Pretenţii. Sentința nr. 2044/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2044/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 4896/94/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
Sentința civilă nr. 2044
Ședința publică de la 04.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte: L. C. M.
Grefier: S. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . SE FRANȚA SUCURSALA OTOPENI în contradictoriu cu pârâții I.F. S. I., S. I., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publică de la 20.03.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 28.03.2013, apoi la data de astăzi, 04.04.2013 când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.05.2011 sub nr._ reclamanta . SE FRANȚA SUCURSALA OTOPENI a solicitat în contradictoriu cu pârâții I.F. S. I., S. I., pronunțarea unei hotărâri prin care sa se dispună obligarea pârâților la plata penalităților de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere conform art.20 din contractul de vânzare cumpărare nr. 148/07.04.2010, data scadenței debitului principal și data de 15.06.2010 pentru suma de 5338,34 lei și 15.11.2010 pentru suma de 21.353,36 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că între reclamantă și pârâta I.F. S. I. prin administrator S. I., a intervenit contractul de vânzare cumpărare nr. 148/07.04.2010, anexele 1 și 2, prin care a comercializat material semincer marca LG conform facturii fiscale nr._/LCR-0910 din 13.04.2010 în sumă de 26.691,70 lei. Potrivit anexelor 1 și 2, pârâții s-au obligat să achite contravaloarea produselor achiziționate la data de 15.06.2010 suma de 5338,34 lei și la 15.11.2010 suma de_,36 lei. Pentru plata debitului pârâta a emis biletul la ordin . nr._ la data de 06.12.2010 în Otopeni, scadența la 08.12.2010, locul plății Otopeni, în valoare de 26.691,70 lei, care depus spre decontare a fost refuzat de banca emitentului pentru lipsa totală de disponibil. În atare condiții, pentru debitul de bază a investit biletul la ordin cu formulă executorie și a fost constituit dosar execuțional la B. O. R.. Pârâții au fost invitați la conciliere directă însă, la data fixată nu s-a prezentat nici unul dintre pârâți.
În drept au fost invocate disp. art.942-1206 C.civ., 42 C..., 10 pct.4 C.p.c.
Cererea a fost timbrată 1682 lei taxă de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Pârâta I.F. S. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea acțiunii ca prematur introdusă și în subsidiar ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că la data de 07.04.2010 între părți s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 148/2010.
Cu privire la excepția prematurității arată că nu a fost îndeplinită procedura concilierii directe. Astfel invitația la conciliere directă din 25.02.2011 se adresează exclusiv pârâtului S. I. în calitate de codebitor, fără a fi vizată prin aceasta și I.F. S. I..
Cu privire la fondul cauzei arată că la data de 13.04.2010 a fost emisă factura fiscală nr._/LCR-0910 ce nu a fost acceptată la plată, nefiind semnată și ștampilată. La data semnării contractului, la solicitarea reclamantei, a emis în alb, biletul la ordin . nr._ care a fost completat ulterior scadenței facturii. Apreciază că biletul la ordin – titlu executoriu, este nul în lipsa unei clauze de non-protest prin care să-și dea acordul expres la completarea și depunerea în bancă spre decontare de către posesorul titlului de valoare. În temeiul titlului executoriu astfel obținut, reclamanta a demarat executarea silită în dosarul execuțional nr. 84/E/2011 iar, după începerea executării silite, la data de 28.04.2011, respectiv 30.05.2011, a achitat în contul reclamantei, în două tranșe, suma de 2000 lei. Prin urmare, la data introducerii cererii de chemare în judecată (06.05.2011) debitul principal asupra căruia trebuiau calculate penalitățile de întârziere pretinse era de 24.691,70 lei, sens în care, creanța pretinsă nu este lichidă, întinderea ei nefiind corect determinată, nu este certă, debitul principal și implicit penalitățile de întârziere, fiind contestat. Lipsa caracterului cert și lichid al creanței atrag implicit neexigibilitatea creanței.
În drept au fost invocate disp. art.115 și urm. C.p.c., 274, 279, 720 ind.1, C.p.c., 969 alin.1, 12, 106 alin.2 din Legea 58/1934.
La termenul de judecată din 20.02.2012 instanța a respins motivat ca neîntemeiată excepția prematurității.
Instanța în temeiul art.167 Cod procedură civilă a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză contabilă.
În cauză a fost efectuată expertiză contabilă de către expert C. E..
Instanța după efectuarea expertizei contabile a dispus completarea taxei de timbru cu 998,27 lei, calculată la valoarea evidențiată în raportul de expertiză.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În temeiul dispozițiilor art.223 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil prezenta acțiune este supusă dispozițiilor Codului civil de la 1864, în vigoare la data introducerii acesteia (06.05.2011).
