Plângere contravenţională. Sentința nr. 4004/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4004/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 12-06-2013 în dosarul nr. 12097/94/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
Sentința civilă nr.4004
Ședința Publică din data de 12.06.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ALINA LOREDANA FLORESCU
Grefier C. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimat M. T. ȘI INFRASTRUCTURII, INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- ISCTR-INSPECTORATUL TERITORIAL NR.1, având ca obiect plângere contravenționala.
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publică din data de 03.06.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integranta din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la 10.06.2013 si apoi la 12.06.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 04.10.2012 sub nr._ petenta . SRL a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/13.09.2012 întocmit de intimata INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE-ISCTR-INSPECTORATUL TERITORIAL 1, în subsidiar a solicitat înlocuirea sanctiunii cu avertismentul.
In motivare plângerii, petenta a arătat că la data de 13.09.2012 a fost sancționată cu amendă contravențională in cuantum de 8000 lei întrucât conducătorul auto B. P. nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahografice. Acesta nu a putut justifica perioada cuprinsă între data de 23.08.2012, ora 18:25, până în data de 27.08.2012, ora 06:20 și conducătorul auto nu a putut prezenta alte documente justificative privind activitatea sa în această perioadă. Petenta a arătat că ansamblul auto format din cap tractor marca DAF, cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca marca OMEPS, cu nr. de înmatriculare_, condus de B. P., a fost încărcat cu filer în seara zilei de 23.08.2012, de către firma ., din localitatea Valea M.-P., județ Argeș pentru beneficiarul Straco România, din localitatea M., județ Ilfov, după cum rezultă din CMR nr._. A ajuns la beneficiar în dimineața zilei de vineri, 24.08.2012, formalitățile fiind terminate în jurul orei 10:00. Având în vedere comunicatul de presă din data de 22.08.2012 transmis de CNADNR, cu privire la interzicerea temporară de circulație a vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 t, în perioada 24-26 august 2012, în intervalul orar 11:00-20:00 pe toate drumurile naționale din peste 20 de județe, ca urmare a instituirii codului protocaliu de caniculă, conducătorul auto a cerut voie să se retragă cu ansamblul auto la stația de betoane de la Progresul pentru a parca autocamionul în acea locație. A primit aprobarea de a staționa la Progresul, iar după ce a parcat ansamblul auto, a schimbat diagramele introducând-o în aparat pe cea de week-end, a completat foaia de parcurs și celelalte acte, a încuiat autovehiculul și a plecat acasă, revenind la serviciu în dimineața zilei de luni, 27.08.2012, când a schimbat din nou diagramele, scoțând-o pe cea de week-end, și-a completat o nouă foaie de parcurs cu . nr._ și a plecat la treabă.
In susținerea plângerii, petenta a depus la dosar procesul verbal a carui anulare o solicită si alte înscrisuri(filele 4-13).
In drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 32 din OG nr.2/2001, art. 10 din OG nr. 37/2007.
Legal citata, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată si menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic întocmit.
În fapt, intimata a arătat că in data de 10.09.2012, orele 07:45 la controlul efectuat in trafic pe DN7 km. 22+500 din loc. B., jud. Ilfov, a fost oprit regulamentar si verificat ansamblul de vehicule format din autotractorul cu nr. de înmatriculare_ care tracta remorca cu nr. de înmatriculare_ deținut si utilizat de operatorul de transport . SRL si condus de conducătorul auto B. P. ce efectua transport rutier public de mărfuri. La momentul controlului autovehiculului in urma verificărilor timpilor de conducere, a pauzelor si perioadelor de odihnă s-a constatat faptul că B. P. nu a putut prezenta, în trafic, numărul necesar de diagrame tahografice din ultimile 28 de zile si nici alte documente justificative din care sa reiasa activitatea sa din perioada cuprinsă intre data de 23.08.2012, orele 18:25 până la data de 27.08.2012, orele 06:20. In urma controlului, s-a întocmit formularul de control in trafic . nr._ care are rolul de a atesta efectuarea controlului, si fost semnat de catre conducatorul auto, atestand astfel ca reale cele consemnate de inspectorul de trafic.
S-a susținut că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, iar petenta nu a făcut dovada că nu este vinovată de săvârșirea faptei. Atașarea la dosar a unor documente, ulterior sancționării contravenționale și prezentarea lor în fața instanței, nu are relevanță juridică, întrucât elementul constitutiv al contravenției, sub aspectul laturii obiective, se realizează la momentul controlului în trafic. Ori la momentul controlului în trafic, conducătorul auto nu a putut prezenta diagrame pentru perioada cuprinsă între data de 23.08.2012 orele 18:25 până la data de 27.08.2012, orele 06:20.
