Somaţie de plată. Sentința nr. 1353/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1353/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 10592/94/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
Sentința civilă nr. 1353
Ședința publică de la 11.03.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. D.-I.
Grefier: C. V.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de creditoarea . SRL, PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL - sector 3, București, . Center, nr. 11A, .>în contradictoriu cu debitoarea . SOLUTIONS SRL - Voluntari, ., . având ca obiect somație de plată.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 04.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 11.03.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 04.09.2012 sub nr._ creditoarea . SRL, PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL, a solicitat în contradictoriu cu debitoarea . SOLUTIONS SRL ca prin hotărârea pronunțată sa se dispună emiterea unei somații de plată, în baza căreia debitorul să fie obligat să plătească suma de 123.944,91 lei din care 52.893,91 lei cu titlu de debit restant și 71.051 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate potrivit contractului încheiat între părți.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat că la data de 15.03.2011 a fost încheiat între aceasta și debitoare contractul de sublocațiune cu privire la o suprafață de 100 mp din imobilul situat în jud. Ilfov, Voluntari, ., . care societatea creditoare îl deținea în baza contractului de locațiune încheiat la data de 12.03.2010 cu . SRL. Potrivit contractului de sublocațiune s-a stabilit o chirie lunară de 925 euro +TVA/lună, chirie ce urma a fi achitată în avans, dar nu mai târziu de 5 zile de la data primirii facturii de către debitoare. A mai arătat că nici până la data formulării cererii de chemare în judecată debitoarea nu a achitat chiria aferentă lunilor martie 2011 – ianuarie 2012. Creditoarea a arătat că a calculat penalități de întârziere de 0,5% pe zi în valoare de 71.051 lei potrivit art. 6 din contractul încheiat între părți. Astfel că au fost emise facturile 1253/31.10.2011, 1496/30.11.2011, 1787/30.12.2011 și factura 1834/31.10.2012 pentru suma totală de 52.893,91 lei cu penalități calculate de 71.051 lei.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OG 119/2007.
Creditoarea a solicitat judecarea și în lipsă, conform art.242 alin.2 C.pr.civ.
Cererea a fost scutită de plata taxei de timbru de timbru judiciar potrivit art. 77 din Legea 85/2006.
În susținerea cererii, creditoarea a depus la dosarul cauzei înscrisuri aflate la filele 5-12, 36-40.
Deși legal citată, debitoarea nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziția procesuală și pentru a solicita probe în apărare.
La termenul din data de 04.03.2013, în temeiul dispozițiilor art.167 alin.1 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru creditoare proba cu înscrisuri constând în actele de la dosar, apreciindu-le drept pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține:
În fapt, între creditoarea . SRL și debitoarea . SOLUTIONS SRL a fost încheiat contractul de sublocațiune din data de 15.03.2011 având ca obiect închirierea de către debitoare a unei suprafețe de 100mp din imobilul situat în jud. Ilfov, Voluntari, ., . pe o durată de 2 ani închepând cu data încheierii contractului și până la data de 14.03.2013.
În temeiul art. 5 din contract chiria stabilită de părți este în cuantum de 925 euro plus TVA/lună și va fi achitată în avans, în fiecare lună, dar nu mai târziu de 5 zile de la data primirii facturii de către debitoare, fiind determinabilă în lei la cursul de schimb valutar al Alfa Bank din ziua emiterii facturii, urmând ca în temeiul art. 6 din contract pentru plata cu întârziere a chiriei să fie percepute penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi.
Contractul astfel încheiat a fost semnat și ștampilat de ambele părți contractante, legalizat de către Avocat I. C.-D. în temeiul art. 3 din Legea 51/1995, fiind depus la filele 5-8 din dosar. În baza contractului astfel încheiat au fost emise facturile fiscale . nr.1253 din data de 31.10.2011, . nr. 1496 din data de 30.11.2011, . nr. 1787 din data de 30.12.2011 și . nr. 1834 din data de 31.01.2012 depuse la filele 9-12 din dosar.
Legat de admisibilitatea cererii creditoarei întemeiată pe dispozițiile OUG 119/2007, instanța constată că aceasta este supusă următoarelor condiții cumulative: existența unei obligații care să aibă ca obiect plata unei sume de bani născute dintr-un contract comercial încheiat între două societăți comerciale, iar creanța având ca obiect plata unei sume de bani să fie certă, lichidă și exigibilă.
Prin urmare, instanța consideră că, în vederea admiterii cererii creditoarei, trebuie să procedeze la verificarea existenței în speță a condițiilor cumulative amintite mai sus.
În ceea ce privește existența primei condiții, respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin ordonanța de plată să aibă ca obiect o sumă de bani, instanța consideră că acest aspect se verifică prin analiza obiectului cererii așa cum aceasta a fost formulat de creditoare.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin ordonanță să fie născută dintr-un contract comercial încheiat între două societăți, instanța constată că aceasta este îndeplinită. Astfel, pe de o parte, raportul juridic din care rezultă obligația debitoarei este reprezentat de acordul de voință al părților constatat prin contract scris, semnat de ambele părți.
