Somaţie de plată. Sentința nr. 1007/2013. Judecătoria BUFTEA

În motivare creditoarea a arătat că a furnizat servicii de telefonie mobilă către debitor în baza Contractului pentru servicii V. încheiat la data de 24.12.2010 în baza căruia s-au emis facturi fiscale care nu au fost achitate, in cuantum de 650,17 lei. Pentru acest debit principal debitorul datorează penalități de întârziere potrivit art.6 pct.1 din convenția părților, dar și o taxă de reziliere în cuantum de 1.758,12 lei conform art. 10 pct.3 din convenția părților.

În drept au fost invocate dispozițiile OG 5/2001, OG 9/2000, art. 969, 1066 C.civ, art. 379, 274 C.proc.civ.

În dovedire s-au depus înscrisuri (filele 6-23).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.

Debitorul, deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

La data de 24.12.2010 între creditoarea . și debitoarea P. R., fost încheiat Contractul pentru serviciile V. prestate de V. R. (filele 9-17) prin care s-a convenit ca, creditoarea să furnizeze servicii conform contractului, iar debitoarea, în calitate de beneficiar, să exploateze aceste servicii, potrivit regulilor de utilizare și să plătească tarifele stabilite prin contract. Contractul susmenționat a fost semnat de către debitoare.

În baza acestui contract, creditoarea a furnizat debitoarei serviciile contractate, pentru care a emis facturile fiscale nr. VDF78642929/27.01.2011, nr. VDF_/27.02.2011 și nr. VDF_/27.04.2011(filele 18,19,20), facturile fiind achitate numai parțial de către debitoare.

Conform art. 1 alin. 1 din OG nr. 5/2001, modif., procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.

Condițiile prevăzute în cuprinsul textului legal, referitoare la creanța însăși, cât și la modalitatea în care aceasta a fost asumată, trebuie îndeplinite în mod cumulativ, pentru admisibilitatea cererilor formulate de către creditoare, pe calea procedurii speciale a somației de plată.

În ceea ce privește creanța pretinsă de creditoare, cu titlu de preț al serviciilor furnizate, instanța constată că este certă și lichidă, având în vedere că atât existența, cât și întinderea ei rezultă din facturile fiscale emise de creditoare coroborate cu dispozitiile contractuale asumate in mod expres de către debitor.

Creanța respectivă este și exigibilă, întrucât, potrivit dispozițiilor contractuale prevăzute la art. 5 pct. 2 termenul de plată este de maxim 14 zile de la data emiterii facturii, termen care este împlinit prin raportare la data emiterii facturilor în cauză.

Având în vedere că societatea creditoare a făcut dovada existenței obligației debitorului de a plăti suma pretinsă cu titlu de debit principal, iar acesta nu a probat efectuarea plății acestei sume, constatând îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 1 din OG nr. 5/2001, instanța va admite cererea în ceea ce privește debitul principal și îl va soma pe debitor să plătească creditoarei suma de 650,17 lei, reprezentând contravaloare servicii utilizate.

În ceea ce privește penalitățile contractuale, reprezentând daune-interese moratorii, instanta reține că părțile au prevăzut la art.6 pct.1 din contract o clauză penală, potrivit careia, pentru facturi neplătite la termen, clientul va plăti penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi până la plata întregii sume. Mai mult, părțile au stabilit că totalul penalităților de întârziere poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate.

Astfel, în baza acestor dispoziții contractuale au fost calculate penalități de întârziere aferente debitului principal în cuantum de 1.668,64 lei de la data scadenței fiecărei facturi la data de 31.07.2012. Analizând această creanță, instanța constată caracterul cert, lichid și exigibil al acesteia conform disp. art. 379 C.pr.civ. deoarece existența acesteia rezultă din contractul asumat de debitor prin semnătură, având un cuantum determinabil prin aplicarea clauzelor contractuale și fiind o creanță exigibilă prin raportare la data efectuării calculului de către debitor. De asemenea, având în vedere că obligația debitorului subzistă, instanța îl va soma pe acesta și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare, până la data îndeplinirii obligației de plată a debitului principal în cuantum de 650,17 lei.

Se stabilește termen de plată pentru întreaga sumă de 20 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, conform art. 6 alin.2 și 3 din OG 5/2001.

Referitor la capătul de cerere reprezentat de suma de 1.758,12 lei – taxă pentru rezilierea contractului înainte de termen pe care creditoarea o solicită în baza art. 10 pct.3 din convenția părților, instanța o consideră neîntemeiată pentru următoarele considerente. Pe de o parte, în urma analizei articolului invocat instanța constată că acesta stipulează că în cazul în care clientul solicită încetarea prezentului contract înainte de perioada minimă, societatea de telefonie va percepe acestuia o taxă de 150 euro pentru fiecare cartelă S. dezactivată. Însă suma solicitată de creditoare nu este aceiași cu cea prevăzută prin contract, aceasta nearătând ce reprezintă de fapt suma de 1.758,12 lei pe care o invocă. Prin urmare, din acest punct de vedere instanța constată că nu poate fi vorba de o creanță certă care să poată face obiectul unei somații de plată, putând fi invocată însă pe calea dreptului comun. Pe de altă parte, acordarea unei taxe de reziliere presupune analiza, fie chiar și incidentală a intervenției rezilierii convenției încheiate între cele două părți, lucru ce nu se poate face pe calea procedurii unei somații de plată, care este una necontencioasă ce presupune un probatoriu bazat numai pe înscrisurile depuse la dosar și o analiză sumară a caracterului creanței, nu stabilirea existenței sau inexistenței raporturilor contractuale. Argumentul creditoarei în sensul că taxa de reziliere este cuprinsă chiar în factura emisă nu este unul întemeiat, atâta vreme cât factura respectivă nu este acceptată la plată în mod expres de către debitor, drepturile și obligațiile părților decurgând în aceste cazuri din dispozițiile contractuale, singurele asumate și de debitor.

Din aceste considerente, instanța va admite numai în parte pretențiile creditoarei, respingând capătul de cerere privind achitarea sumei de 1.758,12 lei, reprezentând taxă reziliere înainte de termen.

În baza art. 274 C.proc.civ., instanta, constatând culpa procesuală a debitoarei o va obliga să plătească creditoarei suma de 44 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar. Referitor la onorariu de avocat în cuantum de 62 lei, solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată, instanța constată că la dosar nu s-au depus înscrisuri care să ateste cuantumul și achitarea efectivă a onorariului respectiv, fapt pentru care reține că acest capăt de cerere este neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea având obiect de judecată somație de plată, formulata de creditoarea ., cu sediul procesual ales la avocat F. Ovanesian, în C., .-84, județul C. în contradictoriu cu debitoarea P. R. domiciliată in ., ., județul Ilfov.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 650,17 lei reprezentând debit neachitat.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 1.668,64 lei reprezentând penalități convenționale în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere calculate la debitul neachitat, de la data scadenței fiecărei facturi până la data de 31.07.2012, precum și la plata penalităților de 0,5% pe zi de întârziere în continuare până la achitarea integrală a debitului principal de 650,17 lei.

Respinge capătul de cerere reprezentând taxa pentru rezilierea contractului înainte de termen, ca neîntemeiat.

Stabilește termen de plată în 20 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.

Obligă debitorul la plata către creditoare a sumei de 44 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Cu drept de cerere în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.02.2013.

Președinte Grefier

Red: jud. FALTehndact. CL 6 ex/10.04.2013