Intimata a arătat că, prin Decizia Comisiei Europene 959/2009 s-a statuat că, conducătorul auto care nu poate prezenta înregistrările tahograf cerute prin Regulamentul (CE) nr. 561/2006 sau, după caz, acordul AETR, și care a fost în concendiu medical, concediu de odihnă sau a condus un vehicul care nu intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau acordul AETR, reprezentantul legal al societății sau persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport rutier, va completa formularul stabilit prin Decizia (CE) 959/2009 prin dactilografiere, care se semnează înaintea fiecărei curse și se păstrează împreună cu înregistrările tahograf care trebuie să se afle în posesia conducătorului auto. Conducătorul auto nu a putut prezenta un astfel de document justificativ.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiata pe disp. art 115 C.pr. civ., si s-a solicitat judecata in lipsă, potrivit art 242 pct 2 C..
La termenul din 03.06.2012 instanța a încuviințat pentru petentă proba cu încrisuri, apreciind ca aceasta este utilă, pertinentă si concludentă soluționării juste a cauzei.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța constata următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 13.09.2012 (fila 4) s-a constatat că în data de 10.09.2012, ora 07:45 pe DN7, km 22+500, localitatea B., județ Ilfov, a fost oprit în trafic pentru a fi controlat și verificat ansamblul de autovehicule format din autotractorul cu numărul de înmatriculare_ și semiremorca cu nr._ deținut ți utilizat de . SRL și condus de conducătorul auto B. P.. La momentul controlului acesta efectua transport rutier public de marfă iar la verificarea timpilor de conducere/pauzele și timpii de odihnă, conducătorul auto nu a prezentat numărul necesar de diagrame tahografice la controlul în trafic(28). Acesta nu a putut justifica perioada curpinsă între data de 23.08.2012, ora 18:25 până în data de 27.08.2012 la ora 06:20 și conducătorul auto nu a putut prezenta alte documente justificative privind activitatea sa în această perioadă. Pentru această faptă s-a întocmit raportul de control în trafic . nr._ înmânat conducătorului auto.
În sarcina petentei a fost reținută fapta prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG 37/2007.
Petentei i-a fost aplicată sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 8.000 lei în baza art. 9 alin.1 lit.c din OG 37/2007.
Potrivit art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG 37/2007 constituie contraventie neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital.
Procesul-verbal de contravenție face dovadă asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei în condițiile în care este legal și temeinic întocmit. Din analiza comparativă a cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și a cuprinsului procesului-verbal se poate constata că acesta a fost legal întocmit.
Astfel, în privința elementelor de forma ale procesului verbal prevazute de art 16 din OG 2/2001, instanta observa ca acesta îndeplinește toate conditiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, conf. art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice, data si locul savarsirii faptei, semnatura agentului. Procesul-verbal de contravenție nu a fost semnat de reprezentantul petentei întrucât acesta nu a fost de față la întocmirea documentului constatator, dar au fost respectate dispozițiile art. 19 din O.G. 2/2001 întrucât, deși procesul verbal nu a fost semnat de un martor asistent, a fost precizat motivul care a condus la această situație: faptul că nu a putut fi identificat un martor asistent, altul decât un alt agent constatator.
În ceea ce privește temeinicia, instanta constata ca nu s-a facut dovada unei alte situatii de fapt decât cea mentionata în procesul verbal.
Astfel, potrivit art. 15 alin. 7 lit. c din Regulamentul (CE) nr. 3821/1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier un inspector de control autorizat poate verifica respectarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 prin analizarea foilor de înregistrare, a datelor afișate sau imprimate care au fost înregistrate de aparatul de înregistrare sau de cardul conducătorului auto sau, în lipsa acestora, prin analizarea oricărui document justificativ care dovedește nerespectarea dispozițiilor, precum cele prevăzute la articolul 16 alineatele (2) și (3).
În urma efectuării controlului în trafic, inspectorul a constatat că, conducătorul auto nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahografice, neputând justifica perioada cuprinsă între data de 23.08.2012 orele 18:25 până în data de 27.08.2012, orele 6:20.
În apărarea sa, petenta a arătat că ansamblul auto în cauză a fost încărcat cu filer în seara zilei de 23.08.2012 cu scrisoarea de trăsură CMR nr._ și foaie de parcurs . nr._ (filele 9,10) și transportul a ajuns de la expeditorul ., din localitatea Valea M. P., județ Argeș, la beneficiarul Straco România, din localitatea M., județ Ilfov, în dimineața zilei de vineri, 24.08.2012, descărcarea autovehicului fiind terminată în jurul orei 10:00. După acest moment, autovehiculul a fost parcat la stația de betoane de la Progresul până în dimineața zilei de luni 27.08.2012, din cauza interdicției de circulație a vehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pentru perioada 24-26 august 2012, orele 11:00-20:00.
Din analiza diagramelor tahograf depuse la dosar de intimată (filele 33-34) instanța constată însă că transportul efectuat de conducătorul auto al petentei în dimineața zilei de 24.08.2012, până la ora 10:00, după cum susține în propria apărare, nu figurează înregistrat conform dispozițiilor Regulamentului (CE) 561/2006 în diagrama tahograf. Această situație ce reiese din diagramele tahograf depuse la dosar se coroborează cu mențiunile agentului constatator din procesul verbal de contravenție, în sensul că petenta nu poate justifica perioada cuprinsă între data de 23.08.2012 orele 18:25 până în data de 27.08.2012, orele 6:20.