În fapt,între . SE FRANȚA SUCURSALA OTOPENI și IF S. I. reprezentată prin administrator S. I. a intervenit contractul de vânzare-cumpărare nr 148/07.04.2010, cu anexele 1 și 2 prin care reclamanta a vândut către pârâtă material semincer marca LG ,conform facturii fiscale nr_/LCR-0910 din 13.04.2010,în suma de_,70 lei(f 11).
Potrivit anexei 1 și 2 la contractul sus-menționat(f 8,9),pârâta s-a obligat să achite contravaloarea produselor achiziționate în două tranșe,respectiv 5338,34 lei la 15.06.2010 și_,36 la 15.11.2010.
Pentru plata debitului principal pârâta a emis biletul la ordin . nr_ ,care depus spre decontare ,a fost refuzat pe motivul lipsei totale de disponibil.
În temeiul art 20 din contractul de vânzare-cumpărare nr 148/07.04.2010 „pentru fiecare zi de întârziere față de ultima dată de plată prevăzută în contract și/sau anexe,clientul poate fi obligat să plătească o penalitate de 0,5% din prețul neachitat per zi de întârziere și cuantumul penalităților pot depăși debitul de bază asupra căruia sunt calculate.
În acest sens,reclamanta având de recuperat suma de_,70 lei, a convocat pârâta IF S. I. în calitate de debitoare și pe S. I. în calitate de codebitor la conciliere,rezultatul fiind negativ.(f.12-19).
Așa cum s-a dedus din interpretarea art.1082 Vechiul C.civ în vigoare la data emiterii facturii, în materie contractuală, sarcina dovedirii executării obligației revine debitorului, creditorul nefiind ținut să probeze decât existența obligației.
În prezenta cauză, reclamanta a dovedit relațiile contractuale cu pârâta și obligația acesteia din urmă de a-i achita penalitățile de întârziere la suma pretinsă în cuantum de 0,5% /zi de întârziere ,conform art 20 din contractul sus-menționat. Situația de fapt astfel expusă, rezultă din coroborarea înscrisurilor depuse de către reclamantă cu expertiza contabilă întocmită în cauză ,precum și cu întrebările formulate în cadrul interogatoriului propus de reclamantă, instanța apreciind că refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde la interogatoriu reprezintă o mărturisire deplină, în temeiul art.225 C.pr.civ în ceea ce privește obligațiile de plată a asumate prin contractul 148/07.04.2010.
Prin urmare, prin inserarea în contract a art 20, părțile au stipulat o clauză penală în sensul art.1066 C.civ., în temeiul căreia acestea au evaluat prejudiciul rezultat din neachitarea în termen a sumelor datorate de debitor. Dând eficiență principiului libertății contractuale cu privire la stabilirea sancțiunilor penalizatoare și a cuantumului acestora, consacrat de art.969 Cod civil, instanța constată valabilitatea clauzei penale inserate. Totodată, având în vedere că a fost depășită data de scadență pentru achitarea facturii, instanța constată că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de părți pentru a opera clauza penală.
În drept, instanța reține că art. 969 alin.1 C.civ. consacra principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând in acest sens: “Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”. .
Odată ce s-a făcut dovada existenței unei obligații de plată în sarcina debitoarei, aceasta ar fi trebuit sa dovedească executarea obligației sale, lucru ce nu s-a întâmplat în cauză.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite acțiunea și o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de_,78 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi datorate de pârâtă pentru întârzierea plății,conform art 20 din contractul încheiat între părți calculate de la scadență până la data de 04.05.2011,precum și în continuare până la data plății efective.
Totodată, reținând culpa procesuală a pârâtei, în baza art.274 C., instanța urmează să o oblige la plata sumei de 3883,27 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxă de timbru ,timbru judiciar (1682 lei +998,27 lei + 3 lei – achitată prin ordin de plată – f.25,f 148) și onorariu expert (1200 lei – conform O.P nr.1290/15.10.2012).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite cererea formulată de reclamanta . SE FRANȚA SUCURSALA OTOPENI, cu sediul în Otopnei, .. 247, județ Ilfov în contradictoriu cu pârâții I.F. S. I., S. I. din Reghin, ., județ M..
Obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de_,78 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi de la scadență până la data de 04.05.2011,precum și în continuare până la data plății efective.
Obligă pârâta la plata de 3883,27 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxă de timbru ,timbru judiciar și onorariu expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.04.2013.
Președinte Grefier
L. C. M. S. D.
Red.jud.L.C.M.
Thn.SD/24.05.2013/5ex/
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2043/2013. Judecătoria BUFTEA | Somaţie de plată. Sentința nr. 3940/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