În ceea ce privește condiția certitudinii creanței creditoarei, instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 379 alin. 2 Cod procedura civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Prin urmare, în aprecierea instanței, ceea ce conferă caracter cert unei creanțe este constatarea acesteia într-un act scris semnat de debitor.
În speța de față, instanța constată că este îndeplinită această condiție cu privire la sumele de 52.893,91 lei cu titlu de chirie și 71.051 lei cu titlu de penalități, întrucât pe de o parte în contractul dintre părți a fost stabilită chiria lunară la prețul de 925 euro pe lună plus TVA la cursul de schimb al ALFA BANK din ziua emiterii facturii, asfel încât chiria restantă pentru lunile martie 2011-ianuerie 2012 este determinabilă pe baza contractului încheiat între părți. Deși facturile fiscale mise nu au fost semnate de primire de către debitoare, instanța reține că acestea reprezintă doar acte de executare ale contractului de sublocațiune încheiat între părți, iar sumele din facturi sunt determinabile prin raportare la prețul contractual concret.
De asemenea, este certă și suma de bani solicitată cu titlu de penalități, acestea fiind stabilite de comun acord de către părți conform art. 6 din contractul de sublocațiune semnat de către părți și legalizat de către avocat, fiind calculate detaliat în funcție de debitul principal de către creditoare prin cererea de chemare în judecată, în cuantum total de 71.051 lei.
În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, instanța constată că, potrivit art. 379 alin. 4 Cod procedura civila, o creanță este lichidă când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Instanța apreciază că în cauză creanța este lichidă, fiind determinată conform facturilor emise în baza contractului încheiat între părți fiind în cuantum de 52.893,91 lei cu titlu de chirie reprezentând debit principal, și penalități calculate la aceasta conform art. 6 din contract în cuantum total de 71.051 lei.
În privința ultimei condiții, respectiv aceea a exigibilității obligației, instanța constată următoarele: Exigibilitatea unei obligații echivalează cu ajungerea ei la termen, respectiv cu momentul în care un creditor poate să solicite debitorului executarea acesteia de bunăvoie, putând, însă, să apeleze în caz de nevoie (în caz de neexecutare) la forța de constrângere a statului prin intermediul formulării unei acțiuni în justiție.
Astfel, scadența este cuprinsă în contractul de sublocațiune conform art. 5 din acesta, iar la data promovării acțiunii de către creditoare era împlinită.
Totodată, instanța constată că debitoarea, cu toate că a avut posibilitatea de a depune la dosar înscrisuri din care să rezulte că a achitat în întregime și în termen obligațiile în cauză, acesta nu a administrat niciun înscris care să justifice stingerea obligațiilor între cele două părți.
Având în vedere că, în speța de față, creditoarea prin înscrisurile administrate la dosar, a făcut dovada existenței unui acord de voință valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 1169 Cod civil, că a executat propriile obligații.
Însă, așa cum rezultă din analiza înscrisurilor aflate la dosar, singura care a înțeles să administreze dovezi în acest sens este creditoarea, iar analiza acestora confirmă cele arătate mai sus în sensul lipsei stingerii totale a debitului pe care debitoarea o avea față de creditoare. În plus, împrejurarea nedepunerii de către debitoare a întâmpinării - obligatorie în prezenta cauză -, constituie o atitudine procesuală pe care instanța urmează a o califica drept o recunoaștere a pretențiilor creditoarei, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 4 teza finala din O.U.G. nr. 119/2007.
Prin urmare, instanța constatând, în speță, îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative de admisibilitate a unei ordonanțe de plată va admite cererea creditoarei și va obliga debitoarea la plata sumei de 52.893,91 lei reprezentând debit, precum și la plata sumei de 71.051 lei cu titlu de penalități în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere calculate de la scadența fiecărei facturi până la data introducerii acțiunii, respectiv data de 04.09.2012.
Totodată, instanța, în scopul executării obligațiilor de plată, va fixa un termen de plată de 30 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
În privința chetuielilor de judecată va constata că în cauză creditoarea a fost scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 77 din Legea 85/2006, iar alte cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea . SRL, PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL - sector 3, București, . Center, nr. 11A, .>în contradictoriu cu debitoarea . SOLUTIONS SRL - Voluntari, ., ..
Somează debitoarea la plata către creditoare, în termen de 30 de zile de la comunicare, a sumei de 52.893,91 lei reprezentând debit, precum și la plata sumei de 71.051 lei cu titlu de penalități în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere calculate de la scadența fiecărei facturi până la data introducerii acțiunii.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare pentru debitor.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.03.2013.
Președinte, Grefier,
S. D. I. C. V.
Red. Jud. SDI
Tehn. CV /4 ex/19.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3815/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3381/2013. Judecătoria... → |
|---|