De altfel, nici în formularul de control în trafic . nr._(f.6), întocmit de agentul constatator cu ocazia efectuării controlului și semnat de conducătorul auto B. P., acesta nu a putut justifica activitatea sa în perioada menționată de inspector.
Din coroborarea acestor înscrisuri, instanța concluzionează că apărarea petentei prezintă aspecte contradictorii care fac neverosimilă ipoteza prezentată de aceasta.
Mai mult decât atât, în situația în care conducătorul auto s-a aflat în perioadă de repaus din motivele invocate de petentă, acesta avea obligația de a întocmi un certificat de desfășurare a activității, după modelul formularului prevăzut în Anexa la Decizia Comisiei nr. 959/2009, în care să justifice motivele lipsei înregistrărilor tahografice, certificat ce ar fi trebuit să fie în posesia conducătorul auto pentru a fi prezentat organelor de control.
În aceste condiții, instanța constată că petenta nu a reușit să probeze o situație de fapt diferită de cea reținută în procesul verbal de contravenție.
Este un principiu general recunoscut că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. În același sens este și art. 129 alin. 1 C. proc. civ., care prevede că părțile au obligația de a-și proba pretențiile și apărările.
Rolul activ al instanței prev.de art.129 alin.5 Cod procedură civilă nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și în apărarea intereselor acesteia. Totodată prevederile art.47 din OG nr.2/2001 stipulează expres că dispozițiile acesteia se completează cu dispozițiile codului de procedură civilă, iar conform disp.art.35 din OG nr.2/2001 plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere.
Instanța are în vedere și decizia nr. 205/2009 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp.art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cu care „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.
Trebuie precizat că, de altfel, în cauza A. împotriva Romaniei (hotararea din 04.10.2007, devinitiva la 31.03.2008), Curtea Europeana admite ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, pe care Convenția nu le împiedică din principiu, insa trebuie recunoscut celui acuzat de savarsirea unei contraventii garantiile procedurale prevazute de art 6 par. 1 si 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, garantarea dreptului la apărare personal sau prin avocat, posibilitatea de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obtine citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Esential este ca atat pe parcursul judecatii, cat si in etapa analizei probelor sa nu se incalce prezumtia de nevinovatie de care se bucura contravenientul. Cu alte cuvinte, petentul trebuie sa aiba posibilitatea sa propuna si sa administreze ce probe doreste, iar instanta sa adminstreze probele atat in favoarea, cat si in defavoarea contravenientului cu impartialitate, motivand de ce a dat o credibilitate mai mare celor din urma. Aceasta este in esenta si concluzia la care ajunge Curtea europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra Romaniei.
Din economia disp.art.34 din OG 2/2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrarie. Procesul-verbal contravențional fiind prezumat a fi legal, revine „contravenientului” care l-a contestat, deci care a făcut plângerea în instanță, să răstoarne prezumția, adică să dovedească netemeinicia și/sau nelegalitatea acestuia. Prezumția de adevăr a procesului-verbal poate fi răsturnată prin probe contrarii.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.Franța, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c.Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.Franța).
Dispozițiile OG 37/2007 au drept scop stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora pentru asigurarea îmbunătățirii condiției sociale a lucrătorilor din acest domeniu și a siguranței în trafic.
Desigur că persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art.31-36 din OG 2/2001 – în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c.România).
Având în vedere cele expuse, instanța reține că petentul nu a făcut dovada prin nici un mijloc de probă că situația de fapt ar fi alta decât cea descrisă în procesul-verbal atacat.
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, instanța arată că potrivit prevederilor art.5 alin.5 din O.G. nr.2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
In cauza, s-a aplicat de catre agentul constator maximul amenzii contraventionale prevazute de lege fara a se mentiona insa circumstantele de natura deosebita care au determinat aplicarea acestei sanctiuni. Față de această împrejurare instanța apreciază că aplicarea amenzii în cuantum de 8.000 lei nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentei.
Prin urmare, sub acest aspect instanța urmează sa admită în parte prezenta plângere si sa dispună reducerea amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției ./13.09.2012 de la 8.000 de lei la 4.000 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petenta . SRL cu sediul în localitatea S., sat Tâncăbești, .. 172, județ Ilfov și pe intimat M. T. ȘI INFRASTRUCTURII, INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- ISCTR-INSPECTORATUL TERITORIAL NR.1, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei cu amenda contravențională în cuantum de 4.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.06.2013.
Președinte Grefier
Red: jud. FAL Tehndact. CL 4 ex/01.07.2013
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 1401/2013. Judecătoria BUFTEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2012/2013.... → |
|---|
