în contradictoriu cu pârâta . REASIGURARE SA și intervenientul, K. V..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 26.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 02.04.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 09.08.2012, sub nr._ reclamanta . Reasigurare SA(fostă . SA), a chemat în judecată pe pârâta S.C. E. România asigurare Reasigurare S.A., cu citarea în calitate de intervenient forțat, a șoferului vinovat de producerea accidentului, K. V. solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 18.306,91 lei (diferență debit), la plata penalităților de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 26.07.2011 s-a produs un accident de circulație, din culpa intervenientului, în urma căruia a fost avariat autovehiculul asigurat facultativ la societatea reclamantă, aceasta plătind despăgubirea de 29.962,69 lei, pârâta achitând la data de suma de 14.981,34 lei din debitul total.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 112 C.p.c., art.22 si art. 49 din Legea 136/1995, Ordinul nr. 5/2010 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
La data de 12.12.2012 reclamanta a depus la dosar în original, taxa de timbru in valoare de 1209,41 lei (OP 12/17.12.2012) și timbru judiciar de 5 lei, dovada schimbare denumire societate, delegație de reprezentare.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1209,41 lei(OP 12/17.12.2012) conform art. 2 din L146/1997 și timbru judiciar de 5 lei, conform art. 3 alin.2 din OG 32/1995.
La cerere au fost atașate, în copie, înscrisuri.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare. La data de 01.11.2012 a depus la dosar note scrise prin care arată că a achitat societății reclamante suma de_,34 lei încă din data de 06.04.2012 cu OP nr._ atașat în copie împreună cu notă explicativă.
Intervenientul, la data de 13.03.2013, a depus întâmpinare prin care invocă excepția lipsei competentei teritoriale a instanței, iar pe fond admiterea acțiunii în măsura dovedirii pretențiilor și penalităților solicitate și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Având în vedere exigențele impuse de art. 137 alin 1 Cod pr. civ., va analizând cu precădere exceptia necompetenței teritoriale invocată de intervenientul forțat, instanța o va respinge ca neîntemeiată, pentru urmatoarele considerente:
În cauza dedusă judecății necompetența este de ordine privată, relativă, în lumina dispozițiile art 5, coroborat cu art 7 alin 1 și art 11 Cod proc civ, reclamantul are alegerea între două sau mai multe instanțe deopotrivă competente, în speță alegând instanța de la sediul pârâtului.
Raportat la dispozițiile art. 159 ind 1 alin 3 Cod proc civ, „necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare”, acest text fiind de strictă aplicare și interpretare, ca atare leguitorul nu conferă posibilitatea unui alt participat, care stă în cauză în altă calitate în afara celei de pârât, să invoce excepția menționată.
Față de cele arătate, instanța urmează a respinge excepția necompetenței teritoriale de intervenientul forțat, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei, în temeiul dispozițiilor art.3-5 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a dispozițiilor noului cod civil prezenta cauză este guvernată de prevederile Codului civil din 1864.
La data de 26.07.2011 a avut loc un accident de circulație în care au fost implicate autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și autoturismul cu nr. de înmatriculare_, circumstanțele producerii acestuia fiind consemnate in procesul verbal de constatatre a contravenției . nr._ (f. 14).
La data producerii accidentului – autoturismul cu nr. de înmatriculare_, avea încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă la pârâtă (f.26), iar autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ era asigurat facultativ la reclamanta (f.15).
Reclamanta, în calitate de asigurător CASCO analizând datele cuprinse în dosarul de asigurare, a stabilit culpa exclusivă a intervenientului forțat în producerea accidentului.
La cererea asiguratului său, reclamanta a deschis dosarul de daună nr._, în cadrul căruia a aprobat despăgubirea de 29.962,69 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul cu număr de înmatriculare nr._, despăgubire care a fost achitată către societate la data de 15.11.2011 (f. 11-12). Valoarea despăgubirilor calculată de reclamantă rezultă din înscrisurile depuse.
Potrivit art. 22 din Legea 136/1995 reclamanta are dreptul de a se regresa pentru despăgubirea plătită împotriva persoanei care se face vinovată de producerea accidentului, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
În baza acestei dispoziții legale, reclamanta la data de 08.12.2011 a comunicat pârâtei cererea de despăgubire, cuantumul prejudiciului si actele dosarului de dauna (f. 5), pârâta neachitând suma solicitată.
În aceste condiții, instanța având în vedere dispozițiile art. 22 din Legea 136/1995 precum și faptul că în cauza sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită constând în încălcarea de către intervenientul forțat a regulilor de circulație prevăzute de OUG 195/2002, prejudiciul constând în avariile produse autoturismului aparținând asiguratului CASCO, culpa exclusivă a intervenientul forțat în producerea accidentului a fost stabilită, precum și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu).
In temeiul art. art. 998-999 din cod civil va admite cererea reclamantei si va obliga parata, asiguratorul RCA al intervenientul forțat, la plata suma de 2257,06 lei reprezentând contravaloarea despăgubirii.
Având în vedere că avizarea de daună a fost efectuată la data de 08.12.2011 și că pârâta nu a efectuat plata sumei de 14.981,35 lei în termen de 15 zile, în baza dispozițiile art. 64 alin. 4 din Normele aprobate prin Ordinul 5/2010 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, va obliga parata si la plata penalităților in cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului de 14.981,35 calculate de la data de 09.12.2011 pana la data plății efective.
Față de cererea reclamantei, și întrucât pârâta a căzut în pretenții, în raport cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă instanța va dispune obligarea acesteia la plata către reclamantă, a sumei de 1214,41 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum si onorariu avocat.
De asemenea va obliga pârâta la plata către intervenientul forțat a sumei de 900 lei cu titlul de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARARE
Respinge excepția lipsei competentei teritoriale invocata de intervenientul forțat, ca neîntemeiată.
Admite cererea formulată de reclamanta . Reasigurare SA(fostă . SA), cu sediul în sector 1, București, .-60, . cu pârâta . REASIGURARE SA și intervenientul, K. V. dom. în Oradea, ., J. Bihor.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a debitului principal de 14.981,35 lei, cu titlu de rest de plata obligație despăgubiri.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a penalităților in cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului de 14.981,35 calculate de la data de 09.12.2011 pana la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1214,41 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Obligă pârâta la plata către intervenientul forțat a sumei de 900 lei cu titlul de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER, E.-M. I. E. A.
Red.jud. I.E.M./thn.AE/5 ex/12.04.2013
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1461/2013. Judecătoria BUFTEA | Actiune in regres. Sentința nr. 1959/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
